ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro - Part 16

1943: Învăţători şi învăţătoare din Bucovina

Cernăuţi, Piaţa “Pajura Neagră” – fotografii din colecţia Bibliotecii Naţionale a României

 

„Se numesc cu titlul definitiv, pe ziua de 1 septembrie 1943[1], următorii învăţători şi învăţătoare:

 

Crijanovschi Lidia, comuna Doroteea, jud. Câmpulung, media 7,50.

Scutelnicu Emilia, comuna Frasin-Bucşoaia, jud. Câmpulung, media 7,06.

Tudoraş Tatiana, comuna Gemenea, jud. Câmpulung, media 7,11.

Huştiuc Eugen, Mănăstirea Humor, jud. Câmpulung, media 9,00.

Petroşcă Grigroe, comuna Negrileasa Vadul, jud. Câmpulung, media 7,33.

Macovei Domnica, comuna Stulpicani, jud. Câmpulung, media 7,50.

Cotoran Constantin, comuna Valea Seacă, jud. Câmpulung, media 7,00.

Cotlarciuc Artemiza, comuna Argel, jud. Câmpulung, media 7,50.

Niţchi Ioan, comuna Ciumârna, jud. Câmpulung, media 7,00.

Ciubtoaru Viorica, comuna Valea Boului, jud. Câmpulung, media 8,11.

Ciubotarencu Cordelia, comuna Valea Stâncii, Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, media 7,00.

Selişcanu Gavrilescu Elena, comuna Fundul Moldovei, Nr. 2, jud. Câmpulung, media 8,72.

Grama Ioan, comuna Pârâul Breaza, jud. Câmpulung, media 7,00.

Romacia Vasile, comuna Breaza, jud. Câmpulug, media 8,33.

Popovici Maria, comuna Fundul Moldovei Nr. 2, jud. Câmpulung, media 7,83.

Timu Victoria, comuna Capu Satului, jud. Câmpulung, media 7,22.

Valachi Dimitrie, comuna Frumosul, jud. Câmpulung, media 7,66.

Ciurea Maria, comuna Dorna Candrenilor, jud. Câmpulung, media 7,16.

Glinescu Sabina, comuna Dorna Candrenilor, jud. Câmpulung, media 7,89.

Coveşan Elvira, comuna Sunători, jud. Câmpulung, media 8,30.

Borcea Ilie, comuna Ciocăneşti, jud. Câmpulung, media 8,50.

Belţa Silvia, comuna Dărmăneşti, jud. Suceava, media 7,25.

Bâcu Ana, comuna Părhăuţi, jud. Suceava, media 8,17.

Căpitan Ioana, comuna Reuseni, jud. Suceava, media. 7,92.

Craiu Florica, comuna Udeşti, jud. Suceava, media 7,28.

Cruşcă Elena, comuna Dărmăneşti, jud. Suceava, media 7,03.

Ivanciu Zoiţa, comuna Poeni-Suceava, jud. Suceava, media 7,63.

Mâţă Maria, comuna Sf. Ilie, jud. Suceava, media 7,11.

Munteanu Sandu, comuna Soloneţ, jud. Suceava, media 7,36.

Pavel Domniţa, comuna Ipoteşti, jud. Suceava, media 7,47.

Patache Gheorghe, com. Bosanci Podeni, jud. Suceava, media 7,03.

Rotaru Alexandrina, comuna Plavalar, jud. Suceava, media 8,08.

Romanschi Aurelia, comuna, Ruşii Moarei, jud. Suceava, media 7,17.

Sezerman Nicanor, comuna Mihoveni, jud. Suceava, media 7,42.

Sezerman Elena, comuna Todireşti, jud. Suceava, media 8,14.

Sofian Constantin, comuna Costâna, jud. Suceava, media 7,17.

Stan Vladimir, comuna Călineşti Vasilache, jud. Suceava, media 7,06.

Bunea Maria, comuna Poeni-Solca, jud. Suceava, media 7,61.

Câmpan Ana, comuna Comăneşti, jud. Suceava, media 7,00.

Ciuruşniuc Aspazia, comuna Stupca, jud. Suceava, media 7,72.

Dan Elena, comuna Pârteştii de Sus, jud. Suceava, media 7,72.

Hopu Maria, comuna Pârteştii de Jos, jud. Suceava, media 8,83.

Hrincescu Elisabeta, comuna Botoşana, jud. Suceava, media 7,83.

Ionel Gheorghe, comuna Măzănăeşti, jud. Suceava, media 7,61.

Moţoc Silvia, comuna Ilişeşti, jud. Suceava, media 7,17.

Netea Vera, comuna Arbore, jud. Suceava, media 7,28.

Popadiuc Domnica, comuna Clit, jud. Suceava, media 7,00.

Smoleninov Mihail, comuna Baiaşeşti, jud. Suceava, media 7,00.

Sauca Alexandru, comuna Corlata, jud. Suceava, media 7,33.

Stoleru Ana, comuna Botoşana, jud. Suceava, media 7,67.

Tudose Vasilica, comuna Vorniceni, jud. Suceava, media 7,56.

Şusca Ioan, comuna Vorniceni, jud. Suceava, media 7,33.

Stan Manea, comuna Moara Mică, Bosanci, jud. Suceava, media 7,06.

Anaticiuc Anatasie, plasa Cernăuţi, jud. Cernăuţi, media 7,45.

Babiuc Ştefania, comuna Mihalcea Spasca, judeţul Cernăuţi, media 7,08.

Bălan Ioan, comuna Şerăuţii de Jos, jud. Cernăuţi, media 7,00.

Bilec Domnica, comuna Mihalcea Spasca, jud. Cernăuţi, media 7,00.

Boghian V. Maria, comuna Horodnic, jud. Rădăuţi, media 7,33.

Bohatir Maria, comuna Cuciurul Mare Selişte, jud. Cernăuţi, media 7,04.

Bosânceanu Maria, comuna Gura-Solcii, jud. Suceava, media 7,20.

Bucur Eugan, comuna Boian Centru, jud. Cernăuţi, media 9,80.

Ciobotea Ioan, comuna Jurcăuţi, jud. Cernăuţi, media 8,12.

Ciornei Galina, comuna Ostriţa, Cotu1 de Jos, jud. Cernăuţi, media 8,20.

Ciornei Gheorghe, comuna Ostriţa, Cotul de Jos, jud. Cernăuţi, media 766.

Croială Tatiana, comuna Cernauca, jud. Cernăuţi, media 7,62.

Dănciulescu Veronica, comuna Plaiul Cosminului, jud. Cernăuţi, media 8,37.

Dereneţchi Artemizia, comuna Cuciurul Mare, Selişte, jud. Cernăuţi, media 7,45.

Diaciuc Ioan, comuna Boian Centru, jud. Cernăuţi, media 7.54.

Dragomirescu Ecaterina, comuna Vrânceni, jud. Cernăuţi, media 7,70.

Dragomirescu Vladimira, comuna Vrânceni, jud. Cernăuţi, media 8,58.

Urhan Melania, comuna Şerăuţii de Sus, jud. Cernăuţi, media 7,58.

Fochi Eusebie, comuna Jucica Veche, jud. Cernăuţi, media 9,37.

Ghiuţă Silvia, comuna Bila, jud. Cernănţi, media, 8,45.

Giosu Elisabeta, comuna Dumbrava de Sus, jud. Cernăuţi, media 7,41.

Grigore Rusu Ana, comuna Cernauca, jud. Cernăuţi, media 7,12.

Hânguleşteanu Ana, comuna Cotul Ostriţei, jud. Cernăuţi, media 8,45.

Hotinceanu Miroslava, plasa Cernăuţi, jud. Ceratuti, media 7,25.

Hristea Octavia, Şcoala Nr. 8 Cernăuţi, detaşată de la Hunedoara, media 8,45.

Irimescu Viorica, comuna Cuciurul Mare, Hadilău, jud. Cernăuţi, media 7,08.

Istrate I. Gheorghe, comuna Corovia, jud. Cernăuţi, media 8,83.

Jiglău Eufrosina, comuna Plaiul Cosminului, jud. Cernăuţi, media 7,62.

Leviţchi Levescu Vladimir, comuna Rohozna, jud. Cernăuţi, media 7,00.

Lupu Elvira, comuna Buda, jud. Cernăuţi, media 7,79.

Mihălcean Dumitru, comuna Boian Centru, jud. Cernăuţi, media 7,58.

Negraru Felicia, comuna Rarancea, jud. Cernăuţi, media 7,12.

Pita Olga, comuna Boianceni, jud. Cernăuţi, media 8,20.

Prisăcăreanu Nicu, comuna Boian Mehăceni, jud. Cernăuţi, media 8,45.

Stoica D. Elisabeta, comuna Mahala, jud. Cernăuţi, media 8,24.

Tănase Ioan, comuna Lehăcenii Teutului, jud. Cernăuţi, media 7,66.

Toacă Aurora, comuna Arbore, jud. Suceava, media 7,00.

Turliuc Silvia, comuna Doroşăuţi, jud. Cernăuţi, media 7,29.

Herlea Ioan, comuna Cuciurul Mare, Adâncaţi, jud. Cernăuţi, media 8,25.

Alexandrescu Ioan, comuna Clivodin, jud. Cernăuţi, media 8,16.

Blaga Elena, comuna Plaiul Cosminului, jud. Cernăuţi, media 7.08.

Calistru Sergiu, comuna Suhoverca, jud. Cernăuţi, media 7,20.

Cenuşă Ştefania, comuna Deleni, jud. Cernăuţi, media 7,25,

Diaconescu Cornelia, comuna Jujineţ, jud. Cernăuţi, media 7,45.

Făgărăşanu Silvia, comuna Văleni, jud. Cernăuţi, media 8,12.

Grama Lucreţia, comuna Clivodin, jud. Cernăuţi, media 8,20.

Iordache Maria, comuna Bordei, jud. Cernăuţi, media 740.

Lişman Frosa, comuna Malatiniţa, jud. Cernăuţi, media 7,08.

Păuş Alexandrina, comuna Suhoverca, jud. Cernăuţi, media 8,79.

Popescu N. Maria, comuna Jujineţ, jud. Cernăuţi, media 7,71.

