PHOTO ROMANIA | Dragusanul.ro - Part 5

Familia, cinci ani pentru România: 1867-1871

Familia, 1867 noiembrie 12: Muzeul lui Bruckenthal în Sibiu

*

Pentru că matriţele desenelor costau mult, Iofis Vulcan relua unele imagini, prelua altele din presa europeană, iar când se găsea câte un binefăcător, care să-i trimită matriţe noi, exploda de bucurie. Şi astfel, pururi îndatorat, Iosif Vulcan oferea posterităţii româneşti un adevărat tezaur de memorie.

*

Familia, 1867 octombrie 19: Pavilionul României la Expoziția de la Paris

 

Familia, 1867 septembrie 17: Plăieș român, Expoziția de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Postilion român, Expoziția de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Țărancă din Romanați, Expoziţia Universală de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Țărancă din Vlașca

Familia, 1868 iulie 17: Ocna Sibiului

Familia, 1868 iulie 9: Parcul de la Topcider

Familia, 1868 septembrie 19: Cohalm

Familia, 1869 iunie 15: Castelul Hunedoara

Familia, 1870 ianuaria 25: O panoramă de lângă Beiuş

Familia, 1870 mai 24: Scaldele de la Mehadia (Herculane)

Familia, 1870 septembrie 20: Cetatea Hunedoarei

Familia, 1871 august 15: Interiorul bisericii de la mănăstirea Putna, cu mormântul lui Ştefan cel Mare

Familia, 1870 septembrie 27: Ţărancă română

Familia, 1871 august 29: Valea Vişeului, în Maramureş

Familia, 1871 august 8: Gorunul lui Horea, la biserica din Ţebea, în Zarand

Familia, 1871 iulie 18: Borsec în Transilvania

Familia, 1871 iulie 25: Sala de gală, în Castelul de la Hunedoara

Familia, 1871 iulie 25: Scalda de la Tuşnad, în Transilvania

Familia, 1871 iunie 6: Şcoala principală română din Lăpuşul Unguresc, în Transilvania

Familia, 1871 noiembrie 7: Buziaş

Familia, 1871 octombrie 31: Ruinele Cetăţii Deva

*


Familia personalităţilor româneşti uitate (II)

*

Foarte multe dintre personajele pe care s-a durat cultura română s-au scufundat definitiv în uitare. Unele, cunoscute odinioară, rămăseseră “personaje fără chip”, pentru că nu aveam acces la publicaţiile vremurilor şi nici nu ne prea dă inima ghes nouă, românilor, să scormonim după memorie. Fiecare dintre noi este veşnic şi nu-i acceptă decât pe Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu drept egali ai săi; eventual, şi pe Brâncuşi, Enescu, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase. Să ne trăiască!

*

*


Familia, doi ani pentru România: 1865-1866

Familia, 1865 august 25: Mănăstirea de la Argeş

*

Dacă în realizarea portretelor personalităţilor “Familia” se folosea doar de peniţa îndemânatecă a lui Francisc Rusz, în “ilustrate” e mai greu de identificat autorul (unele desene le-am aflat publicate şi prin media occidentală, mai ales desenele lui Lancelot), aşa că nu o să risc identificări greşite şi vă prezint o Românie pitorească de până în anul 1866, unele ilustrări fiind mai vechi şi cu veacuri, nu doar cu decenii.

*

Familia, 1865 decembrie 15: Strâmtura Dunării, aproape de Orşova

Familia, 1865 decembrie 5: Biserica de la Densuş, în Ardeal

Familia, 1865 decembrie 5: Deschiderea Dietei din Ardeal, la Cluj, în 19 noiembrie 1865

Familia, 1865 iulie 25: Timişoara de demult

Familia, 1865 iulie 5: Detunata, în Ardeal

Familia, 1865 iumie 15: Cetatea Columbaciu

Familia, 1865 iunie 5: Tabla lui Traian

Familia, 1865 noiembrie 25: Cheile Turzii, în Ardeal

Familia, 1865 noiembrie 5: Ruinele punţii lui Traian

Familia, 1865 octombrie 25: Români din Ardeal, de lângă Mureş

Familia, 1866 august 28: Baia Spriei

Familia, 1866 februarie 5: Români din Haţeg

Familia, 1866 ianuarie 15: Calea lui Traian, la Dunăre

Familia, 1866 iulie 17: Strada cea mare din Galaţi

Familia, 1866 iulie 17: Galaţi

Familia, 1866 iulie 24: Timişoara

Familia, 1866 iunie 5: Intrarea Alteţei Sale Carol I în Bucureşti, la 22 mai 1866

