Iorgu G. TOMA

Iorgu G. TOMA

16.01.1871, Vama – 13.01.1935, Câmpulung

         Animator al vieţii culturale, naţionale şi sociale din Bucovina (la Rădăuţi, de pildă, a fundat, din postura de actor şi de regizor, un teatru popular, în 1902, dar a şi gestionat, din postura de donator, construirea Internatului pentru băieţi), Iorgu Toma a scris şi publicat lucrările monografice „Şcoala Română” (1908), „Monumentul Stâlpul lui Vodă” (1923), „Patru ani de deputăţie / 1922-1926” (1926) şi „Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei, în urma legislaturii române” (1927). Mai multe, în Rărăuţi, în mărturiile vremurilor – clik.

Ion ŞTEFUREAC

Ion ŞTEFUREAC

29.01.1871, Rădăuţi – 04.09.1920, Cernăuţi

        Etnograf şi arhitect decorator, militant, încă din 1905, pentru înfiinţarea unui Muzeu al Satului Bucovinean la Câmpulung Moldovenesc, Ion Ştefureac, cărturar de formaţie europeană, a scris cel mai temeinic studiu despre gospodăria rurală din Bucovina, „Casa ţăranului român din Bucovina” (1909), argumentat cu reproduceri din „Albumul de artă populară decorativă”, publicat în 1906 şi onorat, la Expoziţia Naţională din Bucureşti, cu Medalia de Aur.

Mihail Grigore POSLUŞNICU

Mihail Grigore

POSLUŞNICU

14.10.1871, Suceava – 30.01.1936, Botoşani

         Compozitor, dar şi muzicolog de marcă, autor al unei lucrări monumentale, „Istoria musicei la români. De la renaştere până la epoca de consolidare artistică” (1928), suceveanul Grigore Posluşnicu, deşi preţuit de Iorga, care-i scrisese prefaţa, a fost pururi ignorat în urbea sa natală. A mai scris: „Din trecutul muzical al românilor. Gavriil Musicescu. Viaţa şi opera sa muzicală” (1925), „Instrumente muzicale la români” (1927), „Irozii sau Vicleimul, mister al Naşterii Domnului” (1930) etc.

Oskar LASKE

Oskar LASKE

08.01.1874, Cernăuţi – 30.11.1951, Viena

         Onorat cu „Goldene Staatsmedaille” (1932), „Reichel-Preis” (1937) şi „Premiul Vienei pentru pictură şi grafică” (1948), marele arhitect şi artist cernăuţean a beneficiat de studii monografice semnate de Erika Tietze-Conrat (1921), Fritz Novotny (1954), Liselotte Popelka (1981) şi Felix Czeike (1994), tablourile sale cu mare celebritate fiind „Bătălia de la Luzna” şi „Baricade la Belgrad” (1915, Muzeul de Istorie Militară din Viena) şi „Orfeu între fiare” (1938, Viena, Galeriile „Belvedere”).

Nectarie COTLARCIUC

Nectarie COTLARCIUC

07.02.1875, Stulpicani – 04.07.1935, Cernăuţi

         Cărturar de marcă al Bucovinei, Nico Cotlarciuc, cum semna, mai ales cărţile publicate în limba germană, Mitropolitul Nectarie, a scris: „Ceva despre reforma patronatului Bisericii din Bucovina” (1904), „Istoricul literaturii românilor din Bucovina / 1775-1906” (1906), „Drepturile donatorilor şi patronajul bisericii în Principatul Moldovei şi în Bucovina” (1907), „Ocrotirea socială şi Biserica” (1921), „Treptele formal psihologice în predică” (1923) etc.