Popescu Maria Trifu, comuna Jujineţ, jud. Cernăuţi,, media 7,16.

Stoleru Gheorghe, comuna Vitileauca, jud. Cernăuţi, media, 7,62.

Teodoroiu Maria, comuna Lujeni, jud. Cernăuţi, media 7,33.

Barbu Suzana, comuna Onut, jud. Cernăuţi, media 7,21.

Bejan Maria, comuna Jurcăuţi, jud, Cernăuţi, media 7,66.

Burcă Constantin, comuna Văslăuţi, jud. Cernăuţi, media 7,62.

Calamaz Petre, comuna Pârâul Negru, jud. Cernăuţi, media 8,29.

Comănescu Alexandrina, comuna Schit, jud. Cernăuţi, media 7,00.

Crijanovschi Aspazia, comuna Cadobeşti, jud. Cernăuţi, media 7,01.

Cuţer Gheorghe, comuna Boianceni, jud. Cernăuţi, media 7,95.

Enache Clara, comuna Verbouţi, jud. Cernăuţi, media 7,50.

Lazăr Octavia, comuna Cadobeşti, jud. Cernăuţi, media 7,25.

Mănescu Veronica, comuna Dobronăuţi, jud. Cernăuţi, media 841.

Marinaş Maria, comuna Vrânceni, jud. Cernăuţi, media 7,70.

Nistor Maria, comuna Tăuteni, jud. Cernăuţi, media 7,75.

Pătruţiu Luca, comuna Răpujeni, jud. Cernăuţi, media 7,85.

Poiană Constantin, comuna Pohorlăuţi, jud. Cernăuţi, media 8,91.

Săbău Letiţia, comuna Cuciurul Mic, jud. Cernăuţi, media 8,33.

Tinca Ana, comuna Culeuţi, jud. Cernăuţi, media 7,62.

Toma Victoria, comuna Răpujeni, jud. Cernăuţi, media 7,95.

Luca Ştefan, comuna Crisceatec, jud. Cernăuţi, media 7,41.

Damian Virginia, comuna Iabloniţa Centru, jud. Rădăuţi, media 8,70.

Mina Iaroslava, comuna Iabloniţa, Coniatin, jud. Rădăuţi, media, 7,11.

Vulpe Ecaterina, comuna Sălăveni, jud. Rădăuţi, media 8,54.

Chiriac Vasile, comuna Bădeuţi, jud. Rădăuţi, media 8,12.

Egher Constantin, comuna Volcineţ Noi, jud. Rădăuţi, media 7,37.

Hofman Vilhelm, comuna Bălcăuţi, jud. Rădăuţi, media 8,08.

Cojocaru Ana, comuna Grăniceşti, jud. Rădăuţi, media 8,37.

Flerea Livia, comuna Grăniceşti, jud. Rădăuţi, media 8,18.

Nimigean Emilia, comuna Tereblecea, jud. Rădăuţi, media 7,16.

Orendovici Viorica, comuna Văşcăuţi, jud. Rădăuţi, media 7,33.

Botezat Elena, comuna Horodnicul de Sus, Est, jud. Rădăuţi, media 7,41.

Cârstian Ioan, comuna Vicovul de Sus, Centru, jud. Rădăuţi, media 7,66.

Coniac Elena, comuna Bilca, jud. Rădăuţi, media 7,20.

Farcaş Petru, comuna Putna, jud. Rădăuţi, media 7,45.

Fedarciuc Filaret, comuna Straja, jud. Rădăuţi, media 7,37.

Ghinea Dumitru, comuna Straja, jud. Rădăuţi, media 9,41.

Hotinceanu Ştefania, comuna Vicovul de Sus, jud. Rădăuţi, media 8,12.

Ioachimciuc Elena, comuna Secăuţi, jud. Rădăuţi, media 7,37.

Munteanu Petru, comuna Vicovul de Sus, Bivolărie, jud. Rădăuţi, media 7,50.

Opaiţ Artemizia, comuna Marginea I. jud. Rădăuţi, media 8,00.

Percec Varvara, comuna Horodnicul de Sus, Est, jud. Rădăuţi, media 7,66.

Rusu Octavia, comuna Volovăţ, jud. Rădăuţi, media 8,41.

Spânu Aritina, comuna Straja, şcoala de fete, jud. Rădăuţi, media 7,20.

Spânu Teofil, comuna Straja, şcoala de băieţi, jud. Rădăuţi, media 7,79.

Teczeşiu Teodor, comuna Vicovul de Sus, Est, jud. Rădăuţi, media 9,04.

Vlasie Dumitru, comuna Frătăuţii Vechi, jud. Rădăuţi, media 7,91.

Neamţu Elena, comuna Putna, jud. Rădăuţi, media 7,50.

Acatrinei Nicolae, comuna Sadova Dumbrava Română, jud. Storojineţ, media 8,55.

Cernat Adelina, comuna Igeşti, Ursoaia, jud. Storojineţ, media 8,75.

Cerlincă Petru, comuna Davideni, Zrud Nou, jud. Storojineţ, media 7,08.

Chima Elena, comuna Bănila pe Siret, Poeni, jud. Storojineţ, media 7,16.

Dugan Aurelia, comuna Cireş, jud. Storojineţ, media 8,37.

Ilică Paraschiva, comuna Broscăuţii Vechi, Centru, jud. Storojineţ, media 7,91.

Iliuc Ecaterina, comuna Pătrăuţii de Sus, Centru, jud. Storojineţ, media 7,12.

Eremia Victoria, comuna Sadova, Centru, jud. Storojineţ, media 7,66.

Moscalie Maria, comuna Prisăcăreni, Sălişte, jud. Storojineţ, media 7,12.

Negruţiu Victor, comuna Crasna-Traian, jud. Storojineţ, media 7,16.

Pelcer Regina, comuna Panca, Centru, jud. Storojineţ, media 7,00.

Pintilie Marioara, comuna Sadova, Maidan, jud. Storojineţ, media 7,75.

Popescu Octavian, comuna Broscăuţii Vechi, Tăbărişte, jud. Storojineţ, media 8,20.

Popescu Constantin, comuna Pătrăuţi, Cracaua, jud. Storojineţ, media 7,62.

Popescu Victoria, comuna Storojineţ, Maidan, jud. Storojineţ, media 8,08.

Tanasiciuc Profira, comuna Broscăuţii Vechi, Tăbărăşti, jud. Storojineţ, media 7,08.

Truşcă Zainfir, comuna Igeşti, Centru, jud. Storojineţ, media 7,91.

Tudoran Ioan, comuna Sadova Nouă, jud. Storojineţ, media 7,08.

Ucraineţ Nistor, comuna Bobeşti, Căzăceni, jud. Storojineţ, media 7,25.

Ungurean Zenovia, comuna Sadova, Dumbrava Germani, jud. Storojineţ, media 8,08.

Vasilescu Ştefan, comuna Banila pe Siret, Mesteceni, jud. Storojineţ, media 7,91.

Vasiu Leontina, comuna Suceveni, jud. Storojineţ, media 7,50.

Antochi Eusebie, plasa Vijniţa, jud. Storojineţ, media 745.

Bărbulescu Maria, plasa Vijniţa, jud. Storojineţ, media 9,00.

Buleandră Mircea, comuna Lucavăţul de Jos, Centru, jud. Storojineţ, media 7,91.

Cojocaru Eugenia, comuna Berhomet, Centru, jud. Storojineţ, media 7,16.

Lupaşcu Aristeia, comuna Mihova, Centru, jud. Storojineţ, media 7,29.

Meran Alecu, comuna Milie, Chibochi, jud. Storojineţ, media 7,37.

Pătraşcu Ştefan, comuna Mihova, Cotul de Sus, jud. Storojineţ, media 8,08.

Popescu Ion, comuna Soloneţ, jud. Storojineţ, media 7,58.

Racocea Roman, comuna Lucavătul de Jos, jud. Storojineţ, media 8,33.

Săhleanu N. Claudia, comuna Berhomet, Darie, jud. Storojineţ. Media 8,04.

Ursache Maria, plasa Vijniţa, judeţul Storojineţ, media 9,12.

Vizanti Ioan, comuna, Ispas, Dumbrava, jud. Storojineţ, media 7,54.

Caroeru Gheorghe, comuna Dracineţ, Centru, jud. Storojineţ, media 7,50.

Danciu Marin, comuna Cabeşti, jud. Storojineţ, media 7,41.

Gheorghiu Lucia, comuna Pleşniţa, jud. Storojineţ, media 7,87.

Ivanciu Sofia, comuna. Bărbeşti, judetul Storojineţ, media 7,50.

Moisi Ana, comuna Bănila pe Siret, Centru, jud. Storojineţ, media 8,58.

Prodan Olga, comuna Bărbeşti, judeţul Storojineţ, media 7,70.

Sturz Petru, comuna Stănestii de Jos, Bruşniţa, jud. Storojineţ, media 7,54.

Scraba Ipolit, comuna Zamostea, jud. Storojineţ, media. 7.00.

Seiciuc Ştefan, comuna Valea Luncii, jud. Storojineţ, media 7,12.

Vulvară Valeriu, comuna Slobozia Banilei, jud. Storojineţ, media 8,15.

 

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 71, 24 martie 1944, pp. 2549-2552


1941: Meseriaşii Bucovinei din ţinutul Rădăuţilor

German din Iţcani – de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

 

Dintr-un „Tablou de cărţile de capacitate eliberate de Oficiul Rădăuţi, anulate de minister prin deeizia Nr. 66.017 din 1940”[1], aflu, fără surprindere, dar vai de alţii, că evreii, nemţii, polonii, maghiarii, rutenii şi slovacii n-au fost cumpliţi exploatatori, cu cârciuma şi camăta, ai Neamului Românesc din Bucovina, ci, în marea lor majoritate, truditori de fiecare zi, elitele acestor etnii fiind reprezentate de meseriaşi. E adevărat, existau şi politicieni, şi clerici, şi bogătaşi, şi funcţionari, şi dascăli, dar eu am o slăbiciune aparte pentru meseriaşii Bucovinei, pe care îi consider un fel de eroi civilizatori, pentru că au dat consistenţă unui anumit specific moştenirilor materiale de care suntem atât de mândri astăzi. Iată-i pe aceşti „eroi necunoscuţi” ai progresului bucovinean de zi cu zi interbelic, aşa cum îi înfăţişează glacialele evidenţe oficiale:

 

Nemţoaice din Roşia, la piaţa din Cernăuţi – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

 

Aschenbrener Michel, fochist, domiciliat în Voevodeasa.

