Dragusanul - Blog - Part 1111

1902: Calendarul MOFTUL ROMÂN

1902 Calendar Moftul Roman Frontispiciu

*

Politica, la Fialkowski:

Guvernamentalul: Nu merită ţara asta să aibă un aşa rege!

Opozantul: Din contra, şi eu zic tot aşa!

Eu: Exageraţi şi unul, şi altul.

*

1902 Calendar Mftul Roman 19

*

Reflecţia unui fotograf: Omul este un animal care pozează.

Reflexia unui papugiu: Vulgul vrea să fie încălţat; deci, să-l încălţăm!

*

1902 Calendar Moftul Roman

*

– Rabi, zice Sura foarte mâhnită, bărbatu-meu a nebunit!

– După ce cunoşti?, întreabă rabinul.

– A tăiat vecinul nostru o purcea şi l-am prins pe Şmil, mâncând cu vecinul.

– E un ticălos, zice rabinul, dar n-a nebunit; du-te liniştită acasă!

Sura merge acasă. După trei zile, se întoarce iar, de astă-dată disperată:

– Rabi, acu’ a nebunit de tot!

– Ce-a mai făcut?

– L-am prins pupând bucătăreasa!

– E un mare ticălos, zice rabinul, dar n-a nebunit; du-te liniştită acasă…

– Cum, rabi? Alaltăieri, nu; azi, nu; nu mai înţeleg.

– Fireşte, zice rabinul; dacă ar fi nebunit, mânca pe bucătăreasă şi pupa purceaua!… Dar aşa…

*

1902 Calendar Moftul Roman 2

*

Depeşă cifrată a Împăratului Germaniei, către Regele României:

*

Extra-urgentă:

În România, ai tu tunuri bune?

Răspuns plătit: zece cuvinte”.

*

Răspunsul Regelui României:

Da, aşa zice Directorul Regiei; dar eu obişnuiesc havane austriece”.

*

1902 Calendar Moftul Roman 3

*

Evanghelistul ne spune: Dacă-ţi dă cineva o palmă, întoarce obrazul tău şi pe partea cealaltă.

Bunătatea moralistului putea merge şi mai departe: Dacă prinzi pe cineva la nevastă-ta, cere-i pardon şi pofteşte-l şi mâine seară.

*

Politicienii maghiar sufăr de şovinism; politicienii români – de braşovinism!

*

Într-o serată literară, opiniile cele mai sincere sunt adesea căscăturile.

*

Artistul trebuie să fie bărbat – muzele sunt femei.

*

În politică, un om fără principiile noastre e un om pierdut; el se poate regăsi, când ni le îmbrăţişează.

*

Deplorabil te poate face oricine; numai tu însuţi te poţi face ridicol.

*

1902 Calendar Moftul Roman 4

*

Preferaţi săpunul român caşcavalului străin; o industrie naţională nu se poate întemeia decât pe oarecare mici sacrificii din partea consumatorilor!

*

Nu ziceţi niciodată unei dame „Vă cunosc de când eram copil”, ci „Vă cunosc de când eraţi copilă”.

*

Nu căutaţi, totdeauna, inspiraţia la un kilometru, ea ne stă, foarte des, sub nas; dacă n-o găsim, e că poate ne uităm, pe deasupra ei, prea departe.

*

Luaţi o jumătate de afirmaţie a unui ziar opozant şi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire a unui guvernamental – iată o reţetă adeseori bună pentru a afla adevărul.


Cântecul care mi-a adus cireşe

Cântecul care mi-a adus cireşe

Cântecul care mi-a adus cireşe

*

Abia terminasem de postat fotografiile de la Salonul de primăvară-vară 2015, când, parcă bănuind că tocmai mă retrag la o ţigară, m-a sunat domnul Costache Achiţei, fostul secretar al Consiliului Judeţean Suceava. Un prieten, dovadă că mi-i prieten şi acum. Cică tocmai a cules cireşele din copacul din grădină şi că e musai să-mi dea şi mie o strachină, că doar poemul pe care i l-am dedicat în acrostih se cheamă “Cântecul cireşilor”. Şi mi s-au părut atât de bune poanta şi amintirea întâmplării cu poemul şi cireşele, încât ne-am întâlnit în faţa Catedralei, ca să primesc strachina cu cireşe, spunând, după obiceiul satului naşterii mele, “Bogda-prosti!”. Să mai spună cineva că poezia nu produce acte de corupţie! Sufletească. Poemul care mi-a adus cireşele?

