Emil PAUR

29.08.1855, Cernăuţi – 07.06.1932, Friedek-Mistek, Boemia

Muzician fabulos, cu o carieră care cuprinde continente, Emil Paur şi-a desfăşurat itinerariul artistic pe traseul Wurtenberg (1870, violonist, 1875, dirijor), Kassel (1876), Konigsberg (1880), Mannheim (1889), Leipzig (1891), Boston (1893), New-York (1899), Pittsburg (1904), Berlin (1910), la pupitrul orchestrei „Metropolitan Opera” din New-York susţinând spectacole în Londra (1900, 1902), Madrid (1903) şi Berlin (1903).

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Dimitrie DAN

08.10.1856, Suceava – 25.05.1927, Cernăuţi

A scris „Die Lippowaner in der Bucovina“ (1890), „Armenii orientali în Bucovina“ (1891), „Ţiganii din Bucovina“ (1892), „Documente privitoare la istoria Rezeşilor“ („Revista Politică“), „Lujenii, biserica, proprietarii moşiei şi locuitorii lui“ (1893), „Cronica Episcopiei de Rădăuţi“ (1912), o schiţă biografică şi bibliografică a arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, o monografie a comunei Straja, o lucrare monografică despre rutenii din Bucovina, o mulţime de tradiţii populare româneşti. Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.

Galeria personalitatilor bucovinene 2 Comments Apr 2

Dimitrie ONCIUL

26.10.1856, Straja – 20.03.1923, Bucureşti

„Iuga Vodă“, „Dragoş şi Bogdan“ (1884), „În jurul istoriei Bucovinei“ (1887), „În jurul istoriei Românilor din Maramureş“ (1890), „Istoria Bucovinei înaintea încorporării la Austria“ (1890), „Papa Formosus în tradiţia noastră istorică“, „Tradiţia istorică şi chestiunea originilor române“, „Originele Principatelor Române“, „Românii în Dacia Traiană până la întemeierea Principatelor“, „Din istoria României“ (1906) l-au statornicit pe Dimitrie Onciul drept creatorul „şcolii critice“ în istoriografia românească (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Jonel KALINCZUK

08.10.1856, Borăuţi – 02.11.1934, Viena

Poet bucovinean cu opera scrisă în limba germană şi tradusă de el şi în limba română, cum s-a întâmplat, de pildă, cu „Clopotele din Borăuţi”, publicată, în 1908, în germană, iar în 1927, şi în română, Ionel Calinciuc a mai publicat, în 1933, la Viena, şi cartea de poezie „Ţara de basm”, dar numai în limba germană („Traumland”). Operei lui poetice de limbă germană i-au dedicat numeroase studii Raimung Lang, Amy Colin, Alfred Kittner şi Victor Morariu.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2

Eugen MAXIMOVICI

1857, Văşcăuţi pe Ceremuş – 04.02.1926, Cernăuţi

Continuatorul liniei academice a lui Epaminonda Bucevschi, inclusiv în realizarea portretelor Mitropoliţilor Silvestru Morariu, Arcadie Ciupercovici şi Vladimir de Repta, din fresca Mitropoliei din Cernăuţi, Eugen Maximovici a contribuit la recuperarea chipurilor voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, iar şase dintre lucrările lui au ilustrat colecţia de folclor a lui Mattias Friedwagner, celelalte, fiind dăruite, în 1906, României , care le-a zvârlit în muzeul din Buşteni.

Galeria personalitatilor bucovinene No Comments Apr 2