Aschenbrener Michel, mecanic, domiciliat în Voevodeasa.

Straub Carl, electrician, domiciliat în Rădăuţi, str. Florian.

Kislinger Herman, cizmar, domiciliat în Putna.

Clipa Ioan, cizmar, domiciliat în Negostina.

Furnica Victor, cizmar, domiciliat în Siret.

Wachauf Leonard Norb, cizmar, domiciliat în Siret.

Mateiciuc Nicolai, cizmar, domiciliat în Siret.

Fedor Ilie, cizmar, domiciliat în Rădăuţi.

Straub Paul Robert, cizmar, domiciliat în Seletin.

Geschwenter Robert, cizmar, domiciliat în Voevodeasa.

Şerban Grigorie, domiciliat în Dorneşti.

Stauber Heim Itzig, cizmar, domiciliat în Seletin.

Sentler Iacob, cizmar, domiciliat în Seletin.

Andrusiac Laurenţiu, cizmar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Bendas Nicolae, cizmar, domiciliat în Satul Mare.

Simionovici Gheorghe, cizmar, domiciliat în Rădăuţi.

Rusu Constantin, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Colibaba. Nr. 20.

Tofanel Gheorghe, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Lungă, Nr. 23.

Kissinger Iacob, cizmar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Ganz Mendel Benjamin, cizmar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Nicolaică Vasile, cizmar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Dolha Sebastian, cizmar, domiciliat în Dorneşti.

Zapotoţchi Rudolf, cizmar, domiciliat în Siret.

Gominţchi Andreeas, cizmar, domiciliat în Dorneşti.

Pauliner Leopold, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 17.

Covaci Gaspar, cizmar, domiciat în Dorneşti.

Sindilaru Mihai, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regina Maria.

Cârşmariu Ion, cizmar, domicinat în Frătăuţii Vechi.

Hoffmann Emil, cizmar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Kissinger Emil, cizmar, domiciliat în Frătăuţii Noi.

Turteltaub Lotty, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Volutarilor Nr. 43.

Schauer Nathan, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 65.

Schnell Mateias, croitor, domiciliat în Voevodeasa.

Grümberg Roza, croitor, domiciliet în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 22.

Scherer Mendel, croitor, domiciliat în Siret.

Kohlrus Peter, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, strada Larionescu Nr. 26.

Dan Anton, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Mişcofschi Vladislav, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 233.

Kohn Isidor, măcelar, domiciliat în Ţibeni.

Hipscher Iosef, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ibscher Nr. 10.

Göetel Rudolf, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. I. G. Duca Nr. 24.

Rudich Samuel, măcelar, domiciliat în Straja.

Schlein Nathan Mendel, măcelar, domiciliat în Brodina.

Wieder Nathan, măcelar, domiciliat în Seletin.

Schelfer Aba, măcelar, domiciliat în Putila.

Reiser Mortco căsătorit Beder, măcelar, domiciliat în Iabloniţa.

Ischer Iosif, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, strada Eminescu Nr. 10.

Patz Oskar August, măcelar, domiciliat în Siret.

Mick Frantz, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, strada Iuliu Maniu Nr. 201.

Drach Abraham, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Drach Leizer, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Mik Iosef, măcelar, domiciliat în Putna.

Straub Sabina, măcelar, domiciliat în Brodina.

Gref Caziner, măcelar, domiciliat în Gura-Putnei.

Dănilă Petrea, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Mihăilă Traian, măcelar, domiciliat în Bilca.

Hasenkopf Rudolf, măcelar, domiciliat în Rădăuţi.

Popovici Iosef, măcelar, domiciliat în Siret.

Rauchbach Leib, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, strada Iuliu Maniu Nr. 40.

Schlauch Jacob anterior Mend, măcelar, domiciliat în Rădăuţi,la Şcoala de băieţi Nr. 15.

Gros Abraham, măcelar, domiciliat în Brodina.

Fleischer Isidor, tipograf, domiciliat în Siret.

Rist Julius, croitor, domiciliat în Siret.

Paşcanu Iulian, fotograf, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regina Maria Nr. 81.

Pelveţchi Paul Franc, fotograf, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regele Ferdinand Nr. 84.

Sclossberg Moses, tipograf, domiciliat în Siret.

Ellner Martin, zeţar, domiciliat în Siret.

Malic R. Popovici, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Rozelor Nr. 17.

Baraniţchi Irma, croitor, domiciliată în Rădăuţi, strada S. Frantz Beil Nr. 2.

Tauber Toni, croitor, domiciliat în Putila.

Goldschirsch David L., croitor, domiciliat în Rădăuţi.

Schauer Isidor, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Albus Franz, croitor, domiciliat în Frătăuţii Noi.

Hanus Valentin, croitor, domiciliat în Rădăuţi, Strada Ştefan cel Mare.

Berariu Maria, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi.

Beer Rosa Rosner, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Bodnarescu.

Kraus Salomon, croitor, domiciliat în Siret.

Weschler Ela, croitoreasă, domiciliată în Siret.

Wiezel Iosef Meier, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Toplitei Nr. 13.

Lang Carl, croitor, domiciliat în Satu-Mare.

Cornea Maria, croitoreasă, domiciliată în Putna.

Marer Sloime r. Maurer, domiciliat în Putila.

Malik Victor, croitor, domiciliat în Vicovul de Sus.

Schachter Jetti, croitor, domiciliat în Siret.

Pşeniţchi Elena, croitoreasă, domiciliată în Siret.

Hoffman Ludovic, cărămidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Caramidar Nr. 6.

Toaci Gheorghe, cojocar, domiciliat în Burla.

Hoffmann Herman, cărămidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Brâncov Nr. 30.

Cernăuţean Gheorghe, tâmplar, domiciliat în Bălcăuţi.

Galan Vasile, tâmplar, domiciliat în Bilca.

Nichitiuc Haralambie, strungar, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regina Maria Nr. 24.

Creţu Vasile, tâmplar, domiciliat în Boian.

Focşer Ioan, tâmplar, domiciliat în Dihtineţ.

Baan Mendel Sloime, tâmplar, domiciliat în Torăceni.

Jacută Dumitru, tâmplar, domiciliat în Vatra Dornei, Strada Unirei Nr. 6.

Stadniciuc Iulius, cărămidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Cărămidari Nr. 11.

Gaschler Frantz, tâmplar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Gulievici Ladislau, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Florina Nr. 1.

Frasiniuc Teodor, tâmplar, domiciliat în Negostina.

Schaje Beer Gelber, brutar, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regina Maria Nr. 3.

Ellner Adolf, chelner, domiciliat în Rădăuţi, Piaţa Unirii Nr. 15.

Pihovici Iosef, chelner, domiciliat în Rădăuţi, Strada Iancu Nr. 33.

Ettinger Ernest, frânghier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 150.

Niederhofer Sami, chelner, domiciliat în Rădăuţi, Strada Ştefan cel Mare Nr. 17.

Lehrer Fritz, chelner, domiciliat în Rădăuţi, Strada Regele Carol Nr. 15.

Buchbinder Pepi, geamgiu, domiciliat în Siret.

Valach Schulim, geamgiu, domiciliat în Siret.

Guttman Solomon, geamgiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolf Mar. Nr. 37.

Guttmann Samuel, geamgiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 51.

Stadniciuc Isidor, tăietor de lemne, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 19.

Wagner Erna, coafeză domiciliată în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 50.

Presner Isidor, sifonar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 76.

Efenberger Elisabeta, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Eminescu Nr. 206.

Dull Stanislas, cizmar, domiciliat în Baineţ.

Iftode Traian, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Şcoala Nouă Nr. 21.

Feigel Matilda, coafeză, domicilită în Rădăuţi, str. Brâncoveanu Nr. 6.

Schleim Max, măcelar, domiciliat în Brodina.

Schleim Israel, măcelar, domiciliat în Brodina.

Katz Pinkas, instalator apă, domiciliat în Rădăuţi, str. Volovăţ Nr. 18. Idem electrician instalaţii. Idem mecanic pentru calorifere.

Edelstein Herman, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi.

Engester Adolf, cărămidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel MareNr. 1.033.

Marţincu Petre, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, Nr. 657.

Bauer Josef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Clopotelor Nr. 6.

Bubinschi Anton, tâmplar, domiciliat în Rărăuţi, Obor Nr. 710.

Eichner Spigel Tob, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Zeizel Nr. 611.

Rüpel Agata, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Fagilor Nr. 15.

Winter Iohan, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, Strada Îngustă Nr. 8.

Pojar Petru, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Popadiuc Nr. 20.

Hanus Johann, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 183.

Guttmann Iosef, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 886.

Pânzaru Teodor, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 377.

Hanus Tomas, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Berestie Nr. 689.

Hodenec Ştefan, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vladimirescu Nr. 35.

Mateiciuc Lazăr, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Gradinii Nr. 16.

Turzo Cazimir, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 19.

Augustin Heinrich, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 20.

Beier Iosif, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Spital Nr. 5.

Wald Loty, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bodnărescu Nr. 10.

David Kaler, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 86.

Reicher Josef David, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 38.

Kriksmann Roza Oberl, modistă, domiciliată în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 1.563.

Reiczer Rachel, corsetieră, domiciliată în Rădăuţi, str. Apel Nr. 2.

Goldhirsch Baruc M., croitor, domiciliat în Rădăuţi, Nr. 1.564.

Bernstein Abraham, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Hanului Nr. 13.

Goldstein Silvia, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 27.

Berger Michel, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str Topliţa Nr. 5.

Weibgarten Helene, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Tirului Nr. 11.

Rosenstraus Hersch, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 12.

Otto Calina, fotograf, domiciliat în Rădăuţi, str, Ştefan cel Mare Nr. 130.

Postolache Petru, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Papetăriei Nr. 26.

Balaţchi Petrea V., dulgher, domiciliat în Siret.

