Dragusanul - Blog - Part 1446

Iancu FLONDOR

 

Iancu FLONDOR

 

Flondor Iancu

 

03.08.1865, Storojineţ – 19.10.1924, Cernăuţi

 

         Intrat în politică şi în reformarea satului  românesc din Bucovina, în 1892, împreună cu George Popovici, cu care va înfiinţa tot felul de aripi novatoare ale Partidului Naţional Român, proprietar al gazetelor „Patria” şi „Deşteptarea”, sprijinitor al creditului rural şi al emancipării culturale româneşti, Iancu Flondor rămâne, totuşi, în memoria neamului doar ca Tribun al Bucovinei, datorită rolului şovăitor pe care i l-a încredinţat soarta în anul 1918 (mai multe, în Fenomenul Raiffeisen în Bucovina – clik).


George BOGDAN-DUICĂ

 

George BOGDAN-DUICĂ

 

Bogdan-Duica

 

21.12.1865, Braşov – 10.09.1934, Sibiu

 

         O carte remarcabilă, „Bucovina. Notiţe politice asupra situaţiei”, apărută la Sibiu, în 1895, îl încetăţenea pe ardeleanul autor al „Istoriei literaturii moderne. Întâii poeţi munteni” şi al lucrării monografice „Vasile Alecsandri”, George Bogdan-Duică, colaborator harnic al gazetelor bucovinene „Revista Politică”, „Patria”, „Deşteptarea”, „Junimea Literară” şi „Bucovina” fiind considerat, în epocă, un „adevărat spirit bucovinean”.


Ivan SYNIUK

 

Ivan SYNIUK

 

Syniuk

 

01.05.1866, Camenca – 1953, Rohozna

 

         Publicist şi prozator bucovinean de limbă ucraineană, cu nuvele, povestiri şi schiţe publicate în gazeta „Bukowina”, dar şi cu povestiri pentru copii, care au văzut lumina tiparului doar în revista „Lastivka” („Rândunica”), Ivan Syniuk şi-a adunat povestirile, cu subiecte inspirate din viaţa huţulilor din Carpaţi, în volumele „Icoane din natură” (1897) şi „Icoane din viaţă şi din natură” (1899), iar naraţiunile satirice, în cartea de „Foiletoane” (1935).


Raimund Friedrich KAINDL

 

Raimund Friedrich KAINDL

 

Kaindl

 

31.08.1866, Cernăuţi – 14.03.1930, Graz

 

         A publicat: „Legende şi poveşti din Bucovina”, „Legende şi Poveşti din Galiţia estică şi Bucovina” I, II (1888, 1889), „Huţulii” (1894), „Apariţia şi dezvoltarea coloniilor lipoveneşti în Bucovina” (1897), „Etnografie” (1903), „Istoria Bucovinei, din cele mai vechi timpuri, până în prezent, cu accent deosebit pe condiţiile de cultură” (1904), „Istoria germanilor în Carpaţi” (1907), „Istoria Cernăuţilor, din cele mai vechi timpuri, până în prezent” (1908) etc.


Iacob ZADIK

 

Iacob ZADIK

 

Zadik

 

08.12.1867, Brătuleşti-Neamţ – 04.04.1970, Bucureşti

 

         Intrând în Bucovina abia în 9 noiembrie 1918, cu trei zile mai târziu decât grănicerii maiorului Anton Ionescu, ezitantul general Iacob Zadik, după ce pozase în faţa Istoriei cu „Proclamaţia de la Suceava”, ajungea la Cernăuţi, în 11 noiembrie, şi, în vreme ce grănicerii săi asigurau siguranţa cetăţenilor, a căilor de transport şi a graniţelor, el culegea gloria unui triumf istoric irepetabil, devenind, în Bucovina, un simbol mai presus de merite lui reale.