Em. GRIGOROVITZA

15.02.1857, Rădăuţi – 06.12.1915, Bucureşti

Ne-a încredinţat „Huţanii Carpaţilor” (1902), „Chipuri şi graiuri din Bucovina“ (1905), „De la hotare, istorii moldoveneşti” (1905), Poveşti răzleţe“ (1907), „Schitul Cerebucului, povestire din trecutul Moldovii“ (1908), „Dicţionarul geografic al Bucovinei” (1908), „Piatra muierii“ (1909), „Negru Vodă“ (1909), „Cum a fost odată“ (1911), „Amintiri şi schiţe“ (1912), scrieri filologice, dicţionare germane şi ruseşti şi două traduceri a operei lui Eminescu în germană (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Eusebie MANDICEVSCHI

18.08.1857, Molodia – 13.07.1929, Viena

Compozitor şi muzicolog bucovinean de valoare europeană, căruia i s-au conferit titlul de „Cetăţean de onoare al Vienei”, cel de Doctor fără examen al Universităţii din Leipzig şi cel de membru de onoare al Societăţilor Muzicale din Bonn şi Londra, Eusebie Mandicevschi, onorat în Bucovina şi cu o monografie-recuperare parţială de operă, datorată lui Liviu Rusu (1957), a editat integral operele lui Schubert, Haydn şi Brahms şi promovat tineri compozitori ai Europei.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Constantin MANDICEVSCHI

24.05.1859, Bahrineşti – 14.12.1933, Cernăuţi

Cărturar bucovinean tipologic, ba profesor, ba director de liceu, ba inspector şcolar, ba director al Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi şi, din această postură, prieten al lui Ion I. Nistor, Constantin Mandicevschi este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, versuri scrise, pe melodia unui cântec bucovinean adaptat, în 1904, la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare în România.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Matthias FRIEDWAGNER

03.02.1861, Gallspach – 05.04.1940, Gallspach

Celebru în spaţiul cultural bucovinean datorită colecţiei de folclor, lucrată mai ales de Alexandru Voievidca, „Cântece populare româneşti din Bucovina. Cântece de dragoste” (1940), Friedwagner a mai publicat: „Goethe, traducător al lui Corneille” (1890), „Raoul de Houdenc. După manuscrisele cunoscute” (1897), „Înrudirile şi relativa evaluare a manuscriselor Meraugis” (1902), „Despre limba şi românii nativi, în perioada lor de început” (1934). Mai multe, în Povestea aşezărilor bucovinene *** – clik.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Elena NICULIŢĂ-VORONCA

15.05.1862, Bârlad – 1939, Siret

Folcloristă cu indiscutabile calităţi de filosof al culturii, dar care lua ca reper iniţiatic şi nu ca fereastră spre o cultură europeană mai veche (cum aveau să o facă Blaga şi Eliade) mitologia elină, Elena Niculiţă Voronca a scris: „Datinile şi credinţele poporului român, adunate şi aşezate în ordine mitologică” (1903), „Studii de folclor” I, II (1908, 1912), „Sărbătoarea Moşilor în Bucureşti” (1915), „Industria casnică în Bucovina” (1922) etc.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2