Nagel Iosef, domiciliat în Siret.

Schlauch Frantz, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitel Nr. 5.

Vicovan Leontie, dulgher, domiciliat în Bilca.

Heise Carol, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Fagilor Nr. 11.

Mevis Ferdinand, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, Réné Nr. 10.

Calancea Gheorghe, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Bujor Nr. 13.

Mercher Mikel, dogar, domiciliat în Rădăuţi, str. Agronom Nr. 24.

Pauliuc Friederich, dogar, domiciliat în Rădăuţi, Strada Lungă, Nr. 77.

Kvalek Ludvig, dogar, domiciliat în Putna.

Kriekel Carl, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Salcâmilor.

Brezina Iosef, dogar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 16.

Elenbogen Hune, calapodar, domiciliat în Rădăuţi, str. Fagior Nr. 3.

Liman Leon, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 20.

Simonta Ambros, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Luiza Nr. 1.

Ţugui Aurel, rotar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Prehipcean Petru, rotar, domiciliat în Horodnic de Jos.

Schipor Silvestru, rotar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Tusa Vasile, rotar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Ungureanu Dumitru, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Forestierilor Nr. 6.

Czijevschi Vasile, domiciliat în Baineţ.

Ianiţchi Valerian, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Bogdan V. Nr. 5.

Tvardovschi Gustav, fierar, domiciliat în Văşcăuţi pe Siret.

Dudulescu Mihail zis Gavrilescu, fierar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Ivaşco Gheorghe, fierar, domiciliat în Suceviţa.

Daniuliuc Ilie, fierar, domiciliat în Bălcăuţi.

Hanus Josef, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 70.

Opreşco Iosef, domiciliat în Vicşani.

Maro Leon, fierar, domiciliat în Volovăţ.

Ernst Michel, fierar, domiciliat în Putna.

Donisan Dumitru, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Krasler Iosif, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 16.

Sel Alexandru, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 8.

Withal Adolf, fierar, domiciliat în Seletin.

Buneac Petru, fierar, domiciliat în Seletin.

Socaci Oscar, fierar, domiciliat în Volcineţ.

Meteiciuc Alexandru, brutar, domiciliat în Siret.

Wasserman Eva, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Noroc Nr. 24.

Blietzer Bein, cojocar, domiciliat în Rădăuţi.

Theil Mihail, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Friedman Isak, rafinir, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţa Nr. 1.

Flaman Lotter Hugo, ţesător, domiciliat în Rădăuţi, str. Col. Georg Nr. 18.

Wagner Israel, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 34.

Stenzler Haschel, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Băii Nr. 642.

Reiss Mihail, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Macului Nr. 5.

Armenpristen Ştefan, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iacob Nr. 12.

Schechter Clara, croitor, domiciliată în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 44.

Honner David, brutar, domiciliat în Rădăuţi.

Vogel Hermann, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 106.

Vlad Gheorghe, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitei Nr. 30.

Florea Petru, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Macului Nr. 2.

Klezok Emil, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Katz Iosef, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 142.

Winstein Iacob, morar, domiciliat în Falcău.

Olier Iosef, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. I. G. Duca.

Harnic Roza, morăriţă, domiciliată în Seletin.

Harnic Babi, morăriţă, domiciliată în Seletin.

Dofcec Josef, morar, domiciliat în Milişăuţi.

Smagaci Paul, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Melzheimer Frantz A., măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 27.

Lang David Leib, blănar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 47.

Mehedin Filip, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pipernia.

Dacner Iacob, bărbier, domiciliat în Seletin.

Ciobotaru Gavril, măţar, domiciliat în Rădăuţi.

Niederhofer Moses, nichelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 50.

Coneczney Carl, ceasornicar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 6.

Krieger Emil, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 25.

Gaschler Herminius, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolf M. Nr. 19.

Verhun Eugen, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 33.

Daniliuc Mihail, fierar, domiciliat în Voevodeasa.

Coch Valdemar, morar, domiciliat în Volovăţ.

Rudich Ida, brodeză, domiciliată în Siret.

Bordei Nichifor, morar, domiciliat în Volovăţ.

Straub Frantz, morar, domiciliat în Milişăuţi.

Balachi Gheorghe, dulgher, domiciliat în Siret.

Holerbaum Ferdinand, morar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Krükel Iohann, croitor, domiciliat în Vicovul de Jos.

Löbell Meschulem, morar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Stemerovici Eduard, dulgher, domiciliat în Gura Putnei.

Hauslauer Eduard, dogar, domiciliat în Putna.

Seidel Iosef, fierar, domiciliat în Muşeniţa.

Dietrich Meteş, fierar, domiciliat în Oprişeni.

Gheorghiţă Vasile, fierar, domiciliat în Frătăuţii Noi.

Chitriuc Ioan, fierar, domiciliat în Bălcăuţi.

Drach. Michel, tăbăcar, domiciliat în Siret.

Band Elisabeta, măcelar, domiciliată în Siret.

Stetner Roza, brodeză, domiciliată în Siret.

Feiger Iacob, măcelar, domiciliat în Şipotele Sucevei.

Grunichievici Victor, morar, domiciliat în Volovăţ.

Weber Gheorghe, tâmplar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Duhodnic Ştefan, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Ucraineţ Nicolae, morar, domiciliat în Stefăneşti pe Ceremuş.

Beer Simon, morar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Heber Rudolf, lăcătuş, domiciliat în Dorneşti.

Neumar Petre, fierar, domiciliat în Gura Putnei.

Tomaşec August, lăcătuş, domieciliat în Siret.

Dechter Sali, modistă, domiciliată în Frătăuţii Noi.

Marcinschi Otto, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Manz Albrecht, morar, domiciliat în Frătăuţii Noi.

Bobu Vasile, fierar, domiciliat în Oprişeni.

Galan Ştefan, zidar, domiciliat în Gălăneşti.

Popadine Dumitru, cojocar, domiciliat în Straja.

Ringel Bruno, lăcătuş, domiciliat în Dorneşti.

Galan Silvestru, tâmplar, domiciliat în Gălăneşti.

Böhmer Ida, rufăreasă, domiciliată în Vicovul de Jos.

Scharf Iacob, morar, domiciliat în Putila.

Calisievici Mihai, brutar, domiciliat în Siret.

Straub Vilhelm, bărbier, domiciliat în Brodina.

Oseoschi Ioan, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Băleanu Oreste, morar, domiciliat în Volovăţ.

Reicher Carol, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. I. Creangă Nr. 24.

Bejenar Anna, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Nistor Nr. 48.

Licari Vasile, tâmpla, domiciliat în Putila.

Laufer Leia, cofetar, domiciliată în Seletin.

Puha Iosef, morar, domiciliat în Bilca.

Ioil Eisig, tăbăcar, domiciliat în Siret.

Baumgarten Moses, legător de cărţi, domiciliat în Siret.

Weschler Emanoil, geamgiu, domiciliat în Siret.

Entner Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 55.

Hilinger Valentin, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Dacia Nr. 25.

Winkler Emil, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 21.

Cleckzoc Josef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Renei Nr. 106.

Ludvig Adolf, tâmplar domiciliat în Rădăuţi, str. Crucii Nr. 20.

Hilinger Oscar, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Şaguna Nr. 30.

Stadniciuc Anton, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Lăutarilor Nr. 6.

Hoffmann Clement, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Crucii Nr. 9.

Brilinschi Rudolf, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Liceului.

Pacicovschi Ioan, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevod Miliai Nr. 31.

Pavlovschi Eduard, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 80.

Blaho Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Rotari Nr. 1.

Melnicihi Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Réné Nr. 19.

Koch Frantz, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Perticari.

Lausmann August, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 19.

Trufin Ioan tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare.

Stahorschi Wilhelm, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 194.

Hilinger Eduard, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Ioan Nr. 8.

Scriptnic Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Abator Nr. 38.

Nuveiler Emil, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Coşbuc Nr. 11.

Geber Ambrosie, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Măcelari Nr. 24.

Meierhifer Otto Wilibald, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Ioan Nr. 14.

Gaschler Thomas, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ad. Marin Nr. 24.

Keczek Petre, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Şc. Nouă Nr. 33.

Etenhoffer Norbert, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Crucii Nr. 2.

Meierhofer Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Lăutari Nr. 4.

Hanus Rudolf, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 37.

Pol Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 66.

Mihalic Otto, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. şaguna Nr. 32.

Croner Iohann, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ţcoala Nouă Nr. 1.

Pacovschi Robert, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Laterală Nr. 1.

Gross Gustav, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevodul Mihai Nr. 20.

Roslavec Leopold, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Clopot Nr. 10.

Etenhofer Wilhelm, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Ioan Nr. 14.

Hillinger Martin, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Parohiei Nr. 8.

Lupaşcu Martin, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Maria T. Nr. 8.

Zoglauer Neumann, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Laterală. Nr. 1.

Traci Ioan, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Nicolai Nr. 5.

Domneanciuc Frantz, cojocar, domiciliat în Siret.

Geller Siegfried, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Plaia Nr. 9.

Gustav Moses, blănar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 154.

Reichbach Samuel, blănar, domiciliat în Rădăuţi.

Reicher Michel, cojoear, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 104.

Medrehan Gheorghe, cojocar, domiciliat în Horodnicul de Sus.

Reicher Muniş, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 104.

Dnistraniu Iosef, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 26.

Klinger Adolf, cojocar şi blănar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vasile Bod Nr. 19.

Hendel Itzig, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 95.

Seibel Martin, fierar, domiciliat în Mănăstioara.

Socoleanu Emilian, fierar, domiciliat în Siret.

Postelnic Leon, fotograf, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 13.

Kriekel Iosef, zidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 157.

Gavril Coroamă, morar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Wasserman Loty, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţa Nr. 5.

Pal Francisc, zidar, domiciliat în Dorneşti.

Osarchievici Pamfil, cojocar, domiciliat în Bădăuţi.

Surcheş Max, morar, domiciliat în Straja.

Arnold Mateus, cizmar, domiciliat în Măneuţi.

Bacher Veniamin, perier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Smatnic Iacob, cizmar. domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 35.

Töner Otto, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Tirului.

Neumann Thomas, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Abator Nr. 27.

