Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 113

La Stroieşti, în căutarea icoanei lui Bucewsky

În cripta familiei boiereşti Popovici

În cripta familiei boiereşti Popovici

*

Citind, azi-noapte, în Familia (Anul XVI, 1880, nr. 1, pp. 4-6), că “dintre icoanele sacre ale lui Epaminonda Bucewsky, o „Maica Domnului”, care ornează capela de pe mormântul neuitatului nostru amic, proprietar mare, Popovici din Stoieşti, este admirabilă“, abia am aşteptat zorii, ca să merg la Stroieşti. În cele din urmă, am găsit un coleg, pe Cătălin Şandru, care să mă ducă, dar nu şi un aparat de fotografiat profesionist (sunt câteva, dar în dotarea managerului şi directorilor Centrului Cultural “Bucovina”, care, până a fi fost unşi şăfi, foloseau doar… bozul!), cu bliţ şi cu ce mai trebuie, aşa că am dat bice, mizând pe gablonţul fotografic din dotare.

*

La Stroieşti, părintele şi câţiva enoriaşi mi-au arătat scările, pe care se coboară în întunericul firesc al criptei “marelui proprietar Popovici din Stroieşti”, iar ledul brichetei îmi îngăduia să zăresc şapte sicrie din cositor, din care trei sparte, şi o placă de marmură, în care sunt gravate numele decedaţilor, în locul în care fusese, odinioară capela criptei. O frescă – aşa cum îmi închipuisem eu cu speranţă – nu a fost făcută, iar părintele, care auzise ceva despre o icoană veche, mi-a spus că nu figurează, totuşi, nici o astfel de icoană în inventarul vechi şi nou al bisericii. La lumina ledului brichetei, am mai încercat o fotografie:

*

Sicrie în cripta familiei Popovici

Sicrie în cripta familiei Popovici

*

Unul dintre bătrânii enoriaşi, arătându-mi sicriele sparte (“de ruşi, în vremea războiului”, susţine el), e de părere că şi icoana ar fi fost luată de ostaşii roşii, dar n-ar fi de mirare dacă, după moartea lui Epaminonda Bucewsky, brusc devenit celebru şi în Bucovina, icoana ar fi fost luată de vreun român get-beget sau get-buget, în sutană sau fără, şi care s-o fi vândut “străinilor, care au parale şi cunosc valoarea artei”, după cum consemna Vincenţiu Babeş.

*

N-am găsit nimic, în cripta din Stroieşti, dar am căutat. Ceea ce tot înseamnă ceva…


Păzea, mă cenzurează varvaroi!

Activistul comunist viorel varvaroi, arendaş al libertăţii cuvântului

Activistul comunist viorel varvaroi, arendaş al libertăţii cuvântului

*

Participând la o acţiune culturnică jalnică, făcută doar ca cetăţenii de mai sus să se poată da în stambă, am scris şi publicat, pe site-un Centrului Cultural “Bucovina”, următoarea cronică, şi necesară, şi mai mult decât pertinentă:

*

“Luni, 22 iunie 2015, după ora 13, în incinta Centrului pentru Sprijinirea Tradiţiilor Bucovinene din Suceava, a fost vernisată expoziţia “IA ROMÂNEACĂ“, la eveniment participând, în cămaşă populară, brâu şi suman, domnul deputat Ştefan Alexandru Băişanu, în suman, domnul vicepreşedinte al CJ Suceava Ilie Niţă, managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi, directorul CCPCT Suceava, Călin Brăteanu, şi Gabriela Teişanu, în calitate de organizator şi de moderator.

*

Ştefan Băişanu

Ştefan Băişanu

Eterogenă şi probând, adesea slaba cunoaştere a tradiţiei meşteşugăreşti bucovinene, unde elementele simbolistice româneşti, cele huţule şi cele ucrainene, deşi provoacă şi contaminări (influenţe) reciproce, de cele mai multe ori benefice, trebuie tratate ca atare, atunci când vorbim de practicarea “artei casnice”, expoziţia probează lipsa de îndrumare, de competenţe profesionale în îndrumarea actului memorialistic pe care îl reprezintă artizanatul.

*

Vorbitorii s-au exprimat sărbătoreşte, la fel au făcut-o şi meşteşugăresele, deşi expoziţia în sine, dacă ar fi avut o expunere pe stiluri naţionale bucovinene – chestiune pe care specialista Centrului Cultural “Bucovina”, doamna Rusu, chiar o cunoştea, dar nu i s-a dat cuvântul – expoziţia ar fi avut de câştigat, pentru că şi ia românească, şi cea ucraineană, şi cea huţulă (Bănăţeanu le compara cu o grafică, o acuarelă şi, respectiv, o pictură aproape sculpturală), în contexte expoziţionale distincte, ar fi permis observaţii şi judecăţi de valoare.

*

Ie românească

Ie românească

Ie ucraineană

Ie ucraineană

Ie huţulă

Ie huţulă

Confuziile identitare şi stilistice, pe care le comit meşteşugăresele constituie un risc real de lunecare spre artizanal, deci spre contrafacere, ceea ce nu ar servi nimănui.

*

Contrafacere artizanală

Contrafacere artizanală

*

În ia din imagine, de pildă, elementele de simbolistică totemică drept-liniară sunt corecte şi specifice spaţiului tradiţional românesc. Cromatica, însă, e un talmeş-balmeş inestetic de huţul şi de ucrainean, şi nicidecum o cromatică românească (cea care descinde din cromatica cucuteniană: alb, negru şi maro spre roşu).

*

 

Meşteşugărese

Meşteşugărese

*

Dacă ar beneficia de un minim de îndrumare şi nu doar de lozinci, meşteşugăresele Bucovinei, indiferent de stitul naţional pe care l-ar adopta pentru fiecare ie în parte, ar putea ajunge, ca exprimare artistică, la deplinătate. Au îndemânare, cunosc simbolurile străvechi (aceleaşi, de milenii, şi pe oul încondeiat, şi în cioplituri, şi pe biserici), dar au pierdut semnificaţiile şi rigorile acelor semnificaţii, ceea ce conduce, inevitabil, spre locul comun, numit artizanat.

*

În loc de concluzie: grupate stilistic, lucrările din expoziţie ar putea deveni un fapt artistic; din păcate, în expunerea neprofesionistă din ziua vernisajului, orice caracteristică de expunere artistică a sfârşit într-un talmeş-balmeş de butic ţărănesc.

*

Ion Drăguşanul

documentarist

*

NOTĂ: Expoziţia permanentă, cu vânzare, a instituţiei din subordinea Primăriei Suceava conţine contrafaceri artizanale stupefiante, de genul:

*

Artizanat-2-169x300

Artizanat-3-169x300

Artizanat-1-169x300

*

Atât a fost: blând şi sfătos, deşi ar fi trebuit să zvârl cu barda-n cer împotriva unui astfel de sacrilegiu, dar de care profită Băişanu şi Niţă pentru a-şi face campanie electorală, iar străinii de cultură, varvaroi şi brăteanu, pentru a se înfăţoşa drept manager şi, respectiv, director. Treaba lor, nu o comentam.

*

Astăzi, însă, pe când pluteam de fericire pentru că am găsit debutul poetului… Ciprian Porumbescu şi prima cronică plastică, în teritoriile româneşti, a operei marelui pictor bucovinean Epaminonda Bucewsky, ba mai fusesem şi la Stroieşti, în cripta familiei Popovici, ca să văd dacă se mai găseşte sau nu icoana menţionată de cronicarul Vincenţiu Babeş, tatăl savantului Victor Babeş, astăzi, deci, arendaşul Centrului Cultural “Bucovina”, varvaroi, mi-a silabisit articolul de mai sus, apoi a decis că trebuie să-l scot, pentru că “interesele Centrului Cultural Bucovina”…

*

Am văzut negru. Un necitit ca varvaroi, pe care pcr l-a făcut şi menţinut “autoritate”, îmi interzice decenta pledoarie pentru autenticitate meşteşugărească şi pentru profesionalizarea sistemului judeţean al culturii, care este obligat prin lege să ofere consultanţă de specialitate. Dar cine să o dea: varvaroi? băiţan? cele vreo 20 de nemoteiuri, la fel de vag alfabetizate, pe care le-au înşurubat, până acum, în sistemul culturii precum într-o moşie pe decenii arendată?

