Cărţi nepublicate: Marginea, la răscurucea legendelor

Marginea este şi o răscruce a itinerariilor turistice consacrate de istorie drept „drumuri rădăuţene” (Drumul Tătarilor, de la est, spre vest, şi Drumul Împărătesc, de la nord, spre sud), din centrul comunei desprinzându-se de drumul împărătesc drumul care duce la Rădăuţii primei necropole domneşti a Moldovei, biserica mănăstirii Bogdania, dar şi cel care, străbătând mândrele aşezări ale Horodnicului, Voitinelui, Remezăului şi Vicovului de Jos, poposeşte în Putna, acolo unde încă mai există cea mai veche biserică moldovenească de lemn, durată, la Volovăţ, de Dragoş Vodă şi mutată, la Putna, de Ştefan cel Mare, dar şi mănăstirea Putna, cea de-a doua necropolă domnească, întemeiată de Ştefan cel Mare („Drumurile rădăuţene văd procesia măreaţă a sfinţirii mănăstirii Putna, dar curând văd şi îngropăciunea marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, plâns de întreaga naţie românească… Rantiile colbăite şi toiegele de tisă bat drumurile cu sârg spre biserici şi mănăstiri, dar şi spre schituri şi sihăstrii, ascunse în întuneric nepătruns de codru şi-n creier neumblat de munte… Drumuri rădăuţene, drumuri de pelerinagii, drumuri de hram şi drumuri de mănăstiri” (faceţi clik pe copertă şi citiţi mai departe).

Carti No Comments Dec 16

Reclamele Crăciunului de altădată

Cum se îmblânzesc soacrele

Aveam o soacră îndrăcită,

Nici n-aţi văzut aşa-ceva,

Sunt sigur că Satan, el însuşi,

Nu avea soacră mult mai rea.

S-o îmblânzesc n-am fost in stare

Nici dându-i bani, nici rochii mii,

Degeaba îi luai de toate

Din sutele de prăvălii.

M-am plâns, atunci, din întâmplare,

Unui prieten de la Gorj,

El mă-ndemnă să merg cu dânsul

La magazin, la Musiu Jorj,

Acolo, poruncii la icre,

La caşcaval de Penteleu,

Salam şi vinuri negre bune,

Ce te fac tare ca un leu,

Lacherdă proaspătă, sardele,

Delicatese fel de fel,

Din bunătăţile alese

Luarăm noi câte niţel,

Şi Musiu Jorj, băiat amabil,

Cinstit şi iute ne-a servit…

Când am dat soacră-mi, acasă,

Ce-i luasem… zău a înlemnit!

Şi faţa ei morocănoasă

Deodată-n bine s-a schimbat,

Iar de atunci, ca s-o fac bună,

Tot de la Jorj am cumpărat.

De vreţi l-a voastre soacre rele

Să le astupaţi gura cu anu’,

Le daţi delicatese luate

De la musiu GEORES GRIDEANU[1].

(Foaia populară, No. 43 din 27 decembrie 1898).

[1] George Grideanu, magasin cu coloniale „La strugure” delicatese şi vinuri alese, Strada Academiei No 6, vis-a-vis de Hotel „Bristol”

Urzica vieneza No Comments Dec 16

ziua cea mai scurtă: ziua memoriei

Ca în fiecare an, la solstiţiul de iarnă (Poarta Zeilor), Centrul Cultural “Bucovina” organizează un complex de manifestări dedicate memoriei bucovinene. În 21 decembrie 2015, începând cu ora 12, la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene se va lansa antologia de autor “Pecetea stelară”, de Mircea Motrici, culoarea manifestării fiind asigurată de colindătorii din Udeşti, dar şi de o formulă adaptată la cerinţele colindatului a “Zicălaşilor”, care vor aduce, de pe la sfârşitul veacului al XIX-lea, câteva colinde şi vifleimuri deja pierdute în ignoranţă.

Campionatul de Caricatură şi Epigramă, Salonul Artiştilor Plastici Amatori (adică înnăscuţi şi, de aceea, pasionaţi de artă), precum şi o întreagă suită de surprize, plănuite de Mihai Pânzaru-PIM şi de Victor T. Rusu, vor da farmec celei mai scurte zile din an, la fel de scurtă ca şi memoria românilor.

