Miercuri, întâlnire cu muzica străbunilor

*

Cele mai frumoase cântece vechi din Suceava, Berchişeşti şi Calafindeşti, cu Răzvan Mitoaceanu, la vioară, şi Petru Oloieru, la ţambal, vor răsuna, de ziua atestării documentare a Bucovinei geografice, şi ca pledoarie pentru necesitatea fonotecării tuturor cântecelor din anii 1820-1917, care au răsunat pe pământurile acestui nord de ţară moldavă a valahilor. Şi sunt însumate, localitate cu localitate, vreo 2.200 la număr. Din care noi am fonotecat, până acum, abia vreo 350.

*

Ca să reînviem cântecele străbunilor, facem faţă cu greu celor care ni se tot pun împotrivă, şi intrăm în stuiou în timpul nostru liber. De-a moaca, fără plată, ba şi sabotaţi, când de unii, când de alţii. Chiar şi această manifestare e dubladă cu ditamai congresul costisitor şi inutil al coregrafilor folcloroşi – semn că nimeni nu are nevoie şi de memorie, că Bucovina nu valorează nimic, dacă nu îţi poţi pune bundiţa cu dihor, ca să debitezi inepţii.

*

Fac, împovărat sufleteşte, această manifestare şi o fac doar pentru că şi eu, şi Dănuţ Lungu, şi Petrică Oloieru, şi Răzvan Mitoceanu, avem nevoie de închinare evlavioasă în calea amintirii străbunilor. Altminteri, m-aş lăsa păgubaş.

Votez cu Băişanu! Nu e sfânt, dar nici Lungu!

Nu e sfânt, dar nici Lungu!

*

Îi cunosc defectele. Şi are din toate, inclusiv o naivitate copilăroasă, care, atunci când o ia prin bălăriile entuziasmului, numai oale sparte lasă în urmă. Îi ştiu şi calităţile, dar, dacă oferta de candidaţi a partidelor ar fi fost cât de cât serioasă, nu l-aş fi votat, ca să-l protejez de naivitatea periculoasă a veşnicului său entuziasm. Din păcate, nu mi-a mai rămas de ales, aşa că am decis: Votez cu Ştefan Alexandru Băişanu! Şi nu cer nimănui să-mi urmeze exemplul.

*

Sandu Băişanu mi-e prieten. Probabil că şi eu îi sunt prieten, deşi nu prea mai am răbdare în faţa repetării poveştii luptei cu morile de vânt. Sandu Băişanu nu-i un sfânt, dar nu-i nici Ion Lungu. Băişanu scrie versuri, iar Lungu scrie “versus”. Versurile întemeiază cărţi, “versus”-urile sunt fructele mâniei pe acest biet târg, luat de Lungu în arendă, cu complicitatea găluşcarilor. Inclusiv a găluşcarilor Blaga, Gorgiu sau cum mama dracului o cheamă.

*

N-am de ales, votez cu Băişanu. Să nu merg la vot ar fi o prostie, să anulez buletinul, la fel. Voi merge, deci, la vot, şi voi vota cu Ştefan Alexandru Băişanu – un om păcătos, dar om.

La cumpăna iernii cu primăvara

*

Marea fonotecarea a cântecelor vechi

Răzvan Mitoceanu, şeful orchestrei Ansamblului “Ciprian Porumbescu”, în rol de viorist

Profesorul Petru Oloieru, muzicianul cu care au început proiectele “Zicălaşii”

*

Astăzi, a început fonotecarea, localitate cu localitate, a manuscriselor lui Alexandru Voievidca, cărturarul bucovinean care ne-a lăsat o comoară, ca să îl ignorăm ca pe duşmani. Am început, aşa cum era şi firesc să o facem, cu cântecele naţionale vechi din Berchişeşti, din drag şi faţă de primarul primar Violeta Ţăran, dar şi pentru toţi sătenii din Corlata, care au izbutit să încetăţenească, în ultimii ani, poeţi din Israel, Olanda, Belgia, Brazilia, Germania, Estonia, Ucraina, Franţa, Anglia şi de pe unde au mai fi fost să fie.

*

Am postat melodiile (scurte după partituri), urmând să postez, mâine (în seara asta nu mai rezist) şi textele cântecelor din Berchişeşti, culese cu marcarea cu litere îngroşate a pronunţiilor ciudate – şi o să vedeţi ce limbă românească limpede se cânta în Bucovina, total alta decât găgăuza folcloroşilor de astăzi. Încetul cu încetul, vom inventaria toate specificităţile de limbaj, pe zone, ca să ştim ce şi cum a fost.

*

Comunei Berchişeşti i-am dăruit şi două cântece vechi, culese din Suceava, şi care erau vechi şi în 1907, “Bordeiaşul” şi “Domnul şi mielul”. Ca să fiu cinstit, nu am mai avut răbdare să nu le ascult şi să nu vi le arăt şi dumneavoastră, aşa că i-am rugat pe prietenii mei, Petrică, Răzvan şi Dănuţ, să începem cu cele două bijuterii, asupra cărora noi, bucovinenii, avem dovezi de apartenenţă, iar alţii nu. Plus că, melodic, sunt mai frumoase decât alte variante.

*

Cu cântece naţionale vechi din Bucovina vă puteţi întâlni, miercuri, 30 martie 2016 (miercurea viitoare), de ziua atestării documentare a Bucovinei geografice (30 martie 1392), la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava (Parcul Central), începând cu ora 14. Intrarea este, ca întotdeauna, gratuită, iar ieşirea este liberă, deşi sunt convins că melosul nostru strămoşesc o să vă ferece inimile şi minţile în netimp, în fericire. Aşa că, vă aşteptăm.