Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 138

Aleşii voştri, în mijlocul poporului petrecăreţ

Fără ei, nici măcar pe stil vechi nu mai vine Anul Nou

Fără ei, nici măcar pe stil vechi nu mai vine Anul Nou

*

Cu sufletul pătruns de vajnică mândrie judeţeană, semnalez prezenţa domnilor Ioan Cătălin Nechifor şi Florin Sinescu la Drăguşeni, în mijlocul poporului pentru a doua oară petrecăreţ (tradiţie născocită de mândrul primar al porţii judeţene!). Să vă trăiască la anul şi la mulţi ani, inclusiv pe stil vechi!

*

DSC_1335


Sucevenii vs parveniţii politici

Politicianul bucovinean, văzut de Radu Iaţcu

Politicianul bucovinean, văzut de Radu Iaţcu (Franţa)

*

Deşi încă-i megieşă victoria electorală a revoltaţilor împotriva parvenitismului politic (Klaus Iohannis nu a câştigat nimic, dacă nu vom depune armele de bunăvoie), sucevenii nu au prea multă încredere în şansele viitoare (alegerile locale) de a-i pune cu botul pe labe şi pe politrucii suceveni. Mi-au scris mulţi dintre ei, mai ales doamne, ca să mă întrebe pe cine aş propune eu. Dar nu am nici o propunere, deşi sunt convins că chiar şi târlicii lui Bin Laden ar fi un primar sau un lider de judeţ mai bun şi mai onest decât toţi cei pe care i-am tot avut, de-a lungul timpului.

*

 

Bin Laden de Suceava

Bin Laden de Suceava

*

Şi totuşi, dacă vrem să avem o şansă, va trebui ca, în primele luni ale acestui an, să vedem câţi dintre suceveni sunt dispuşi să se implice, prin elaborarea şi prin distribuirea de materiale Faceboock, în acest demers. Apoi, va trebui să ne întâlnim toţi şi să luăm în discuţie tot felul de candidaturi, propuse de dumneavoastră, nu de mine (nu vreau să fiu suspectat că aş face nişte jocuri; eu vreau doar onestitate deasupra noastră). Ca să vă pot proteja identitatea, dar luându-vă în evidenţă, cei doritori să se implice  scrieţi-mi pe adresa ion.dragusanul@gmail.com (pe Faceboock văd prea mulţi, află prea mulţi). Când vom fi minimum 30 de oameni, ne vom întâlni şi, împreună, vom face un plan de acţiune.

*

Am convingerea că putem da o lecţie clasei politice sucevene şi că o astfel de lecţie o merită politrucii pe deplin. Înainte de toate, e bine să vă reamintiţi spusa lui Bolintineanu:

*

Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor

Merită să-l poarte, spre ruşinea lor!


Suceava, împotriva parveniţilor politicii

Suceava de odinioară, strada Regele Ferdinand

Suceava de odinioară, strada Regele Ferdinand

*

Oamenii de fiecare zi din întreg judeţul Suceava ar cam avea obligaţia să-şi asume viitorul. Nu mai e mult până la alegerile locale, iar parveniţii politicii trag sforile cu înfrigurare, salivând cu osul împăstrămit în braţe, de teamă să nu-l scape din apucătoare şi să-l înşface ceilalţi.

*

Suceava ăstora, care-şi bat joc de noi

Suceava ăstora, care-şi bat joc de noi

*

Dacă tot există posibilităţile de dezbatere şi de solidarizare, numite Facebook, de ce nu am începe, încă de pe acum, o adevărată campanie de identificare a unor oameni cu adevărat pricepuţi, astfel încât, cu susţinerea noastră, a tuturor, ei să ne devină primari, preşedinte de consiliu judeţean şi consilieri? Presupun că fiecare dintre dumneavoastră cunoaşteţi nişte oameni vrednici şi, dacă în locul socializărilor cu poze şi “La mulţi ani!”, am comunica despre ei, analizându-i şi cântărindu-i cu cerbicie, în cele din urmă am putea conveni, împreună, cine vrem să ne fie preşedinte şi cine vrem să ne fie primar. S-o facem măcar la nivelul oraşului Sucevei, dar să nu mai pierdem timpul, pentru că viitorii noştri candidaţi nici nu visează, deocamdată, la aşaceva. O să fie nevoie să-i şi convingem să îşi asume responsabilităţile de a ne reprezenta.

