Străbunii lui Eminescu, în Bucovina

Expoziţia dedicată celor trei generaţii Eminovici din Bucovina

Constantin Ungureanu-BOX, singurul pictor român antologat de British Museum în “Pictorii Mileniului III”, consultant artistic al Centrului Cultural “Bucovina” a organizat, pe lângă o interesantă expoziţie de artă plastică bucovineană contemporană, “ilustrată” cu elegii de-ale lui Nichita Stănescu, şi o expunere a mărturiilor despre cele trei generaţii Eminovici din Bucovina.

Toate bune şi frumoase, dar să nu uităm că mormântul bunicului lui Eminescu, Vasile Eminovici, care zace acoperit de muşchi acizi şi de brazde, lângă biserica din Călineştii lui Cuparencu, şi mormântul bunicii materne, Parachiva Brehuescu-Iuraşcu, cu piatra mormântală desprinsă şi aruncată sub zidul bisericii din Băneşti, probează revoltător şi dureros ipocrizia bucovineană deja tradiţională faţă de memoria lui Mihai Eminescu. Drept consecinţă, eu mă consider vinovat de realizarea unei expoziţii inutile, într-un târg fără memorie, dar bolnav de… “flash mob”.

O expoziţie inutilă, într-un târg fără memorie, dar bolnav de… “flash mob”

Jurnalism No Comments Jun 29

BUCOVINA ROCK CASTLE: Prinţesa lui Mihnea

Sofia Maria, Prinţesa lui Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”

Mihnea, Vodă al Bucovinei Rock Castle, muzician de geniu, prozator de mare forţă şi un poet demn de toată atenţia, başca dramaturg, îşi vede viaţa încununanată cu singura operă care contează cu adevărat: Mica Prinţesă Sofia Maria (în traducere: Înţelepciunea Fântânii sau Înţelepciunea Apei, apa fiind concreteţea Veşniciei), fata lui şi a delicatei lui partenere de viaţă, Nora (o fată lujer îmbobocit, care, de asemeni, mi-i tare dragă).

Mihnea, Vodă al Bucovinei Rock Castle

Mă bucur aproape nepământeşte pentru Mihnea şi pentru Nora, Sofia Maria reprezentând darul dumnezeiesc tămăduitor pentru rănile veşnicului, dar pe drept revoltat Mihnea. La ediţia precedentă a festivalului de la Suceava, când Mihnea îmi spunea că speră să-i ajute Dumnezeu şi să-i sfinţească viaţa şi cu o a doua prinţesă (prima este, desigur, Nora), am împietrit de mirare, descoperind în bătăiosul Mihnea un suflet pur, cald şi vibrant, de un dezarmant omenesc.

Un tată fericit: Mihnea Blidariu

În iarnă, când a pus brişca pe mine minunatul chirurg clujean Horaţiu Silaghi şi, abia externat, am putut, împreună cu Andi, să mă văd cu Mihnea, pentru a pune la punct ultimele detalii ale actualei ediţii BUCOVINA ROCK CASTLE, Mihnea avea, deja, însuşirile unui tată, care ştie să-şi asculte mugurul de viitorime şi să-i vorbească, încă înainte de a fi descins în lumea asta necuprinsă şi vrăjmaşă. Aşa că nu-i de mirare că primul gest al Sofiei Maria a fost să-şi îndese pumnişorii în fuiorul bărbii lui arămii, atunci când Sofia Maria i-a auzit glasul, pe care doar în astral îl mai auzise şi o fascinase.

Mihnea, artistul

Mulţumesc, Doamne, că le-ai dat Norei şi lui Mihnea fericirea pe care o merită pe deplin: Sofia Maria!

BUCOVINA ROCK CASTLE, Rubrica lui Andi No Comments Jun 28

Cântecul şi risipa: lui Ioan Cătălin Nechifor

I-am ascultat cântând, dar n-aveau trup,

oglinzile-i cătau cu disperare,

aveam atunci nevoie să astup

ninsorile cu păsări călătoare,

Căci le zărisem urmele dansând,

arzând prin iarba deasă şi-ncruntată,

treceau tot fără umbră, dar cântând

aidoma ninsorii de-altădată,

le-am aşternut şi sufletul sub paşi,

inima stoarsă de-nserări pribege,

numai să-i simt cât sunt de uriaşi,

Numai să pot trăi aceeaşi lege,

ei parcă-au râs şi parcă-au dat de veste

cântând mereu înstrăinaţi de toate,

hotarul dintre noi curgea spre creste,

iar sufletu-mi sorbea eternitate

fără să-i pese că a prins să fiarbă

o ultimă poveste în cetate:

risipa mea precum un fir de iarbă.

