Dragusanul - Blog - Part 1445

Karl Freiherr von ENZENBERG

Karl Freiherr von ENZENBERG

 

Enzenberg

1725, Padova – 25.05.1810, Sibiu

         Autor al „Consignaţiunilor” din 1778, al doilea Guvernator al Bucovinei, generalul Enzenberg a propus Curţii Imperiale din Viena, în 1779, în baza unui raport propriu, rămas mărturie istorică, setul de reforme, care se vor şi aplica imediat, vizând administraţia, învăţământul public, inventarierea şi delimitarea proprietăţilor rurale, expulzarea cămătarilor şi arendaşilor, constituirea Fondului Religionar, dezvoltarea meşteşugurilor etc. (mai multe, în Povestea aşezărilor bucovinene*)


Gabriel SPLENY von MIHALDY

Gabriel SPLENY von MIHALDY

 

Spleny 1

02.10.1734, Ternye-Ungaria – 01.04.1818, Szilfas Ujfalu

         Primul Guvernator (1774-1778) şi mărturisitor al Bucovinei, prin raportul din 1778, intitulat „Descrierea districtului Bucovina”, generalul Gabriel Spleny von Mihaldy, cel care, în 12 octombrie 1777, la Cernăuţi, a primit Jurământul de credinţă al reprezentanţilor claselor şi stărilor sociale din Bucovina faţă de Imperiul habsburgic, este, prin soluţiile lucide şi pragmatice propuse în raport, şi reformatorul acestui nord de străveche ţară moldavă.


Vasile BALŞ

Vasile BALŞ

 

Bals Vasile

1756, Iaşi – 04.02.1832

         Primul director al Căpitanatului Cernăuţi, şcolit la Viena, ctitor al bisericii din Rus-Plavalari şi, prin raportul „Descrierea Bucovinei şi a situaţiei ei interne”, primul mărturisitor român al Bucovinei, întemeietor al lojii masonice vieneze „La adevărata înţelegere” (1871), cu o carieră uimitoare în imperiul habsburgic, cel ce a fost „Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balş” (Mihai-Ştefan Ceauşu, 2009), rămâne un personaj emblematic al Bucovinei.


Ioan BUDAI-DELEANU

Ioan BUDAI-DELEANU

 

Budai-Deleanu

06.01.1760, Cigmau-Hunedoara – 24.08.1820, Liov

         Autorul primelor manuale din Bucovina a scris „Observaţii scurte despre Bucovina“ (1803), poemul epic „Trei viteji” (1810-1813), a tradus în română legi precum „Cartea de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor răle şi călcătoare de poliţie şi asupra grelelor călcări a politiceştilor orândueli de poliţie“ (1807), „Cartea legilor şi pravilelor de obşte pârgăreşti, pentru toate ţările moştenitoare nemţeşti ale Monarchiei austrieceşti“ (1813) etc. (mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *).


Teodor RACOCE

Teodor RACOCE

 

Racoce Teodor

1778, Văşcăuţi pe Ceremuş – 24.01.1825, Cernăuţi

          Şcolit, pe cheltuiala statului, la Văşcăuţi, Cernăuţi, Cluj şi Stanislau, funcţionar de stat în Lemberg (1804) şi Cernăuţi (1806), Teodor Racoce, având sprijin imperial pentru a face „un ziar politic şi o revistă ştiinţifică în limba moldovenească“ (1816), avea să publice, târziu, doar „Chrestomaticul românescu sau adunare a tot feliul de istorii şi alte făptorii scoase din autorii dipe osebite limbi“, partea I şi… ultima, „singura carte românească apărută în Bucovina austriacă până în 1840” (Balan). Mai multe, în Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean *.