Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 97

Poetul poet Victor T. Rusu

Victor Rusu, profil de artist  creator

Victor Rusu, profil de artist creator

*

Pentru că am obligaţia de a-l determina pe Victor T. Rusu să îndrăznească scrierea unei noi cărţi de poezie, în care să-şi definitiveze profilul liric inconfundabil, salutat ca atare chiar şi de criticul literar Adrian Dinu Rachieru, voi posta, din antologia lui Adrian, paginile care îl desluşesc şi definesc pe Victor:

*

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

*

Poetul Victor T. Rusu

Poetul Victor T. Rusu

*

Poezii de Victor T. Rusu

Poezii de Victor T. Rusu

*

Victor T. Rusu, "o lacrimă a pământului"

Victor T. Rusu, “o lacrimă a pământului”

*

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare


Rapsodul Gheorghe Lungoci a păşit în amintire

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

*

Violonist care desfăcea în strune respiraţia duioasă a Pământului, la fel de dumnezeieşte meşteşugit cum o făcea, la instrumente de suflat, regretatul lui frate, Silvestru Lungoci, rapsodul Gheorghe Lungoci, tezaur uman viu al Bucovinei, a păşit în amintire.

*

lungoci*

Umorul lui veşnic proaspăt şi inconfundabil, dar mai ales povestea de dragoste neasemuită, pe care a trăit-o cu vioara (cumva asemănător cu Charlie Chaplin), precum şi stilul aproape ancestral de transpunere muzicală a spiritului neamului românesc fac din bădiţa Ghiţă Lungoci un reper artistic autentic pe calea deschisă, cândva, de Niculae Picu şi de Grigore Vindireu, dar continuată desăvârşit de fraţii Silvestru şi Gheorghe Lungoci din Călugăriţa Horodnicului, amândoi plecaţi să desăvârşească armonia universală.

*

Ultimul spectacol...

Ultimul spectacol…

*

Filmele şi înregistrările audio, realizate de Centrul Cultural „Bucovina”, ţin cântecele lui Gheorghe Lungoci în spaţiul trăirilor fără de bătrâneţe şi fără de moarte, înveşnicindu-i şi numele, dar absenţa lui va rămâne arsură în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut.

*

Dumnezeu să-l odihnească, ascultându-i, în suprema veşnicie,

cântecele lui nepieritoare!


O improvizaţie grafică a desluşirilor esenţiale

Victor T. Rusu, inventatorul conceptului jazz-foto

Victor T. Rusu, inventatorul conceptului jazz-foto

*

Victor T. Rusu, poetul care a fost, până de curând, ochiul „în care apele-s fierbinţi”, deci „o lacrimă a pământului / o neînchipuită lentilă”, cutează un nou început în descifrarea „semnelor pământului” prin capacităţile lui metafizice.

*

Fugar, în anii din urmă, din ţinutul sacru al poeziei, dar prins în captivitatea imaginii, Victor T. Rusu, de data asta ca artist fotograf, descoperă un nou teritoriu al sufletului, în care „s-or bate apele ca de o stâncă / şi soarele va-nvia”: fotografia.

*

Deci tot metafora, dar nu ca o multicoloră suficienţă estetică, pe cale de a se banaliza în marele ospăţ mondial al risipelor, ci ca o incantaţie ritualică, improvizată inspirat în simplitatea elementelor primordiale, de fiecare dată altfel, de fiecare dată în vizibilităţile esenţiale ale trecerii: alb şi negru.

*

Victor T. Rusu, în tranziţia spre jazz-foto

Victor T. Rusu, în tranziţia spre jazz-foto

*

Iar conceptul acesta, al „înveşmântării în lumină”, pe care, în fond şi în fapt, îl tot exersase în ultimele lui cărţi de poezie, se numeşte jazz-foto, vizând conştient improvizarea armonioasă întru desluşirea esenţelor, a componentelor fundamentale ale celor „două semne ale pământului”, prin care „şi ochii, doar ochii vor străluci”.

*

Regăsindu-se şi renăscând printr-un nou concept plastic în arta fotografică, mereu „cu ochii la semnele mute / şi neînţelese”, Victor T. Rusu descâlceşte umbrele în tratări grafice unitare, prin care fotografia, „fără de cântec şi falduri”, redevine incantaţie sacră în „tăcerea pământului”.

*

Victor T. Rusu, "văzut", ca şi în imaginea precedentă, de I. D.

Victor T. Rusu, “văzut”, ca şi în imaginea precedentă, de I. D.

