Dragusanul - Blog - Part 1375

Cântăcioasa Lavric, cu mintea în opinci

 

Cu mintea în opinci

Cu mintea în opinci

 

În ochinci, dat’ legatî ghini cu baticu’, sî nu sî chiardî pi drum ca faina cu poza me!

 

 

Cel puţin, aşa declară pe blog: „Eu nu ma abat niciodată de la opinci şi de la baticul de pe cap, chiar dacă folclorul nostru sună puţin a manele. Nu renunţ niciodată la original, deoarece, pentru mine, folclorul înseamnă istorie. E adevarat că nimeni nu-mi dă vârsta pe care o am. Dar stii care-i secretul? Să-ţi ramâna sufletul vesnic tânar”.

 

 

Că niciodată, în istoria noastră, româncele nu au mers la horă în opinci, ci doar în botine sau cizmuliţe roşii sau galbene, nu are rost să i se explice manelistei rachiului haida-dâra-dârî-da, măi Măruţă măi! Cum Laura Lavric a uitat să citească, nici iconografia veche nu i se poate recomanda, că şi aia se găseşte tot în cărţi, nu în crâşme. În fond, în minţişoarele ei glorioase, istroria chiar începe cu ea, postată în opinci şi hârduindu-şi baticul.


Băsesciada corlăţeană a limbii de lemn

 

Euforia limbii de lemn

Euforia limbii de lemn

Corlatean

Corlăţean şi limba lui… română

 

În vrema în care cărţile rămân nescrise, iar scriitorii supravieţuiesc în cumplită mizerie, ignoraţi de ignoranta noastră contemporaneitate, Băsescu şi Corlăţan dau limbi de lemn limbii diasporenilor români, care, practic, gavaresc mai şoltic şi decât primarul ion lungu ot suceavă.

 

 

Zice Băsescu: “Ziua Limbii Române  este o zi în care românii şi vorbitorii limbii române de pretutindeni cinstesc unul dintre cele mai importante simboluri ale identităţii noastre naţionale”.

 

Zice Corlăţean: “Este o deosebită bucurie pentru toţi românii din ţară şi din întreaga lume să sărbătorim împreună această frumoasă limbă, cu care ne putem mândri, acest liant al spiritualităţii româneşti care, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii”.

 

 

“Amurgul dumneaei de vieţişoară!”, oftează poetul Gheorghe Lupu,  din veşnicia de dincolo de Traian Băsescu şi Titus Corlăţean, de profesie limbişti lemnatici.


Andreea Paul şi “vraja victoriană”

 

Andreea Paul

Madama de Fier sălăjan (mamăăă, ce fabrică de mobilă, pe numele mamă-si, are acolo!)

 

Madama de Fier sălăjan (mamăăă, ce fabrică de mobilă, pe numele mamă-si, are acolo!), Andreea Paul, şi-a pus placa dentară de opoziţie, perorând:

 

 

Vraja PDL a eşuat. Boc-Băsescu au promis un milion de locuri de muncă, hocus-pontus, şomajul a crescut la aproape 40.000 de persoane. Boc-Băsescu au promis drumuri, hocus-pontus, drumurile sunt blocate şi investiţiile la fel. Boc-Băsescu au promis zece miliarde de euro investiţii străine, hocus-pontus, investiţiile străine au crescut cu o cincime în acest an”.

 

Stăi, cucoană Andreea Paul, să-mi mai trag sufletul şi să mă dumiresc. Boc-Băsescu sau, hocus-pontus, Ponta-Antonescu? “Hocus-pontus, tot un drac!”, sâsâie duşmănos, spre mine, cucoana sălăjeană de fier şi zeus că are dreptate!


România, pe blogeala lui Ponta

 

Ponta 1

Ponta, fudul că ar fi scos România din izolare

 

Cum i-au cam pierit lăudătorii, Victor Ponta îşi trage singur elogii blogioase, fudulindu-se că ar fi “România scoasă din izolare”, ca urmare a hoinărelilor lui năuce:

 

 

“Germania, Franta, Austria, Italia, Polonia, Spania; UE, SUA, China, plus încă multe altele. Peste 30 de întâlniri la cel mai înalt nivel, în primul an de mandat. Am promis că scot România din izolare. România redevine o ţară respectată şi un partener important. Efectul se va vedea în cresterea investiţiilor şiîin crearea de locuri de muncă”.

 

Pricepeţi unde bate poznaşul Victor Ponta: la exploatarea aurului de la Roşia Montană, la exploatarea gazelor de şist şi, desigur, la exploatarea cuprului, pe pleşcă, de către cei care nici măcar costisitoarea călătorie în jurul lumii nu i-au plătit-o. Că doar are o ţară, România, pe care o demolează lent, dar definitiv, inclusiv prin luxul de a-l vilegiatura pe Victoraş pe unde i-i cheful.


Laszlo Tokes Băsesquorum

 

Sfântul Laszlo Tokes

Sfântul Laszlo Tokes

 

Ungurii îşi au băsescul lor, Laszlo Tokes.

 

Basescu 4Românii îşi au tokesul lor,

Traian Băsescu.

 

Laszlo Tokes îl are pe Traian Băsescu.

 

Traian Băsescu îl are pe Laszlo Tokes.

 

 

În ecuaţiile acestea, noi, românii, şi noi, ungurii, nu contăm.

 

 

Băsescu, ajuns mumie în politică (de asta dau buzna fraierii la sfintele-i moaşte umblăreţe), ba dă de ochii lumii, în Victor Ponta, ba îl alintă prietenos pe Laszlo Tokes. Care Laszlo Tokes nu prea ştie de glumă, doar e şmecher şi al altarului şovinismului, aşa că se arată dezamăgit de bunul lui prieten:

 

Plângăciosul Băsescu

Plângăciosul Băsescu

 

“M-a dezamăgit intervenţia lui Traian Băsescu, întotdeauna am avut suspiciunea că sunt prejudecăţi negative faţă de unguri din partea politicienilor români. La urma urmei, fiecare îşi va arăta adevărata faţă către unguri. Am sperat să mă înşel în cazul domnului Băsescu, deoarece am crezut că atitudinea lui politică şi umană are şi credibilitate faţă de ceilalţi politicieni români de rând, dar şi de data aceasta a trebuit să ne înşelăm. Domnul Băsescu a făcut un deserviciu foarte grav pentru cauza maghiarilor deoarece a întărit prejudecăţile înrădăcinate”.

 

Sfântul Laszlo, cu sfintele lui simboluri

Sfântul Laszlo, cu sfintele lui simboluri

Băsescu, aşa cum am spus, glumise, prin cealaltă coastă sensibilă a ungurilor şovini, Slovacia: “România nu va accepta niciodată teoria drepturilor colective pentru minorităţi sau să vină altcineva, din afara ţării, să ne spună cum să ne organizăm administrativ. Când se încearcă depăşirea unor limite, statele reacţionează politicos, cu vorba bună, dar reacţionează”.

 

Ungurii îşi au băsescul lor, Laszlo Tokes.

 

Românii îşi au tokesul lor, Traian Băsescu.

 

Laszlo Tokes îl are pe Traian Băsescu.

 

Traian Băsescu îl are pe Laszlo Tokes.

 

 

În ecuaţiile acestea, noi, românii, şi noi, ungurii, nu contăm.