Wild Frederich, morar, domiciliat în Satul Mare.

Wolf Strul, tâmplar, domitiliat în Seletin.

Engel Bernard, boiangiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 12.

Amariţa Teodor, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 63.

Galan Ioan, cărămidar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 120.

Straub Carol, morar, domiciliat în Horodnicul de Sus.

Berger Rudbin, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 5.

Şloim Solomon, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Vânătorilor Nr. 3.

Abramov Filip. mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Velnicer Leon, tapiţer, domiciliat în Rădăuţi, str. Lăutar Nr. 3.

Dascălu Nandor, zugrav, domiciliat în Rădăuţi, str. Coşarilor Nr. 20.

Maidanschi Iosef, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iazului Nr. 19.

Helfmann Max, curelar, domiciliat în Siret.

Donenfeld Sigmund, curelar, domiciliat în Negostina.

Hlusiac Ioan, curelar, domiciliat în Siret.

Sudmans Leib r. Lauf, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vînătorilor Nr. 22.

Surckes Max, ţesător, domiciliat în Straja.

Schefer Rafael, perier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 152.

Goian Anton, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 57.

Rosenhec Gabriel; curelar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Fischer Sloim, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Zeizel Nr. 4.

Mironiuc Eugeniu, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi.

Sindelar Gheorghe, hornar, domiciliat în Rădăuţi, str. Rotarilor Nr. 19.

Niculăică Alexandru, curelar, domiciliat în Bilca.

Hertzig Leopold, perier, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Gross Iosef, cizmar, domiciliat în Arbore.

Vilhelm Haas, brutar, domiciliat în Rădăuţi.

Kupferschmidt Israel, perier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 70.

Fedeac Iosef, cizmar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Abraham Abaparola, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr 9.

Dulberg Berl, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Piaţa Unirii.

Baruch David, tapiter, domiciliat în Rădăuţi, str. Vasile Bod Nr. 11.

Stumer Nuchem, ceasornicar, domiciliat în Rădăuţi, Piata Unirii.

Rieczer Strul, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 29.

Lupaştiuc Gheorghe, dogar, domiciliat în Arbore.

Cuciureanu Onofrei, dulgher, domiciliat în Bilca.

Mihăilă Gheorghe, dulgher, domiciliat în Bilca.

Pancraţiu Andrei, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Ad. Merin.

Schultz Iosef, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 51.

Slas Iosef, morar, domiciliat în Bilca.

Dvorjac Wentzel, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitei Nr. 13.

Kronenfeld Mendel, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Sleger Nr. 1.

Kohlrus Iohann, caretaş, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntari Nr. 8.

Vlodinger Morteo Nathaniel, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu V. Nr. 8.

Hartinger Carol, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 29.

Iagelo Rudolf, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Gh. Tofan Nr. 31.

Sontag Sali, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Putnei Nr. 60.

Crasler Robert, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 45.

Steimetz Meier, mezelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 3

Socol Norbert, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 100.

Glasar Abraham, blănar, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 62.

Hlinger Rudolf, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Apel Nr. 30.

Dohl Margareta, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 29.

Twers Wilhelm, olar, domiciliat în Rădăuţi, str. Şcoalei Nr. 30.

Donişan Ilie Ţugui, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Popadiue Nr. 28.

Laufer Moses, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Larion Nr. 10.

Altdorf Manfred, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. I. G. Duea Nr. 28.

Höhrer Michel, zugrav, domiciliat în Rădăuţi, str. Apel Nr. 5.

Trufin Alexandru, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Ion Nr. 26.

Schindler Carol, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Mitropolit Şaguna Nr. 40.

Drasinover Iosef, strungar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 29.

Gruber Josef Moses, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, Piata Unirii.

Kern Aron, măturar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 22.

Kern Berl, năsturar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 22.

Kern Hetţ Itzig, năsturar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 22.

Seibel Carol, şelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Larion Nr. 3.

Drach Hersch, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolf Marin.

Schpighel Josef, şelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Putnei Nr. 40.

Reiner Emil, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Larion Nr. 51.

Baruch David, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bodnar Nr. 11.

Vininger Israel, strungar, domiciliat în Rădăuţi, str. Şcolii Nr. 8.

Serafim Michel, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 23.

Veonga Constantin, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Tolocii Nr. 16.

Laufer Josef, cârnăţar, domiciliat în Rădăuţi, str. Putnei Nr. 18.

Kurtzveil Frantz, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Putnei Nr. 103.

Stanovschi Wilhelm, tocilar, domiciliat în Rădăuţi, str. Băilor Nr. 11.

Hanus Frantz, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Oborului.

Schlauch Iosef, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Brâncoveanu Nr. 6.

Goldschleger Sali, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Oborului Nr. 4.

Schulberg Ioil, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Carol Nr. 30.

Elemberg Iosef, sifonar, domiciliat în Rădăuţi, str. Putnei Nr. 173.

Ofenberger Leib, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Braunstein Nr. 37.

Schpeidel Valter, barbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 81.

Polacec Iosef, bărbier, domiciliat în Rădăuţi.

Rosner Hersch, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Putila.

Rosenfeld Solomon, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria.

Feigel Maria, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 5.

Gartel Maria Gusta, coafez, domiciliată în Seletin.

Weber Carol, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 28.

Mioc Anton, bărbier, domiciliat în Brodina.

Heidtner Sofia, coafeză, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 7.

Mendrigia Edith, coafeză, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 8.

David Rita, coafeză, domiciliată în Satul Mare.

Vinkler Schela, coafeză, domiciliată în Satul Mare.

Vininger Vica, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 27.

Kronenfeld Zili, coafeză, domiciliat în Rădăuţi, str. Slagăr Nr. 1.

Pincasovici Elena, coafezä, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 19.

Nepovada Ioan, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand Nr. 19.

Buculei Emilian, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Petru Rareş Nr. 9.

Ladz Erwin, bărbier, domiciliat în Dorneşti.

Stetz Ernest, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Gottesmann Emanuel, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 33.

Berger Moses Lipa, bărbier, domiciliat în Siret.

Baumgarten Otto, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nr. 70.

Ceke Anton, bărbier, domiciliat în Dorneşti.

Vaţlavec Iosef, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului Nr. 76.

Crasler Rudolf, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 22.

Kraus Leon, bărbier, domiciliat în Siret.

Herşcovici Aron, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 1.

Văcăreanu Adrian, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Oborului.

Brandel Reghina, coafez, domiciliată în Rădăuţi.

Hilda David, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Regele Carol.

Reghina Furman Fucs, coafeză, domiciliată în Siret.

Axelrad Ana, manichiuristă, domiciliată în Rădăuţi, str. Fierari Nr. 4.

Zitere Elias, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 18.

Haman Norbert, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria.

Etenhofer Artur, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Scipilor Nr. 18.

Helman Sami, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, Piaţa Unirii.

Roşca Dumitru, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 29.

Peiles Donia, manichiuristă, domiciliată în Siret.

Nadler Israel, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Apel Nr. 22.

Budic Frimie, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Pihovici Anton, bărbier, domiciliat în Seletin.

Groper Isac, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Fundul Splaiului.

Botez Valerian, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Florian Nr. 7.

Ambrister Cristian, brutar, domiciliat în Dorneşti.

Clieger Clara, cosmetică, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 18.

Drojde Petre, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Turcească Nr. 3.

Drojde Vasile, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Turcească Nr. 3.

Buchwald David, pălărier, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 20.

Pojar Dumitru, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Liliacului Nr. 2.

Savu Elizeu, tâmplar, domiciliat în Bilca.

Galan Gheorghe, tâmplar, domiciliat în Bilca.

Pascal Ştefan, tâmplar, domiciliat în Muşeniţa.

Ratmaher Johann, tâmplar, domiciliat în Frătăuţi.

Weber Ernest, tâmplar, domiciliat în Măneuţi.

Andrişan Calistrat, tâmplar, domiciliat în Horodnicul de Jos.

Galan Vasile, tâmplar, domiciliat în Gălăneşti.

Pitschuch Iosef, tâmplar, domiciliat în Gura Putnei.

Ţigară Vasile, tâmplar, domiciliat în Tereblecea.

Moroşan Vasile, tâmplar, domiciliat în Horodnicul de Jos.

Vaţzlavec Iohann, tâmplar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Schreiner Carol, tâmplar, domiciliat în Marginea.

Tomţa Constantin, tâmplar, domiciliat în Satul Mare.

Irmiciuc Ion, vopsitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Crucii Nr. 5.

Arcadie Niţu, brutar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Halpern Schaie, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 8.

Krasler Norbert, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Rotari Nr. 14.

Hurjui Elena, croitoreasă domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 93.

Jurovschi Frantz, croitor, domiciliat în Satul Mare.

Gavrilescu Olimpia, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. 9 Noemvrie.

Postelnicu Suzia, rufăreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Caragiale.

Horbaci Sulem, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 62.

Postelnicu Suzia, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi.

Sternschus Erna, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Topliţa Nr. 1.

Schauer Bernhardt, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 65.

Ropdanovici Elena, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Iancu Nistor.

Goldschleger Elza, croitoreasă, domiciliul în Bucureşti, bdul Carol Nr. 7.

Iacob Moor, croitor, domiciliat în Satul Mare.

Haitner Isac, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Bodnărescu Nr. 5.

Stenţel Osias, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 80.

Weisberg Malca Sara, croitoreasă, domiciliată în Seletin.

Grumed Leon, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Carol II.

Samueli Flora Paula, croitoreasă, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 65.

Weiner Maximilian, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Rotari Nr. 34.

Sternschus Etka, croitoreasă, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 41.

Kunzelmann Emilia, croitoreasă, domiciliată în Vicovul de Jos.

Stupcan Hermina Wilhelmine, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi.

Hirsch Bina, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Larionescu Nr. 14.

Schachter Frida, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 112.

Kohl Ana, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 18.

Astaloh L. Arnold, umbrelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Măcelarilor Nr. 6.

Heisman Etti, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 11.

Schmidt Iosef, croitor, domiciliat în Vicşani.

Wurmbrand Iulius, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 2.

Iacob Aurelia Calina, croitoreasă, domiciliată în Marginea.

Mironiuc Vasile, croitor, domiciliat în Stârcea.