Jurnalism No Comments Dec 15

Falsurile care au irosit banii Sucevei “live”

“Independentul” tipărit din banii contribuabililor “judeţului Suceava”

Cum datele din dosarele de licitaţie sunt secrete (hoţia, fără bezna secretizării, nu face pui), doar deducţia logică poate întrezări cum un site, cu maximum 20 accesări pe zi sau nici măcar atât (“Suceava live” poate demonstra că mint, publicând, imediat, graficul Google Analytics Reports, copiat prin Print Screen, pe lunile din cursul anului 2015, grafic la care eu nu am acces) şi cum două firme, una fără activitate şi alta cu pierderi anuale, în ciuda pomenii publicitare de la Direcţia Silvică Suceava, au câştigat licitaţia trucată pentru atribuire de publicitate a Consiliului Judeţean Suceava. Sunt gata să pariez că nu au depus un astfel de grafic la dosar, ci au dat doar o declaraţie pe proprie răspundere, că-i citeşte lumea puhoi din zori în noapte. Deci minţind, deci uzând de fals.

Ce să fi citit oamenii, într-un site care, în luna câştigării licitaţiei (august 2015), avea doar câteva ştiruţe răsuflate şi prost scrise, başca babana şi generoasa publicitate cabalină a Direcţiei Silvice. Pardon, nu numai cabalină, dar tot pe trafic de influenţă (nevasta feşterului) îndesată în gura nesătulului, care tocmai manifesta pretenţii intelectualiste şi publicistice, uitând că nici o diplomă nu ţine loc de cultură, pe când cultura, dacă există şi e vie, poate suplini toate diplomele, inclusiv cele de doctorat (încă se vând, la toate colţurile, ieftin de tot; un cunoscut, fost politician şi prieten băştinaş cu Băsescu, a cumpărat două, pentru că la legătură costau mai ieftin).

Un astfel de site nu putea avea nici măcar 20 de accesări pe zi, decât din greşeală. Ei, dar nu contează, el câştigă, apoi, când reprezentanţi ai unor trusturi de presă sucevene serioase se plâng, năvălesc covăşeii cu ciomegele pe ei şi le închid gura.

Trucată în lege, licitaţia nu putea fi, totuşi, trucată, câştigată de un nimeni publicistic, dacă nu se baza pe nişte falsuri ordinare în declaraţiile pe propria răspundere, şi în cea privind publicitatea (iniţial, aveau declarată o publicitate de 500 milioane de la Centrul Cultural “Bucovina”, dar declaraţia a dispărut de la dosar, în clipa în care media onestă a cerut precizări), cât şi în cea privind achitarea tuturor datoriilor faţă de stat – chestia asta am găsit-o, dar o să v-o arăt cu un alt prilej.

Deşi ştiu că DNA a deschis un dosar penal (mi-au spus-o ziariştii care au fost audiaţi ca martori), eu încă mai cred că obligaţia de a verifica dosarele ambelor licitări, inclusiv cea anulată, precum şi modificările “sarcinilor” pentru cea de-a doua licitaţie, revine în întregime Consiliului Judeţean Suceava. Dacă ţine cât de cât şi la moralitate, şi la legalitate. Dacă are demnitatea de a nu se “face frate cu dracul”, căci nu-i ajută şi nu trece puntea.

Uncategorized No Comments Dec 15

Oana Sârbu şi “Balada” sau Nu rataţi Crăciunul!

Spectacolul de marţi, 22 decembrie 2015, din centrul Sucevei, “Asta-i sara lui Crăciun”, pus în scenă de Oana-Maria Sârbu-Botezat, vă ocazionează întâlnirea cu vifleimurile şi cântecele de stea bucovinene, în interpretări magistrale: “Balada Bucovinei” a Maestrului George Sârbu, încredinţată Oanei, “Balada” din Fălticeni, “Străjăncuţa” din Straja şi “Cetina” din Vama (fumeili nu colindau, aşă cî n-o ieu în samî pi cântăcioasa Bucevschi; cî-i fals şî nicuvinit, adicătelea!).

Cine va rata pleaşca de a participa la un concert gratuit de vifleimuri şi cântece de stea, precum “Asta-i sara lui Crăciun”, practic va rata însuşi spiritul Crăciunului. De asta vă şi previn.

Jurnalism No Comments Dec 14