Cetatea lui Romstorfer şi a lui Constantin-Emil Ursu | Dragusanul.ro

Cetatea lui Romstorfer şi a lui Constantin-Emil Ursu

Cetatea Sucevei, luni, 25 mai 2015

Cetatea Sucevei, luni, 25 mai 2015

*

Cetatea Sucevei arată, în sfârşit, a Cetate de Scaun a Moldovei. S-ar fi pierdut definitiv, dacă nu ar fi existat, la cumpăna veacurilor al XIL-lea cu al XX-lea, K. A. Romstorfer şi Franz cavaler Des Loges, care să o fi salvat de lăcomia sucevenilor traco-daco-geţi, care o foloseau drept carieră de piatră. Din fericire, austriecii, de parcă ar fi vrut să-i facă în ciudă lui Nicolae Iorga, care-i acuza să “se prefac a ne cinsti istoria”, nu doar că au salvat-o, dar au şi scos-o la iveală din mâlirile pe care le-au săvârşit vânturile, vremurile.

*

În comunism, o tentativă de consolidare, cu aproximativă înălţare de ziduri, a contribuit la deja clasicizată noastră lenevie a memoriei, şi-abia acum, în mandatele de manager al Muzeului Bucovinei ale lui Constantin-Emil Ursu, Cetatea arată aşa cum ar trebui să arate, deşi transformarea ei într-un veritabil muzeu al memoriei încă nu s-a făcut, dar se va face, camerele de gardă, Sala Tronului şi o parte din celelalte încăperi, inclusiv capela, urmând să fie “animate” de manechine, steaguri, arme, portrete ale voievozilor şi de un “arsenal” de efecte vizuale, care să ne stârnească imaginaţia şi să ne favorizeze cât mai dese reîntâlniri cu străbunii.

*

Constantin-Emil URSU

Constantin-Emil URSU

*

Constantin-Emil URSU, doctorul în arheologie care a scos la iveală aşezarea din anul 5000 înainte de Hristos de la Baia, deci un patrimoniu de memorie străveche care va modifica perspectivele de descifrare a trecutului îndepărtat, a izbutit să determine accesarea de fonduri europene, cu care să i se redea Cetăţii Sucevei respiraţia de odinioară. I-a fost greu, conducerile Consiliului Judeţean Suceava, dar şi ale Guvernului României schimbându-se mereu, dar a izbutit să treacă peste suspiciunile unora (de genul “Eşti cu ăia sau cu noi?”), trăind şi pentru acest sublim act de trăire a Memoriei Neamului. Acum, bolnav şi abia “târând al lui picior”, aidoma Eroului de la Vaslui, mă însoţeşte prin Cetate, ca să-mi arate cele vreo zece “scene” pentru spectacole contemporane de teatru, de muzică sau de poezie, pe care le conţine, în arhitectura ei firească, mândra Cetate de Scaun a Moldovei. Şi cât de frumos pare şi târgul Sucevei, văzut de pe zidurile Cetăţii, ziduri cu terase largi, protejate de parapeţi şi dotate cu câte două scări de acces, ziduri pe care, cândva, oştenii Măriei Sale grăbeau spre rosturile numai de ei ştiute ale bătăliilor care i-au scos, întotdeauna, învingători.

*

Curtea interioara locatie plan larg

Zid locatie

Sala de spectacol

Cetate 1

Cetate 2

Cetate 3

Cetate 4

Cetate 5

Cetate 6

Curtea interioara locatie

Suceava 1

Suceava