*

Suceava decăderilor romantice de odinioară

Suceava decăderilor romantice de odinioară

*

E vremea şi e obligatoriu să ne organizăm, dacă nu vrem să ne mai plece copiii în zarea zărilor. Cum trebuie să ne organizăm, haideţi să decidem împreună! Haideţi să schimbăm idei, sugestii şi propuneri pe această temă, astfel ca din vreme să putem decide cum ne vom hotărî viitorul! Haideţi să înlocuim socializarea ieftină cu o solidarizare care să schimbe Suceava din temelii, o solidarizare responsabilă şi dinamică, prin care să ne redobândim demnitatea!


„Veniţi la jertfele aduse de cei abia iniţiaţi”

"Căci dintr-o singură mamă / Ne tragem răsuflarea” (Pindar, Nemeene, VI, I, 1)

Căci dintr-o singură mamă / Ne tragem răsuflarea” (Pindar, Nemeene, VI, I, 1)

*

La manifestarea din 7 ianuarie 2015, ora 16, de la PADRINO LOUNGE (Casa de Cultură, în holul mare), este binevenit oricine doreşte să vină şi să primească, în dar, cărţile bucovina, în mărturiile veacurilor, sinteza istoria muzical-dramatică a suceveiprecum şi cartea de poezie cântecele despovărării, dar şi publicaţia .

*

Cum, în filele mele, din cartea de poezie în care publică şi fiul meu, am închinat fiecare poem câte unui om, căruia îi datorez, în timp, recunoştinţă, o invitaţie specială o lansez spre sucevenii:

*

Achiţei Costache – Cântecul cireşilor

Adomnicăi Mirela – Cântecul cosmicului contur

Aelenei Viorel – Cântecul imensităţii clipei

Agafiţei Constantin – Cântecul mistuitoarei arderi

Agoutin Carmen – Cântecul prăbuşirii verbului

Ailincăi Cătălin – Cântec cu păsări călătoare

Alexe Aurel – Cântecul îngemănării copacului

Alexandru Rodica – Cântecul risipelor dintâi

Amurăriţei Nicu – Cântecul zborului crucii în mişcare

Apopei Geta – Cântecul pietrei de sub tălpi

Atănăsoaie Bogdan – Cântecul crucificării lumii

Avram Clara Demetra – Cântecul înfăşurării în cântec

Avram Dinuţa – Cântecul poverii umbrei

Avram Florin – Cântecul adâncii împătimirii

Avram Sorin Marius – Cântecul irosirii aproapelui

Avram Tiberiu – Cântecul menestrelilor timpului

Bălan Ioan – Cântecul indiferenţilor

Băişanu Ştefan Alexandru – Cântecul bardului clipei

Băiţan Ion – Cântecul înserării oraşului

Barbă Nicolae – Cântecul vremelniciei ţipătului

Bejinariu Mihai – Cântecul închinării sufletului

Beldiman Mihaela – Cântecul cântăreţului cântând

Bercea Radu – Cântecul amurgului cocorilor

Bocancea Adrian – Cântecul desprinderii poeziei

Bodnar Ioan – Cântecul risipei întru mine

Boicu Cornel – Cântecul drumului ce mă duce

Brăteanu Călin – Cântecul edecarului de umbre

Burduja Mihai – Cântec târgului melancolic

Burgheaua Dănuţ – Cântecul stropului de libertate

Calinciuc Alin – Cântecul jariştii de foc

Cantea Maria – Cântec fără umbră

Cantea Marcel – Cântecul memoriei marmurei

Cărăbuş Gabriel – Cântecul pierzaniei celui fără trup

Catargiu Doina – Cântecul urmelor tăcerii

Chaşoschi Irina Laura – Cântecul aleanului cu vise

Clement Dorin Liviu – Cântecul trufiei demnităţii

Codorean Violeta – Cântecul degradării cutumelor

Cosovan Tiberiu – Cântec în decor provincial

Costiniuc Romică – Cântec pe calea înrobirii

Cramariuc Florin – Cântecul dimineţii poemului

Crăciun Dana Elena – Cântecul copacului înflorit

Creţeanu Mihai – Cântecul mestecenilor

Croitor David – Cântecul înrădăcinării pe cer

Cuşnir Elena-Maria – Cântecul fructului interzis

David Cristina – Cântecul rănirii cu lumini

David Elena Manuela – Cântecul ninsorilor din cer

David Gheorghe – Cântecul frunzelor pe hotarul apei

Doboş Cristian – Cântecul vremilor vremuitoare

Dobromir Nicolae – Cântecul închinării cuvântului

Donţu Ovidiu – Cântec de alean târziu

Dominte Eugen – Cântecul ghicirii ecoului

Dominte Luminiţa – Cântecul burgului vechi

Dominte Nistor  – Cântecul templului de mir

Dominte Rodica – Cântecul speranţei în fericire

Dranca Rodica – Cântecul stâncii rănite

Filipiuc Archip – Cântecul învierii cobzarului

Finiş Olga – Cântecul dezghiocării amurgului

Finiş Zaharia – Cântecul jertfirii în trup

Flutur Gheorghe – Cântecul umbrei cu spini

Fodor Mihaela Tatiana – Cântecul păşirii hotarelor

Galan Vasile – Cântec pe eşafodul cuvintelor nescrise

Gavrilaş Dana – Cântecul desferecării cireşului

Gheorghe Marin Constantin – Cântecul zicerilor efemeridei

Giurcă Maria – Cântecul de dincolo de vămi

Giurcă Raluca – Cântecul îndungării

Gîză Mihai – Cântecul numărării clipei

Groza Nicolae – Cântecul pribegilor pe drum

Havriliuc Alexandru – Cântec la ospăţul iluziei

Havriliuc Emil – Cântecul imaculatei ursiri

Havriliuc Gabriela  – Cântec spulberării cuvintelor

Horbovanu Constantin – Cântec la porţile oraşului

Horodincă Marcel – Cântecul hotarului pângăririlor

Horodnic Pamfil – Cântecul întoarcerii în părinţi

Horvat Petre – Cântecul ademenirii umbrei

Hrehor Constantin – Cântec de piatră la pândă

Huluţă Traian – Cântecul ţintuirii luminii

Iftode Gheorghe – Cântecul clipei în schimbare

Iftode Ionică – Cântecul risipei de destine

Iftode Vasile – Cântecul singurătăţii cireşului

Ilie Vasile – Cântecul luminilor pripite

Irimia Constantin – Cântec totemic

Istrati Roman: Cântecul primelor ninsori

Juravle Dragoş: Cântecul trecutului prezent

Leizeriuc Asica – Cântecul paşilor pierduţi

Lungu Dănuţ Gelucu – Cântecul întregului

Lungu Elena – Cântecul umbrei zeilor

Manole Ioan – Cântecul cosmicei furişări

Marcean Carmen – Cântec cu îngeri calmi

Marcean Ioan – Cântecul rostogolirii poverii

Medeleanu Ramona – Cântec cu o creangă pe cer

Mîrza Gavril – Cântecul celor şapte zile

Muha Victor – Cântecul slobozirii chemărilor

Muha Viorel – Cântecul vrajbelor ninsorii

Muha Ana – Cântec cu cai peste cer

Neagu Sandrinio – Cântecul istovirii lumilor

Nechifor Ioan Cătălin – Cântecul urmelor dansând

