Dragusanul - Blog - Part 1448

Ion PÂŞLEA

 

Ion PÂŞLEA

 

Paslea

 

24.09.1869, Bozovici, Banat – 1952, Câmpulung

 

         Şcolit la Viena, cu Anton Brenek şi Gustav Teller, sculptor diecezan din 1889, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din Câmpulung din 1894, Ion Pâşlea şi-a înzestrat elevii cu brâie cu tricolor, stabilind, astfel, o modă „naţională” în Bucovina. A lucrat iconostase pentru bisericile din Câmpulung, Sadova, Pojorâta, Cacica, Revna, Ostriţa, Berhomet etc., a făcut busturile lui Gheorghe Asachi, Simeon Florea Marian, Eudoxiu Hurmuzachi. Parte din operele lui se mai află la Muzeul Lemnului din Câmpulung.


Constantin BERARIU

 

Constantin BERARIU

 

Berariu

 

09.03.1870, Ceahor – 12.11.1929, Cernăuţi

 

         Primul dramaturg de succes al Bucovinei, traducător, prozator şi poet de o incredibilă modernitate, Constantin Berariu şi-a risipit versurile şi prozele prin revistele „Încercări literare”, „Junimea literară”, dar şi prin gazetele politice. Piesele sale de teatru, „Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri” – feerie în trei acte şi patru tablouri (1903) şi „Cheleş Împărat”, poem dramatic în trei acte (1923), impunându-l autoritar în epocă (pe larg, în Mărturisitorii * – clik).


Gheorghe MANDICEVSCHI

 

Gheorghe MANDICEVSCHI

 

Mandicevschi Gheorghe

 

08.11.1870, Molodia – 23.03.1907, Cernăuţi

 

        Fratele „muzicianului total” al Europei vremii lui, Eusebie, Gheorghe Mandicevschi avea compuse, în ianuarie 1903, două piese, pe care le interpreta şi la Rădăuţi, sub bagheta lui, corul „Academia Ortodoxă” din Cernăuţi, „Psalmul 18”  şi „Somnoroase păsărele”. Autor şi al unor piese care, între timp, au devenit folclor ardelenesc („Verde-i bradul şi stejarul, / n-o mai fi cum vrea duşmanul…”), Gheorghe Mandicevschi merită pe deplin o recuperare integrală.


Iorgu G. TOMA

 

Iorgu G. TOMA

 

Toma Iorgu

 

16.01.1871, Vama – 13.01.1935, Câmpulung

 

         Animator al vieţii culturale, naţionale şi sociale din Bucovina (la Rădăuţi, de pildă, a fundat, din postura de actor şi de regizor, un teatru popular, în 1902, dar a şi gestionat, din postura de donator, construirea Internatului pentru băieţi), Iorgu Toma a scris şi publicat lucrările monografice „Şcoala Română” (1908), „Monumentul Stâlpul lui Vodă” (1923), „Patru ani de deputăţie / 1922-1926” (1926) şi „Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei, în urma legislaturii române” (1927). Mai multe, în Rărăuţi, în mărturiile vremurilor – clik.


Ion ŞTEFUREAC

 

Ion ŞTEFUREAC

 

Stefureac Ion

 

29.01.1871, Rădăuţi – 04.09.1920, Cernăuţi

 

        Etnograf şi arhitect decorator, militant, încă din 1905, pentru înfiinţarea unui Muzeu al Satului Bucovinean la Câmpulung Moldovenesc, Ion Ştefureac, cărturar de formaţie europeană, a scris cel mai temeinic studiu despre gospodăria rurală din Bucovina, „Casa ţăranului român din Bucovina” (1909), argumentat cu reproduceri din „Albumul de artă populară decorativă”, publicat în 1906 şi onorat, la Expoziţia Naţională din Bucureşti, cu Medalia de Aur.