*

Cântecul cireşilor

*

Când mi-am uitat cireşii lângă zori,

oraşul aştepta cu porţi deschise

să vină fiii lui risipitori,

toţi îngeri trişti şi-mpovăraţi de vise;

avea, atunci, oraşul un alean

cu aripi largi pe ceruri desfăcute,

hotarul lui, restrâns din an în an,

eterniza doar umbre neştiute,

*

Am plâns, atunci, şi am privit spre zări,

cireşii mei s-au fost desprins din mine,

hălăduiau spre alte depărtări

irositoare numai de destine,

ţipau sfâşietor, dar prea departe

erau cireşii zărilor senine,

iar eu sfârşeam doar filă într-o carte.

 


Vernisajul Salonului de primăvară-vară 2015

Managerul Viorel Varvaroi, universitara Sabina Fânaru, moderatoarea Gabriela Teişanu, graficianul Mihai Pânzaru-PIM şi artistul artist Ana Maria Ovadiuc

Managerul Viorel Varvaroi, universitara Sabina Fânaru, moderatoarea Gabriela Teişanu, graficianul Mihai Pânzaru-PIM şi artistul artist Ana Maria Ovadiuc

*

De regulă, vernisajele expoziţiilor organizate în şandramaua futuristă, dar total improprie pentru aşaceva, a Primăriei Sucevei mă cam scot din ţâţâni. Am îmbătrânit, nu mai rezist la pupăceli indecente, la limbajul de rumeguş gen “eu vă rog în continuare să continuaţi”, la aerele docte ale unora dintre vorbitori, care, dacă stai şi asculţi cu cumpătare, pricepi că nu despre expoziţii vorbesc, ci se dau în stambă cu preţiozităţi care să treacă drept erudiţie.

*

La vernisajul Salonului de primăvară-vară 2015, n-am avut probleme. E drept că în expoziţie au fost puse şi lucrări proaste (toate antieminescienele cu… Eminescu, de pildă) şi destul de multe platitudini vizuale, intrate în tradiţie şi în uzual, dar toate acestea dispar în armonia generală de novator, de altceva, de prospeţime, de sinceritate şi de demnitate sufletească pe care o degajă expoziţia în întregul ei.

*

Nu prea ştiu ce s-a spus la vernisaj, pentru că renunţasem la auz, prin abuzul văzului asupra fiinţei mele, şi eram atât de copleşit de frumosul creat, încât baricadele prostului gust, ridicate de spiritul folcloros al civilizaţiei urbane sucevene nu mă mai deranjau, dimpotrivă, mă amuzau ca detalii nesemnificative ale comediei umane.

*

V1

V2

V3

V4

V5

V6

V8

V9

V10

V11

V13

*

Bineînţeles că la praznicul artistic de final nu am rămas. M-am retras, izgonit de chiciurile “expoziţiei cu vânzare permanentă”, chiciuri care îşi înfigeau colţii, perfid, în frumuseţea lumii şi a artei acelei lumi. Pentru că, uitasem să vă spun, majoritatea celor din imaginile de mai sus sunt artişti plastici, adică magicienii care mi-au înfrumuseţat această zi. Dar iată şi monstruozităţile artizanale, care nu scapă din tentaculele stupidităţii lor nici lumea, nici frumosul estetic:

*

Contrafaceri 5

Contrafaceri 4

Contrafaceri 3

Contrafaceri 2

Contrafaceri 1

Suceava de după ferestrele murdare ale Şandramalei Primăriei

Suceava de după ferestrele murdare ale Şandramalei Primăriei


Salonul de primăvară-vară de la mansardă

A3

*

Ceva se întâmplă în arta plastică bucovineană. Ceva bun şi dătător de speranţă. O probează, cu vârf şi îndesat, Salonul de primăvară-vară 2015, în ciuda împărţirii lui pe căprării artistice (Tonitza Group Art şi încă o puzderie de grupuri şi grupuscule, pe care nu le ştiu, dar le salut cu entuziasm).