*

Recursul la textele poetice de odinioară ale lui Victor T. Rusu este obligatoriu, în condiţiile în care caracteristicile noului concept artistic, jazz-foto, pe care îl propune Victor, nu este decât un nou început, la fel de esenţializant ca şi cele de odinioară, pentru un suflet înnăscut metaforă, după cum o probează şi expoziţia de artă fotografică jazz-foto, care, în 13 februarie 2015, se va înfăţişa, pentru prima dată în lume şi ca manifest programatic, ca o improvizaţie grafică a desluşirilor esenţiale (I. D.).


Memoria lui Eminescu şi expoziţia lui Radu Bercea

Radu Bercea

Radu Bercea

*

Am ales această fotografie ca simbol al expoziţiei pe care Radu Bercea a închinat-o memoriei lui Eminescu pentru că, prin profunzimea închinării şi prin acurateţea dedicării, Radu Bercea merită, de acolo, din Ceruri, un mănunchi de lumină şi din partea Sfântului Mărturisitor al Sufletului Românesc. Nu al sufletului nostru, pentru că, din nefericire, noi nu ne-am ridicat niciodată la statutul de Românesc în care s-au străduit să ne proiecteze Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi şi Lucian Blaga.

*

Dar, înainte de toate, să vă arăt câteva lucrări din expoziţie:

*

Expo 0

Expo 1

Expo 3

Eminescu

Expo 4

Expo 5

Expo 6

Expo 7

Expo 8

Expo 10

Expo 11

*

Lucrate în tehnica decoart (de Radu Bercea inventată), lucrările, cu dimensiuni ample (peste un metru pătrat fiecare), reprezintă un grandios elogiu al vieţii, realizat, unitar, prin câteva coordonate, care sunt şi ale operei eminesciene, şi ale spiritului lui Mihai Eminescu.

*

Din nici un tablou nu lipsesc Soarele şi Luna, dincolo de sugestia Logodnei cosmice vibrând speranţa mântuirii prin lumină. Pământul mare şi Pământul Mic, prezenţe simultane – de cele mai multe ori, lunecă în abandonare, prin zbor. Iar zborul, când rădăcină, când catarg, când munte, când pasăre, capătă contururi ciudate, ba de zbatere în suferinţă, ba de contorsionare în sinele particular, ba de dezlănţuire în şi spre speranţă.

*

Din punctul meu de vedere, această expoziţie, închinată memoriei lui Eminescu, dar despre care, ca şi despre Eminescu, n-a vorbit nimeni, reprezintă apogeul creaţiei lui Radu Bercea. Şi prin unitate cromatică, şi prin complementaritatea armonioasă a simbolurilor, şi prin inteligenţa redării unui univers care-i strânge sufletul pe dinăuntră.

*

Dacă există viaţă în cer, cred că Radu Bercea, doar privind la stelele unei nopţi curate, ar putea zări, acolo, sus, zâmbetul recunoscător al lui Mihai Eminescu.

*

Afis Bercea 1


Constantin Hrehor: Poet şi Violonist

Poetul Constantin Hrehor, despovărându-se de tristeţi

Poetul Constantin Hrehor, despovărându-se de tristeţi

*

L-am ascultat, cântând la vioară, în vara anului 1993, la Ciudei, dincolo de Vicovu de Sus, în cealaltă parte a Bucovinei. L-am ascultat, cântând la clavir, peste doar vreo trei ani, la Grăniceşti. Constantin Hrehor este unul dintre cei mai importanţi poeţi ai Bucovinei, chestie pe care o ştiu mai toţi mânuitorii de condeie, dar fără să simtă şi bucuria de a o recunoaşte. Şi tot el este şi un înzestrat muzician, care pune mâna pe instrumente doar atunci când îl copleşesc însingurarea şi tristeţea.

*

Constantin Hrehor, violonist

Constantin Hrehor, violonist

*

Fotografiile acestea, făcute, inspirat, când de Călin Brăteanu (care avea s-o facă pe toboşarul într-un taraf ad-hoc), când de Viorel Varvaroi, la Drăguşeni, unde se serba Anul Nou pe stil vechi, fac parte din patrimoniul Culturii Române, templu în care Constantin Hrehor ocupă, pe deplin îndreptăţit, un loc de cinste. Mă bucur teribil că mi-a fost dat să le vehiculez eu primul, deşi gesturile de contopire cu vioare ale poetului mă întristează, eu ghicind în ele o cumplită însingurare.

*

Constantin Hrehor sau contopirea cu vioara

Constantin Hrehor sau contopirea cu vioara

*

Constantin Hrehor sau dezlănţuirea metaforelor

Constantin Hrehor sau dezlănţuirea metaforelor

*

Poetul Constantin Hrehor, lăutar odihnindu-se

Poetul Constantin Hrehor, lăutar odihnindu-se

*

Călin Brăteanu, toboşarul tarafului Constantin Hrehor

Călin Brăteanu, toboşarul tarafului Constantin Hrehor


Pagina 97 din 110« Prima...102030...9596979899...110...Ultima »