Nedelea Ion – Cântecul celor nouă întrupări

Niţă Ilie – Cântecul împovărării ierbii

Oloieru Petrică – Cântecul demitizării timpului

Oniu Zamfir – Cântecul urcării în amintiri

Pânzaru-Pim Mihai – Cântecul ursirii din verbe

Paranici Ileana – Cântecul naşterii prin cuvinte

Paranici Ion – Cântecul stelelor care nu-s

Pascal Florin – Cântecul lămpii aprinse

Pînzar Alexandru – Cântecul urcării pe cruce

Pintilie Valerică – Cântecul edecarului înspre nicăieri

Plăcintă Constantin  – Cântecul condamnării la viaţă

Popescu Mihaela – Cântecul mâinilor care cântă

Preutesi Nicolae – Cântecul pe crucea de stele

Rîpan Grigore – Cântecul aşteptării veştilor

Rusu Victor Traian – Cântec vânătorului de urme

Sauciuc George – Cântecul stelei polare

Saviuc Loghin – Cântec la marginea veşniciei

Savu Dimitrie – Cântecul întoarcerii în clipă

Schachter Edgar – Cântecul hotarelor ninsorii

Scîntei Corina – Cântec în destrămare

Scutaru Viorel – Cântecul răstignirii pe cale

Senciuc Gheorghe – Cântecul hoinăririi prin stele

Severin Constantin – Cântecul de apoi

Sfichi Mircea – Cântecul fragilităţii pripei

Sinescu Florin – Cântec la trecerea poeţilor

Sârbu-Botezat Oana-Maria – Cântecul pribegiilor sumare

Sofronie Doru – Cântecul poverii de lumini

Straton Cezar – Cântec despre trupul cărţii

Sulugiuc Gabriela – Cântec sub pânda amurgului

Ştirbu Petrică – Cântecul cămăşii de trecere

Şutac Victor – Cântecul vânării strămoşilor

Tabarcea Adrian – Cântecul plutirii pe cer

Tănase Daniel – Cântecul ţipătului ştiut

Tapalagă Georgeta – Cântecul vremii cu cai

Teişanu Gabriela – Cântecul întrupării omătului

Teodorescu Dumitru – Cântecul risipelor de spaime

Todiruţ Cezar – Cântecul apelor curgătoare

Todiruţ Florin – Cântecul arborelui cosmic

Todiruţ Oana – Cântecul risipelor pământeşti

Ţînţar-Tandru Mihai – Cântecul rostogolirii zarului

Ursu Anisia – Cântec idolatru

Ursu Emil-Constantin – Cântecul sfinţeniei cuvintelor

Ursu Laura – Cântecul ultimului cântec

Varvaroi Viorel – Cântec stelei mele căzătoare

Vasilciuc Irina – Cântecul drumului fără sfârşit

Vintilă Alexandru Ovidiu – Cântecul ultimului nescris

Vinţilă Dumitru – Cântecul revoltei umbrei zilei

Viţega Amedeia – Cântec de îmblânzit cerbii


Satele şi Centrul Cultural “Bucovina”

Misterul ritualic, o bucurie pentru suceveni

Misterul ritualic, o bucurie pentru suceveni

*

În 27 decembrie 2014, Centrul Cultural “Bucovina” şi oamenii frumoşi ai satelor judeţului Suceava au purificat oraşul acesta şubrezit şi maculat de goana nebună după câştig nemeritat. Mii de oameni au aşteptat, pe traseu şi deasupra sarcofagului auto care a distrus centrul oraşului, sosirea urătorilor şi, odată cu ei, despovărarea sufletelor. Poate că vor înţelege, în sfârşit, şi diriguitorii noştri de la toate nivelurile că, fără mister şi ritual, folclorul nu mai interesează pe nimeni. Am făcut multe fotografii, dar le-am postat pe site-ul instituţiei pe care o slujesc, în acest spaţiu preferând să vă dezvălui doar câteva dintre impostazele redescoperirii Spiritului (Sinelui universal şi a Sinelui particular, care locuiesc împreună în inimă, precum lumina şi umbra – cum aţi avut ocazia să aflaţi din al doilea capitol al cărţii “Datina, Biblia Românilor”, pe care am ales să o rescriu în aceste zile luminoase cu adevărat):

*

Urătorii din Câmpulung

Urătorii din Câmpulung (ritual închinat Soarelui)

*

Căiuţii din Zvorişte (ritual închinat planetei Marte)

Căiuţii din Zvorişte (ritual închinat planetei Marte)

*

Căiuţii din Dolhasca

Căiuţii din Dolhasca

*

Cerbul din Cornu-Luncii (ritual închinat Timpului, deci Creatorului)

Cerbul din Cornu-Luncii (ritual închinat Timpului, deci Creatorului)

*

Cerbul din Corlata (ritual închinat morţii şi învierii Timpului)

Cerbul din Corlata (ritual închinat morţii şi învierii Timpului)

*

Colindătorii din Mălini (ritual închinat Pleiadelor)

Colindătorii din Mălini (ritual închinat Pleiadelor)

*

Mălinarii

Mălinarii

*

Căiuţii din Hănţeşti (hanţă însseamnă, în româna veche, cal mic)

Căiuţii din Hănţeşti (hanţă însseamnă, în româna veche, cal mic)

*

Urşii din Udeşti (ritual închinat constelaţiei de deasupra Europei, Ursa Mare)

Urşii din Udeşti (ritual închinat constelaţiei de deasupra Europei, Ursa Mare)

*

Spectacolul ciclicităţii şi martorii lui

Spectacolul ciclicităţii şi martorii lui

*


Pagina 138 din 228« Prima...102030...136137138139140...150160170...Ultima »