Vlodinger Saie, croitor, domiciliat în Rădăuţi.

Or1eţchi Vladimir, cârnăţar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sergent Ignat Nr. 14.

Hoffmann Rudolf, măcelar, domiciliat în Ţibeni.

Reuţchi Tanasie, măcelar, domiciliat în Plosca.

Hagel Ionel, măcelar, domiciliat în Seletin. 518.

Olenici Petrea, măcelar, domiciliat în Rădăuţi.

Pirucă Arcadie, cârnăţar, domiciliat în Rădăuţi, str. Forestier Nr. 3.

Zimmermann Anton, cizmar, domiciliat în Măneuţi.

Mick Filip, cizmar, domiciliat în Straja.

Carol Capelar, cizmar, domiciliat în Straja.

Kalep I. Kapel, croitor, domiciliat în Voevodeasa.

Neumor Bruno, croitor, domiciliat în Gura Putnei.

Clipan Eugeniu, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Tirului Nr. 8.

Arie Isac, croitor, domiciliat în Stârcea.

Maleş Nicolae, croitor, domiciliat în Seletin.

Anker Iuda, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Anului Nr. 14.

Christof Herbert, croitor, domiciliat în Gura Putnei.

Brecker Regina, corsetieră, domiciliată în Rădăuţi, str. Sf. Treime Nr. 29.

Stupan Olga, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Larionescu Nr. 33.

Zota Lazăr, croitor, domiciliat în Ţibeni.

Gottesmann Gerda, modistă, domiciliată în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 33.

Böhmer Iohann, croitor, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Schüber Hilda, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 22.

Schtenzler David, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Băii Nr. 5.

Guttman Fani, corsetieră, domiciliată în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 39.

Sadinger Eti, croitoreasă, domiciliată în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 25.

Modianu Loty, corsetieră, domiciliată în Rădăuţi, str. Ştrfan cel Mare.

Bacik Ioan, măcelar, domiciliat ăn Siret.

Cleinici Petru, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Abatorului.

Frischmann Rudolf, măcelar, domiciliat în Seletin.

Preser Friederich, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. 9 Noemvrie Nr. 40.

Frischmann Rudolf, cârnăţar, domiciliat în Seletin.

Bandus Carl, cizmar, domiciliat în Satul Mare.

Unterwood Rebeca, croitor, domicitiată în Siret.

Duhovna Silvia, croitoreasă, domiciliată în Siret.

Eufovna Maria, croitoreasă, domiciliată în Siret.

Brecher Roza, modistă domiciliată în Siret.

Dumitrescu Valerian, cizmar, domiciliat în Satul Mare.

Iles Layos, cizmar, domiciliat în Sorneşti.

Preser Iohann, cizmar, domiciliat în Milişăuţii de Sus.

Prelipcean Sava, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitei Nr. 26.

Weinisch Iohans, cizmiar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 10.

Fesler Nuţa, cizmar, domiciliată în Vicovul de Sus.

Rusu Isaia, cizmar, domiciliat în Oprişeni.

Sepco Mihai, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Mândrilă Nr. 2.

Andronachi Petrea, cizmar, domiciliat în Horodnic.

Morar Vasile, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Maria Nr. 28.

Cristofor Şotropa, cizmar, domiciliat în Muşeniţa.

Iosef V. A. Sigmund, cizmar, domiciliat în Voevodeasa.

Moldovan Ioan, cizmar, domiciliat în Marginea.

Ratmacher Ernest, cizmar, domiciliat în Frătăuţi.

Hoffmann Emil, mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefac cel Mare Nr. 69.

Poleac Emil, cizmar, domiciliat în Rădăuţi.

Carni Siegfried, frizer, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevodul Mihai Nr. 25.

Tvers Carol, frizer, domiciliat în Rădăuţi.

Wilhelm Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Grigore Ghika Vodă Nr. 26.

Tvers Ludovic, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 12.

Poll August, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 69.

Stadler Pius, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 88.

Maria Gaschler, croitoreas domiciliată în Mănăstioara.

Plosciac Frantz, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevodul Mihai Nr. 22.

Ferentz Iacob, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria.

Kolhrus Otto, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Cuneci Iosef, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 10.

Volanschi Cazimir, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr, 37.

Pitaru Aurel, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Splaiul Topliţei Nr. 3.

Rotaru Ioan, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 38.

Zimmermann Max, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bujor Nr. 5.

Weinsch Leon, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Şcoala Nouă Nr. 5.

Antochi Dionisie, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Cojocaru Vasile, tăbăcar, domiciliat în Rădăuţi.

Rickzer Moses, curelar, domiciliat în Siret.

Pauliuc Anton, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Plach Victor, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi.

Ştefureac Mihai, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Vânătorilor Nr. 19.

Vaţlacec Iosef, lăcătuş, domiciliat în Putna.

Kohl Iosef, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, Strada  Mare Nr. 108.

Schpielvogel Emil, lăcătuş, domiciliat în Mănăstioara.

Cucerka Titus, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Bogdan Vodă Nr. 74.

Priscornic Valerian, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Dumitru Costea, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Pulberăriei Nr. 23.

Prelici Victor, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Cuza Vodă Nr. 6.

Engster Otto, lăcătuţ, domiciliat în Rădăuţi, str. Obor.

Schwartz Tobias, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Cronicarilor.

Hilinger Josef, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Mitropolitul Şaguna Nr. 28.

Kremer Mendel, electrician, domiciliat în Rădăuţi, str. Băii Nr. 4.

Engster Hubert, mecanic, domiciliat în Rădăuţi.

Poţcaliţchi Josef, mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Norocului.

Kriekel Sigmund, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Poienilor Nr. 8.

Bardo Mihai, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iosefinei Nr. 2.

Kecher Itzig, bărbier, domiciliat în Siret.

Istvan Iohan, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Caroliuc Teodor, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Tolocii Nr. 6.

Duciuc Modest, lăcătuş, domiciliat în Siret.

Kohl Andreas, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Nistor Nr. 92.

Cuneţchi Gheorghe, lăcătuă, domiciliat în Rădăuţi.

Sefco Petru, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bert.

Fedoriac Dumitru, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pulberăriei.

Holinger Mendel, richtuitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 51.

Sindilar Rudolf, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bogdan Vodă.

Murin Petre, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Apostoli Nr. 53.

Poleac Ioef, bărbier, domiciliat în Putna.

Hlipciuc Romaniuc Iuriu, frizer, domiciliat în Seletin.

Stahorschi Eduard, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Parohiei Nr. 14.

Vasile Caprea, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Plugarilor Nr. 10.

Hansler Iosef, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi.

Rusu Mihai, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Colibaba Nr. 20.

Hoffmann Frantz, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 38.

Prepeliţă Gheorghe, cojocar, domiciliat în Bahrineşti.

Titron Ion, morar, domiciliat în Rădăuţii Noi.

Venochradnie A., lăcătuş, domiciliat în Siret.

Vild Leopold, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, Strada Şerpuită Nr. 11.

Marx Alexandru, lăcătuş,  domiciliat în Siret.

Navroţchi Carol, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 103.

Leiser Nathan, mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolf Marin.

Reh Norbert, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Fagilor, Nr. 12

Schleim Sali, coafeză, domiciliată în Rădăuţi, str. Hanului Nr. 8.

Pacheit Emil, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi.

Galan Ioan, lăcătuş, domiciliat în Voitinel.

Trufin Grigore, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitei.

Harand Leon, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr.l63.

Rezuş Gheorghe, mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan.

Titron Ferdinand, lăcătuş, domiciliat în Rădăuţi, str. Iancu Flondor Nr. 10.

Aga Ilie, Lăsătuş, domiciliat în Putna.

Danca Ioan, mecanic, domiciliat în Rădăuţi, str. Eminescu Nr. 54.

Neumann Heinrich, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevodul Mihai Nr. 16.

Bradner Moses, croitor, domiciliat în Putna.

Balanovschi Eugen, croitor, domiciliat în Baineţ.

Scorobohaci Ilie, măcelar, domiciliat în Siret.

Brucher Ioan, morar, domiciliat în Dorneşti.

Merliug Samuel, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bodnărescu Nr. 28.

Marx Alexandru, morar, domiciliat în Siret.

Koch Iacob, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. Oborului.

Hoffmann Carol, morar, domiciliat în Milişăuţi.

Gronichievici Iosef, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. Morilor Nr. 2.

Straub Iosef, morar, domiciliat în Marginea.

Ettinger Oscar, morar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Buler Solomon Leib, morar, domiciliat în Rădăuţi.

Heucert Filip, morar, domiciliat în Dorneşti.

Bondic Alois, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Drach Aron, măcelar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Fischman Solomon, brutar, domiciliat în Suceava, str. Cereal Nr. 7.

Lauchman Sali Hil, modistă, domiciliată în Rădăuţi, str. Florilor Nr. 1.

Viemer Herman, dogar, domiciliat în Rădăuţi, str. Ştefan cel Mare Nr. 46.

Straub Andrei, dulgher, domiciliat în Gura Putnei.

Costea Teodor, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Bereştei Nr. 3.

Balaţchi Gheorghe, dulgher, domiciliat în Siret.

Silzer Iacob, dogar, domiciliat în Siret.

Moroşan Petru, dogar, domiciliat în Rădăuţi, str. Şcoala Nouă Nr. 8.

Ududec Vasile, dulgher, domiciliat în Rădăuţi, str. Jalcău Nr. 15.

Mateiciuc Alexandru, domiciliat în Siret.

Prosch Ioan, fierar, domiciliat în Marginea.

Horvath Ştefan, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pulberăriei Nr. 20.

Sager Richard, fierar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Nastase Velnicer, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Braunstein Nr. 44.

Broască Mihai, fierar, domiciliat în Bahrineşti.

Zenzner Eduard, fierar, domiciliat în Tereblecea.

Harand Ştefan, fierar, domiciliat în Rădăuţi.

Niculăică Teodor, fierar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Haras Eduard Vecera, brutar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Ivanov Naum, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Coşarilor Nr. 3.

Hünig Eric, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vânătorilor Nr. 34.

Herman Katz, mmăcelar, domiciliat în Frătăuţii pe Suceava.

Straub Oscarr, măcelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Larionescu.

Boiciuc Ioan, măcelar, domiciliat în Putila.

Bauer Herbert, bărbier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

Herman Ioan, fierar, domiciliat în Bădeuţi.

Veber Carl, fierar, domicilist în Frătăuţii Vechi.

Drehuţă Vasile, fierar, domiciliat în Baineţ.

Henchert Enrich, fierar, domiciliat în Putila.

Tvardovschi Gustav, fierar, domiciliat în Siret.

Carol Ioan Otolinger, fierar, domiciliat în Gura Putnei.

Ciobotaru Ioan, fierar, domiciliat în Voitinel.

Trömel Ignat, fierar, domiciliat în Gura Putnei.

Pal Ionaş Boris, rotar, domiciliat în Dorneşti.

Engel Herman, rotar, domiciliat în Satul Mare.

Posteucă Leontie, rotar, domiciliat în Stăneştii de Jos.

Schuster Ştefan, rotar, domiciliat în Voitinel.

Weber Friederich, rotar, domiciliat în Frătăuţii Vechi.

Czernay Carol, rotar, domiciliat în Milişăuţi.

Glass Reinhold, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 193.

Cristian Weber, rotar, domiciliat  în Frătăuţii Vechi.

Schnel Josef, rotar, domiciliat în Voevodeasa.

Beiger Roman, rotar, domiciliat în Putila.

Trömel Josef, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Braunstein Nr. 46.

Topola Pamfil, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 8.

Glas Richard, rotar, domiciliat în Măneuţi.

Vlonga Epaminonda, rotar, domiciliat în Rădăuţi, str. Bejan Nr. 24.

Ionuţă ştefan, rotar, domiciliat în Bahrineşti.

Vasile Urmă, fierar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Romanievici Frantz, fierar, domiciliat în Putna.

Dumitran Alexandru, fierar, domiciliat în Seletin.

Burjinschi Iosef, fierar, domiciliat în Siret.

Postelnic Teodor, morar, domiciliat în Rădăuţi, str. Dr. Vasile Bodnărescu.

Mainiczi Ioan, morar, domiciliat în Milişăuţi.

Leviţchi Iohan, morar, domiciliat în Bilca.

Efroim Gruber, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Suc Vilibald Rudolf, lăcătuş, domiciliat în Voevodeasa.

Gheorghe Sindilaru, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Serpentină Nr. 5.

Rikzer Israel Guecer, tinichigin, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 10.

Stern Heim, tinichigiu, domiciliat în Rădăuţi, str. Voluntarilor Nr. 49.

Schmidt Frantz, frânghier, domiciliat în Rădăuţi, str. Regina Maria Nr. 124.

Siegfried Christofor, dulgher, domiciliat în Voevodeasa.

Marţiac Mihai, rotar, domiciliat în Milişăuţi.

Holovenciuc Victor, cojocar, domiciliat în Dărmăneşti.

David Mendel Uşer, morar, domiciliat în Marginea.

Cortea Carol, morar, domiciliat în Satul Mare.

Marciuc Gheorghc, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Trei Ierarhi Nr. 5.

Ursache Ioan, fierar, domiciliat în Vicovul de Jos.

Juravli Teodor, dulgher, domiciliat în Straja.

Götel Filip, morar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Veinschau Moses, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 18.

Glaser Victor, brutar, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolfinei Nr. 19.

Heiner Leib, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Renei Nr. 2.

Vişan Mihai, tâmplar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Heisman Feidiş, croitor, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 11.

Otocar Iosef Haas, cizmar, domiciliat în Rădăuţi, str. Adolf Marin Nr. 20.

Buvai Eugen, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi.

Gropper Heim, brutar, domiciliat în Siret.

Grün Iacob, tâmplar, domiciliat în Bahrineşti.

Sorohan Vasile, cojocnr, domiciliat în Chisăliţeni.

Babat Leib, tinichigiu, domiciliat în Brodina.

Popescu Duinitru, tâmplar, domiciliat în Straja.

Toma Albert, cizmar, domiciliat în Bahrineşti.

Bopcer Ioan, cizmar, domiciliat în Siret.

Szilzer Teofila, brutar, domiciliată în Siret.

Prelipecanu Vasile, brutar, domiciliat în Horodnicul de Jos.

Glater Max, fotograf, domiciliat în Rădăuţi, str. Ferdinand Nr. 63.

Cerneţchi Emilian, tipograf, domiciliat în Rădăuţi, Strada Îngustă Nr. 7.

Macovei Dumitru, dulgher, domiciliat în Horodnicul de Sus.

Seredinschi Iosef, dulgher, domiciliat în Gura Putnei.

Vlonga Dumitru, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Tolocei Nr. 24.

Staniseschi Norbert, fierar, domiciliat în Seletin.

Vile Iosef, fierar, domiciliat în Cerepcăuţi.

Tiger Berciu, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Topliţei Nr. 12.

Murin Cristofor, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Sf. Apostoli Nr. 2.

Torac Ion, cojocar, domiciliat în Burla.

Siegebert Heidt, blănar, domiciliat în Rădăuţi, str. Caragiale.

Cremmer Iosef, tâmplar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Malanciuc Vasile, fierar, domiciliat în Botoşăniţa.

Carcea Dumitru, fierar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Harand Emil, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vânătorului.

Romanchievici August, fierar, domiciliat înVoevodeasa.

Costea Vasile, fierar, domiciliat în Vicovul de Sus.

Volph Lipa, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 104.

Brucher Moriţ, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Vânătorilor Nr. 28.

Rauhmach Sapsel, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 20.

Ursuleac Ştefan, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Trei Ierarhi Nr. 9.

Federenciuc Vladimir, fierar, domiciliat în Rogojeşti.

Iuriciuc Vladimir, fierar, domiciliat în Rogojeşti.

Olărean Nicolae, fierar, domiciliat în Marginea.

Solomon Leib Rauchbach, cojocar, domiciliat în Rădăuţi.

Carol Frantz, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitei Nr. 17.

Kohn Froim, tapiţer, domiciliat în Rădăuţi.

Schaller Maximilian, frânghier, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu Nr. 169.

Staub Herman, fierar, domiciliat în Rădăuţi, str. Voevodul Mihai Nr. 9

Luhaniuc Boris, cofetar, domiciliat în Mămăeşti V.

Apel Martan Stup, perier, domiciliat în Rădăuţi, str. Pitarilor Nr. 1.

David Michel, şelar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Ferdinand.

Moldovan Nicolae, brutar, domiciliat în Siret.

Klepac Mihail, brutar, domiciliat în Siret.

Grohman Adolf, brutar, domiciliat în Siret.

Hardman Maximilian, rotar, domiciliat în Milişăuţi.

Schuhane Vladimir, brutar, domiciliat în Burla.

Besay Roza, croitoreasă, domiciliată în Mănăstioara.

Schacher Isac, cojocar, domiciliat în Rădăuţi, str. Regele Carol Nr. 58.

Moroşan Natalia, croitoreasă, domiciliată în Siret.

Neumaier Otto, tâmplar, domiciliat în Rădăuţi, str. Iuliu Maniu.

 

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 58, 10 martie 1941, pp. 1197-1208


Astfel voiesc ei să zidească locaşul sfântului Dumnezeu!

Bucovinence, rugându-se la Arbore

 

„Zidindu-se o biserică gr. or. în Arbore, a fost fiecare locuitor îndatorat să contribuie la zidirea bisericii cu oareşcare sumă de bani. Ar fi ajuns, dacă ar fi contribuit fiecare locuitor dintr-un sat aşa de mare ca Arborea, deocamdată numai suma de cel mult 40 coroane pentru clădirea casei lui Dumnezeu; dară unii gheşeftari din Arbore, ca fostul vornic Grecu şi alţii de tagma lui, care voiau să aibă şi ei vreun folos, nu s-au mulţămit cu atâta, ci au silit pe fiecare, chiar şi pe acela care are o mulţime de copii şi care numai cu vai îşi poate agonisi 25 cruceri pe zi, ca să-şi susţină femeia şi copiii, să plătească o sumă de tot mare, pe care aceştia nu sunt de loc în stare a o solvi. Mai ales acum, în timpul iernii, şi cînd domneşte criza aceasta de bani, n-are ţăranul de unde scoate paralele. Toţi însă au promis că vor plăti, însă în fiecare an câte o sumişoară, după putinţa lor.

 

Ţărani din Arbore

 

Neputînd aşadar ţăranii să solvească îndată taxa impusă cu de-a sila, au chemat pe un secvestru districtual, anume Ostrakiewicz, ca să împlinească, cum se zice, pe fiecine care nu va plăti. Auzind ţăranii de sosirea dlui secvestru, unii neavând ce începe, au încuiat casele şi au luat-o la sănătoasa, alţii fiind mai viteji au încuiat uşa şi i-au ieşit dlui secvestru la poartă, înainte, ca să-i spună, că nu pot să dea nimică, având numai un suman şi un cojoc în casă, pe care, în timpul iernii, nu pot să îl dea. Cu sumanul merge bărbatul la lucru, ca să-şi cîştige cei 25 cruceri, iară cu cojocul umblă băietul la şcoală ori îl întrebuinţează nevasta. Dl secvestru, cu o botă groasă în mână, se apropie răcnind ca un leu şi dă navală asupra ţăranului.

 

 

În disperarea lui, ţăranul caută, cum ar face fiecine într-o astfel de stare, să oprească pe dl secvestru şi pe cei plăiaşi de a străbate mai departe. Dl secvestru se uită iute împrejur. Vede el mulţi oameni împrejur, căci se uitau vecinii ca la o panaramă, şi atunci dă poruncă celor 5 plăiaşi să strice uşa şi să intre. Dacă nu erau mulţi spectatori, atunci dl secvestru întorcea bota şi începea a trânti în vrăjmaşul său. În modul acesta a fost maltratată o femeie, care era singură acasă, fiind bărbatul dus la lucru. În modul acesta a purces dl secvestru, în mai multe locuri, luându-le şi straele din casă şi lăsându-i astfel batjocuriţi. Atunci ţăranii, neştiind ce face, au pus băieţii pe câte trei înaintea sfintei icoane, zicând: „Rugaţi-vă, băieţi, voi, că pe voi vă va auzi mai degrabă Dumnezeu, să se dărâme zidurile bisericii, până mâine dimineaţă!”. Alţii iarăşi au luat bâta şi traista în spate şi s-au dus la munte, să cîştige banii pentru biserică. Astfel voiesc ei să zidească locaşul sfântului Dumnezeu! Suntem curioşi, ori judecătoria din Solca are ştire despre toate acestea?”[1].