Poezie de ion dragusanul No Comments Jun 28

Calea lui Dracula. Alte sugestii

Sugestii Florii Vieţii sau a primăverii, adică Mai

Arhitectura casei ţărăneşti bucovinene, în care stâlpul este, întotdeauna, elementul central, indiferent de porţiunea de casă luată în discuţie, permite şi alte rezolvări totemice pentru Calea lui Dracula, care este, în fond, şi Calea “Stâlpilor”, deci a Străbunilor – Calea Cea Demnă de Amiraţiune, cum o numeau protopărinţii locurilor. Iată câteva exemple de sugestii, fără alte comentarii, care pot stimula imaginaţia creatoare a sculptorilor bucovineni, pe tema proiectului care trebuie pus în practică (proiect aprobat şi finanţare există, vor sosi şi buştenii, în curând, deci se poate trece la treabă): un muzeu totemic de sculptură în aer liber, de la Reuseni, la Tihuţa, deci cale de aproape două sute de kilometri.

Sugestia Cerului, cu cele trei planuri (Deaus, Ur Anu şi Cernunos), dar şi cu Moşul

Sugestea tentaţiei cosmice, înglobată în încheieturile colţurilor de casă românească din bârne

Sugestia Cerului Îndepărtat (Cernunos – timpul, adică)

Sugestia Scării Spre Ceruri din miturile tracice

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Jun 26

“Stâlpii” sau Calea lui Dracula

Posibilă sugestie pentru crima de la Reuseni

Atunci când am propus proiectul pentru realizarea celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, mă bazam pe două idei fundamentale: cultul străbunilor (stâlpii) şi mitul lui Vlad Ţepeş şi al vărului său, Ştefan cel Mare (mama lui Ştefan, doamna Oltea, era sora lui Vlad Dracul, iar mama lui Vlad era fata lui Roman al II-lea).

“Stâlpii” formau, în ţinuturile româneşti, trei ceruri de veghe în jurul urmaşilor: stâlpii de hotar, stâlpii de poartă şi stâlpii de pridvor (cerdac). Prin urmare, pentru a face mai bine înţeleasă această concepţie “stâlpică”, şi de către sculptorii cu care voi lucra, şi de către şefii Centrului Cultural “Bucovina”, şi de către liderii judeţeni, inclusiv de către primarii din localităţile în care vom amplasa stâlpii, am să mă folosesc, la fel ca în prima imagine-machetă, de elemente ale Monumentului de la Moisei, al lui Vida Geza, doar pentru a sugera altfel de expuneri simbolice ale stâlpilor, funcţie de realităţile istorice, dar şi de miturile şi de cosmologia românilor.

Întâlnirea cu spiritele străbunilor

Precizez, încă o dată, că schiţele mele sunt doar sugestii şi că rezolvarea artistică va aparţine, în totalitate, sculptorilor bucovineni care vor pune proiectul în practică.

Stâlpul totemic

La stâlpul totemic, de pildă, aş sugera folosirea chipurilor legendarilor voievozi Dragoş, Bogdan I, Laţco, Petru Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan (cel cu victoria de la Ghindăoani) şi Alexandru, dar la fel de bine pot fi folosite elemente ale măştilor bucovinene, care-i reprezintă pe “străbunii din ceruri”.

Fârtaţii

Datorită lungimii traseului Reuseni-Tihuţa, fiecare expunere stâlpică trebuie să fie simplă şi cu trimitere directă spre cultul străbunilor, cu folosire de elemente creştine, precum în prima imagine-machetă, cult din care s-au desprins, în fond, şi mitul luciferic, şi legenda sfinţeniei, deci complementarităţile exemplare ale spiritului.

Ion Drăguşanul

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Jun 26