Familia, 1866 mai 15: Castelul lui Martinuzzi, în Vinţu de Jos

Familia, 1866 noiembrie 13: Bucureşti

Familia, 1866 octombrie 16: Catedrala din Zagreb, pictată de bucovineanul Epaminonda Bucevschi

Familia, 1866 octombrie 2: Cetatea de la Hodod, în Sălaj

*


Familia personalităţilor româneşti uitate (I)

*

Nu ştiu ce aş putea admira mai mult şi nici dacă aş putea admira gradual la Iosif Vulcan şi la “Familia” lui: faptul că i-a debutat, printre alţii, pe Mihai Eminescu şi pe Ciprian Porumbescu – ca poet (40 de poeme s-au găsit şi le-am publicat, în ediţie bilingvă, româno-engleză, sub titlul “Inimă de român”, dar puţini ştiu că Porumbescu a fost şi poet, ca şi tărîne-său, Iraclie) sau că a tezaurizat, cu încrâncenare, memorie românească vie. Oricum, fără a opta pentru un domeniu sau altul, am decis să adun întreg patrimoniul iconografic al “Familiei”, pe ani şi pe două teme: personalităţi uitate şi ilustrări de odinioară ale unor localităţi. O să încep, însă, cu cei care au înfrumuseţat şi înnobilat locurile, cu personalităţile.

*

*


România necunoscută în… România (II)

1860: Accident de voiture

*

Încântat de naraţiunile grafice despre România ale Domnului Lancelot, publicate în 1866, dar cu trimitere la o călătorie din vara anului 1859, am continuat să caut şi am aflat prima parte a capitolului De Paris a Bucharest, par M. Lancelot publicată în numărul din 1860 al celebrei reviste de călătorii Le tour du monde; nouveau journal des voyages / publié sous la direction de M. Édouard Charton; et illustré par nos plus célèbres artistes. Desenele pentru gravurile publicate la Paris au fost făcute de Lancelot, care comitea şi sinteza dintre experienţa proprie şi cea a altor călători europeni ai acelor vremuri prin România, într-un reportaj ilustrat care, prin cuprindere şi prin expuneri, valorează cât o adevărată carte de călătorie.

*

1860: Arrivée à Cosia

1860: Baia de Aramă

1860: Balayeurs (măturători) à Horezu

1860: Camp de travailleurs devant „Dintr un Lemn”

1860: Cascades de la Bistriza

1860: Chambre de paysans propriétaires

1860: Cour de couvent de Surpatèle

1860: Dans le gorge de la Bistriza

1860: Defilé de Baia de Fier

1860: Eglise de Horezu

1860: Église de village

1860: Entrave des cochons valaques

1860: Entrée d’une maison de paysan

1860: Jeune femme valaque

1860: L’ église „Dintr un Lemn”

1860: L’évèché et le vallé de Romnic

1860: L’igoumèn d’Horezu

1860: L’Olto vu de nos fenètre à Cosia

1860: La case du bon vieillard „Călugărul”

1860: La cour dea srvantes à Surpatèle (“robii lui Dumnezeu”, deh!)

1860: La fabrication de rakios (sinţii călugări produceau şi vindeau băutura diavolului, ca să cumpere lumânări – cum stă scris în numeroase urice)

1860: La grande route

1860: La monastère de Cosia vu de l’autre còté de l’Olte

1860: La pierre Trajane à Cosia

1860: Le centenaire de Cioclovia

1860: Le chemin de grotte à Polovragi

1860: Le cimetière „Dintr un Lemn”

1860: Monastère de Bistriza

1860: Monastère de Cioclovin

1860: Monastère de Tismana

1860: Moulin à Suici

1860: Religieuse de Surpatèle

1860: Romains de Temesvar

1860: Suici: Sous preèfecture; Salles des Pas-Perdus

1860: Sur la route de Târgu Jiu

1860: Tzihanes oursiers

1860: Un puits près de Bucharest

1860: Une cour d’habitation

1860: Une fontaine en Valachie

1860: Une forge de Tzigane

1860: Une place à Temesvar

1860: Village après Târgu Jiu

1860: Village tzigane

*


Pagina 5 din 13« Prima...34567...10...Ultima »