*

Disciplinat cum sunt, m-am conformat: am scos materialul, cu excepţia primului paragraf şi a fotografiilor. Să poată fi văzut de popor tovarăşul Varvaroi cum îndrumă leninist cultura iei româneşti. Bravos, tovarăşe! Bravos! În fond, dacă tot te îndurăm, înseamnă că te şi merităm. Inclusiv cu cei doi directori, complici supuşi, pe care vrei să ni-i bagi iar pe gât, dar “prin concurs”, şi pe care îi vei unge, în curând, chiar dacă “concursul” a intrat în impas, pentru că prea bate la ochi potlogăria.


Vernisajul expoziţiei “Ia incultura românească!”

Unde e politică, televiziunile răspund milităreşte: Prezent!

Unde e politică, televiziunile răspund milităreşte: Prezent!

*

Am văzut, astăzi, expoziţia aruncată cu furca în şandramaua artizanală a Primăriei Sucevei şi iarăşi m-am convins cât de păgubos poate fi să dai decizia culturală în mâna prostului, care, cum îşi pune şezutul pe scaunul de “şăf”, cum se crede şi deştept.

*

Am ascultat, astăzi, aceleaşi lozinci de papagali nătângi, reluate pe diverse voci şi am reţinut doar câteva chipuri pitoreşti, pe care îmi face plăcere să le reproduc:

*

Copilărosul Sandu Băişanu

Copilărosul Sandu Băişanu

Sculptorul Florin Cramariuc

Sculptorul Florin Cramariuc

Poetul Victor T. Rusu şi poezia... Manuela David

Poetul Victor T. Rusu şi poezia… Manuela David

*

În rest, n-a mai fost nimic. Doar că s-a mai bifat “o acţiune”. Un nou triumf al inculţilor asupra culturii.


Doamna Lazăr s-a dat la… Alecu Russo!

În loc să însemne memorie românească, sunt cunoscuţi drept "Trei bărboşi"

În loc să însemne memorie românească, sunt cunoscuţi drept “Trei bărboşi”

*

În vremea în care Aurel Buzincu, directorul “la fără frecvenţă” al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte ciubucărea (i s-a plătit prestaţia) pentru inculte şi inculţi în comisiile varvaroistice de tras cultura pe sfoară, o oarecare doamnă Lazăr, şefă prin Primăria Sucevei, a simţit că o apucă amocul pentru “cei trei bărboşi”, care, după minţişoarele domniei sale, meritau niscaiva tratamente geriatrice (sic!), aşa că a dat poruncă băţoasă să tabere peste bietele relicve de memorie românească ditamai haidamacii, care să-i fărbuiască cu vopsea neagră pentru metal.

*

Dacă Buzincu şi-ar merita măcar un leuşor din salariu-i baban, atunci doamna din primărie ar fi ştiut că tot ceea ce ţine de patrimoniu are parte de tratamente de întreţinere, între anumiţi termen (dacă îmi aduc bine aminte, busturile şi statuile – o dată la 15 ani), iar lucrările acestea nu pot fi făcute decât de către autorii lucrărilor de artă respective sau de către laboratorul specializat al Muzeului Bucovinei.

*

Alecu Russo, urâţit din ordinul doamnei din primărie

Alecu Russo, urâţit din ordinul doamnei din primărie

*

Pe când haidamacii fărbuitului trudeau mai de zor, s-a întâmplat să treacă prin zonă un angajat al primăriei, sculptorul Liviu Jitariu, care i-a salvat pe Kogălniceanul şi pe Negruzzi, aprinzându-şi paie în cap cu doamna decizională. Că-aşa-i la noi: lipitorii de afişe ajung şefi, ba chiar ditamai managerul peste cultură, ca să-i aibă la cherem arendăşesc pe ăştia, scriitoricoşii, pictoricoşii, cântăcioşii, ăştia care, pe vremuri, sfârşeau drept busturi şi statui, ca să ne batem noi capul cu emailurile negre şi cu alte chestii şi mai distructive!

*

Bietul Alecu Russo! Cum îl mai cântă pe el România suceveană!

Bietul Alecu Russo! Cum îl mai cântă pe el România suceveană!

*


Luminile Sucevei

În miezul zilei, luminile Sucevei "ard gazul de pomană"

În miezul zilei, luminile Sucevei “ard gazul de pomană”

*

Astăzi, pe la 12, becurile Sucevei luminau frumos oraşul, de parcă urbea ar fi avut ceva de sărbătorit. Nu-i bai, că doar votanţii… plăteşte!


Pagina 113 din 228« Prima...102030...111112113114115...120130140...Ultima »