*

Apariţia unor grupări de pictori înseamnă un lucru bun: deja se conturează novaţii, revolte estetice, căutări şi regăsiri pline de prospeţime, ba şi o “rostire” de inefabil din ce în ce mai armonios cadenţată. Iar iniţiativa poetului Victor T. Rusu… Staţi să vedeţi numai ce poză i-am făcut!

*

Poetul Victor T. RUSU

Poetul Victor T. RUSU

*

Reiau: deci iniţiativa poetului Victor T. Rusu şi a graficianului Mihai Pânzaru-PIM de a tezauriza producţia plastică a acestor grupări, într-un salon de artă deschis (se pot pune, în continuare lucrări, s-au depus şi astăzi, înainte de vernisaj, cele unei rădăuţence de “clasa a opta”, Andreea Florentina Bunescu, entuiasmându-mă de la prima vedere), conceput după “principiul bulgărelui de zăpadă”, deja îşi dovedeşte eficienţa. Din nefericire, şandramaua primăriei Sucevei, plină de chiciuri şi de get-bugetari obositor de pupăcioşi, nu este propice pentru a găzdui un astfel de tezaur, dar cum nu avem, în târgul Sfântului Ioan cel Nou, nimic mai bun, e bun şi cuptorul edilitar cu microunde, folosit drept Centru de Susţinere a Tradiţiilor Bucovinene.

*

Expoziţiei TAG (toată consideraţia pentru liderul Ana-Maria Ovadiuc!, de la parter, i se adaugă o alta, la mansardă, unde nu urcă nimeni, dar unde soarele muşcă turbat din culori, în ciuda ferestrelor murdare, care se împotrivesc, precum mironosiţele, de formă, violului cosmic.

*

La mansardă, recunosc, cu bucurie, printre lucrările minunate ale unor tineri despre care, din păcate, până acum, nu am auzit, şi lucrări de Doina-Vianora Catargiu, şi lucrări de duiosul pictor Dimitrie Savu. Am urcat la mansardă fără să folosesc liftul, dar iute mi-au liniştit respiraţia lucrările pe care le postez în continuare.

*

A1

A2

A3

A4

A5

A6

A7

A8

A9

A10

A11

A12

A13

A14

A15

A16

A17

A18

A19

A20

A21

A22

A23

A24

A25

A26

A27

A28

*


Salonul de primăvară-vară 2015

Afis Salonul de primavara

*

În România, nu există pictori profesionişti, pentru că nici un pictor nu trăieşte doar din creaţie plastică. Există doar pictori înnăscuţi şi dilentanţi, unii mai buni, alţii doar rezonabili. Îmi probează afirmaţiile şi Salonul de primăvară-vară 2015, organizat de Centrul Cultural “Bucovina” (Mihai Pînzaru-PIM, Victor T. Rusu, Corina Scîntei şi Gheorghe Senciuc), şi care se va vernisa astăzi, vineri, 26 iunie, începând cu ora 16.

*

O expoziţie superbă, cu lucrări inspirat realizate, în marea lor majoritate, profesionist panotate, o expoziţie în care expun Cristina Elena Chiriac, Angelica Mirela Pagu, Mihai Varzari, Liviana Pînzaru, Simona Cristina Casian, Leonard Adrian Melisch, Ana Maria Ovadiuc, Talida Grunzac, Cristina Iacob, Cristina Hereamătă-Macoveiciuc, Ioana Cezara Poiată, Sophia Cristina Lauric, Mihai Pânzaru-PIM, Andreea Popovici, Claudia Iuliana Ciofu, Mihaela Pavel, Alina Elena Lăzăreanu şi Diana Georgiana Dimitriu.

*

O expoziţie pe care, pentru că merită, o găzduiesc în întregime şi pe site-ul meu:

*

E1

E2

E3

E4

E5

E6

E7

E8

E9

E10

E11

E12

E13

E14

E15

E16

E17

E18

E19

E20

E21

E22

E23

E24

E25

E26

E27

E28

E29

E30

E31

E32

E33

E34

E35

E36

E37

E38

E39

E40

E41

E42

E43

E44

E45

E46

E47

E48

E49

E50

E51

E52

E53

E54

E55