Josef HLAVKA

Josef HLAVKA

15.02.1831, Plzen – 11.03.1908 Praga

         Arhitectul ceh Josef Hlavka, specializat la Universitatea Tehnică din Praga şi la Academia Artelor Frumoase din Viena, care are în palmaresul de constructor şi clădirea Operei şi a Catedralei Votive din Viena, şi Spitalul Maternal Regional din Praga, precum şi o puzderie de construcţii civile în Praga, Viena şi Cernăuţi, a înfrumuseţat şi contemporaneizat european Bucovina, ca arhitect şi constructor, cu Palatul Metropolitan şi cu Catedrala din Cernăuţi.

Ludwig Adolf STAUFE-SIMIGINOWICZ

Ludwig Adolf 

STAUFE-SIMIGINOWICZ

28.05.1832, Suceava –28.05.1832, Cernăuţi

         Inclus, în 1852, în antologia poeziei germane „Album neuester Dichtungen”, Staufe-Simiginovoci a publicat poezie şi proză scurtă în revistele „Iris” din Graz, „Phönix” din Innsbruck şi „Galizia“ din Lemberg. Numeroasa lui operă cuprinde cărţile „Hymnen” (1850), „Grupurile etnice din Bucovina” (1884), „Poveşti populare din Bucovina” (1885), „Cântecele populare ruseşti” (1888), „Valea Prutului în Galiţia şi Bucovina” (1896), o monografie muzicală a Cernăuţilor, multe romane, proze, poezii etc.

Ştefan NOSIEVICI

Ştefan NOSIEVICI

01.12.1833, Boian – 12.11.1869, Suceava

         Şcolit la Cernăuţi (teologie, 1853-1856) şi Viena (fizică şi matematici, 1856-1860), profesor la gimnaziile din Cernăuţi (1860-1863) şi din Suceava (1863-1869), fondator al Societăţii Filarmonice din Suceava şi dirijor al corului „Sol „ (1867-1869), autor al primului studiu folcloric bucovinean, „Despre cântecul poporal român” (1865), Nosievici a compus „Drum bun, toba bate”, „Sub o culme de cetate”, toate publicate, în 1885, de Societatea „Armonia”.

Osyp Jurij FEDKOWICZ

Osyp Jurij FEDKOWICZ

08.07.1834, Putila – 11.01.1888, Cernăuţi

         Cu poemele scrise în limba germană, editate, în 1865 („Poezii”) şi în 1882 („Pe Ceremuş. Poezii huţule”), de rădăuţeanul Ernst Rudolf Neubauer, Osyp Jurij Fedkowicz, primar al Cernăuţilor, din 1864, apoi inspector şcolar şi autor al primei gramatici ucrainene, redactor la „Prosunta” şi „Bukowyna”, publica, în 1876, în limba ucraineană, „Povestiri din viaţa huţulilor”, iar ulterior şi două piese de teatru mistic, „Jurko Dowbusch” şi „Conducătorul”.

Constantin MORARIU-ANDRIEVICI

Constantin

MORARIU-ANDRIEVICI

26.07.1835, Mitocu Dragomirnei – 20.03.1875, Cernăuţi

         Profesor al gimnaziului din Suceava, Constantin Morariu-Andrievici a scris „Mânuariu pentru învăţătura religionară a bisericei dreptcredincioase a răsăritului, compus spre folosul clasei întăia gimnasiale“ (1866), „Mânuariu pentru învăţătura istoriei testamentului vechiu, compus spre folosul clasei a doua gimnasiale“ (1866) şi „Mânuariu pentru învăţătura istoriei vieţii Mântuitoriului lumii Isus Christos, compus pentru clasa a treia gimnasială“ (1866).