 

L’Art et les Artistes, ianuarie 1917, Biserica din Arbore

 

 

[1] Apărarea Naţională, Nr. 18, Anul III, Cernăuţi, duminică 8 martie stil nou 1908, p. 4


1904: De la Vatra Dornei, la Putna

Dorna Watra: Strassenbild

 

Călătorind, în vara anului 1904, din Ardeal, spre Putna, pentru a participa la „Serbarea din 3/16 iulie”, Dr. Valentin Drăgan a lăsat după sine o interesantă mărturie despre Bucovina acelor vremi. „Trecând pe la Năsăudul plin de amintiri de şcoală şi pe la „bogata şi tarea cetate a Bistriţei, care se în­flora de mândrie săsească supt stă­pânirea moldovenilor”, am ajuns, peste Bârgău, la Măgura înaltă, ale cărei înălţimi nu lasă locomotiva să împreune două ţări surori, despărţite după calapodul „Divide et impera!…”. începem a urca pe „Via Fran­cisca”, drum curat ca o panglică albă, în răcoarea munţilor, prin codrii plini de susur, de zuzăt şi de şoapte. De-o parte şi de alta a drumului se des­făşură privelişti romantice. Păduri întinse de brad, risipite pe văi sau pe coastele munţilor, umplu aerul de un miros binefăcător. Timpul nu ştii cum trece, urcuşul nu ştii cum se face, drumul nu ştii cum se scurtează, că totul e aşa de blând şi aşa de plin de farmec, că ai dori să mergi mereu pe această cale şi capăt să nu mai aibă!

 

Nu peste mult suntem în ţara de vechi  păduri frumoase, de culmi rotunjite, de văzduh limpede, care se desface după trecerea Măgurii, în Bucovina, ţara mândră a fagilor. Şi am ajuns la Vatra Dornei. Cum dăm, de pe strada Transilvaniei, pe cea Domnească, vedem scris în ţigle, cu litere mari vorbele: „Hai să dăm mână cu mână, / Cei cu inimă română!”.

 

Dorna Watra: Hotel Comunal und Rathaus

 

Mai încolo, dăm de Palatul Na­ţional, Primăria, apoi Şcoala poporală, Otel comunal. Nu ştii ce sentiment de adâncă, neaşteptată bu­curie îţi umple inima şi te înviorează. Şi ochii sorb literele româneşti. E ca şi cum atunci ţi s-ar lumina, deodată, că fiinţa neamului tău e mult mai puternică şi mai intimă, decât o credeai, că limba şi dulcea doină strămoşească răsună cu mult mai departe… Şi ţi-e drag să ştii că oamenii aceia bine făcuţi, cu plete şi privirea blândă, sunt fraţi de ai tăi, vorbesc şi simt ca tine.

 

Era o zi aşa de frumoasă! Peste Vatra zâmbeau blândele raze ale soa­relui. Profităm şi noi de ocazie şi vizităm băile de un aranjament mo­dern, dar cercetate aproape numai de „Unsere Leut”. Avea drept Eminescu, cu a lui „Din Boian, la Vatra-Dornii, / A umplut omida cornii”.

 

Dorna Watra, Bahnhof

 

Peste câteva ore, plecăm, cu trenul, mai departe, pe drumul intere­sant şi din punct de vedere al ştiinţei tehnice, deoarece locomotiva, până la un loc, tot urcă gâfâind, printre pă­duri de brazi, care îşi înalţă fruntea până în nori. Munţii stau atât de fragezi şi de verzi, fereastra cupeului e deschisă şi mirosul frunzişului nă­văleşte înlăuntru; clopotele unei turme sună peste munţi. De o parte a tre­nului se înalţă stânci puternice şi se pierd în văzduh vârfurile înalţilor brazi. Pe alocuri, colţuri de stânci stau ame­ninţătoare, parcă ar voi să cadă pe vagoane. Jos, în vale, străluceşte râul şi ramuri de fagi şi risipă de flori în aceasta caldă ţară a umbrelor şi a izvoarelor.

 

Sinţirea Tunelului Mestecăniş, la Valea Putnei

 

Sorb cu lăcomie toată viaţa plină de poezie a locurilor atât de fru­moase. Un ascuţit şi lung şuierat răsună în văzduh, se cutremură şi urlă codrii treziţi din toropeala frumoasei zile de vară şi, în câteva minute, am trecut prin întunericul tunelului de la Iacobeni, spre Valea Putnei. Paralel cu calea ferată şi aproape de ea urcă şoseaua, care încă e foarte circulată. Şi, astfel, prin o regiune in­teresantă, trecem peste Pojorâta şi ajun­gem la Câmpulung.

 

La fiecare gară urcă mulţime de omeni, şi aici suie vreo câţiva surlaşi, „chemaţi de domnul Prezident la Suceavă”, zic ei. Un şuierat scurt şi trenul se aşterne, peste Vama, Molid, Frasin, Gura Humorului, Păltinoasa, Ilişeşti şi Strigoaia. De aici încep pădurile de fag. Lăsăm la urmă Cacica, Pârteşti, trecem peste Comăneşti, Todireşti şi Părhăuţi, la Hatna. De aici, în goana acceleratului, văile, dealurile şi satele apăreau câteva clipe, apoi rămâneau în pacea lor ne­tulburată. Trecem şi pe la coloniile iu­biţilor noştri compatrioţi: „Isten segits”, „Hadikfalva”, „Andràsfalva”.

 

Senin şi cald, câte o vilă sau vreo căsuţă simplă, aşezată între ar­bori, departe de lume, mă ademeneşte la visuri de singurătate şi fericire. „Mândra mea şi-un colţ de lume”.

 

Ne apropiem de Cernăuţi. Trenul o mai slăbeşte din goană, roţile scârţâie sonor şi ne oprim. Ne îmbrăţişăm prietenul, care ne aştepta la gară, şi grăbim, cu trăsura, spre simpatica „Villa Transilvania”, unde, pe tot timpul petrecerii noastre în Cernăuţi, găzduiţi de bunii posesori al vilei, am petrecut momente care nu se uită. Seara, eram tustrei în odaia prietinului nostru drag, Nicolae. Cu dragostea veche, ce-o aveam unul pen­tru altul, vorbeam în de noi, de copi­lăria noastră, de lume. Ne aminteam întâmplările trecute cu plăcerea înduioşătoare a celor care răsfoiesc, pe să­rite, paginile unei cărţi vechi şi de mult citită. Târziu, am închis ochii, în seara aceea…

 

A doua zi, am stat în Cernăuţi, în care timp am vizitat oraşul, Cate­drala, Palatul Naţional etc. Simpatica vilă „Transilvania” a dat dovadă de bunătatea şi ospitalitatea ei şi constatând frumoasele ca­lităţi sufleteşti ale celor dintr-însa, mă bucur că mi se dă prilej spre a putea exprima, şi prin scris, viile sentimente ce le păstrez.

 

Sâmbătă, în 3/16 iulie, dis de di­mineaţă, cu trenul special, ticsit cu peste 2.000 de români, o luăm spre Putna vechea martoră a gloriei stră­bune. De sub perdeaua de neguri, care acoperea împrejurimile, munţi, piscuri, văi şi vâlcele, se ridică mândrul soare, la început plăpând şi timid, apoi din ce în ce mai mândru şi strălucitor, conştient că are să facă să strălucească o zi de sărbătoare a tuturor românilor, răspândeşte valuri da viaţă şi lumină peste pădurile şi câmpiile scăldate de rouă. Trecem prin Codrul Cosminului, împânzit de umbră adâncă şi răcoroasă, unde strămoşii, pe vremuri, făceau să se audă vaiete de durere şi deznădejde, iar „copacii fremătau în noapte ca o ameninţare şi trunchiurile, prin care trecuse limba fierăstraielor, se clătinau, un vânt de primejdie zgudui codrul şi zidul de arbori căzu la pământ, tăind poteca şi ajutând sprintenilor luptători români să boteze dumbrava, stropită de sângele ostaşilor unui rege, arogant, Dumbrava roşie, ca un memento pentru cel nedrepţi şi lacomi, care vor călca pământul muncit al ţării, ca să ne stingă neamul! Adâncurile codrilor şi râpelor să nu ajungă pentru a le cuprinde trupurile sfărâmate şi buruienile pustiului să se ridice pe mor­mintele lor! Căci pământul e a celui care l-a lucrat din neam în neam!” (N. Iorga).

 

Acum tufişurile sunt în linişte şi potecile sigure, trezite, din când în când, de şuieratul trenului. Bubuie şirul lung de vagoane de acordurile vechii, dar frumoasei cântări „Sub Ştefan Vodă cel Bun şi Mare”. Am auzit-o şi am cântat-o de multe ori, dar niciodată nu m-a mişcat aşa. Pe fereastră, în depărtare, se ză­rea un turn mare şi vechi al unor ziduri. În închipuirea mea, parcă ve­deam castelul unde era familia voievodului şi parcă-l zăream venind repede către castel, cum mamă-sa îl trimite din nou la luptă şi, în sfârşit, cum se întoarce, învinge şi cum vine vesel, triumfător acasă. Despic şi pătrund cu lumina în­chipuirii întunericul veacurilor şi parcă văd, pe locurile pe unde trecem acum, furnicarul de turci dând foc tunurilor, care cutremură pământul şi fac să urle văzduhul; iar în amurgul serilor de bătălie, văd în depărtări sate întregi şi păduri trosnind şi mistuindu-se în flăcările ce roşesc cerul şi care încăr­cate, îndreptându-se, cu tot cuprinsul omului, spre fundul munţilor, pe când, pe sus, prin văzduh, vulturii se învârtesc în roate mari, ameţitoare, atraşi de mormanele de cadavre ce împânzesc văile…

 

 

Trenul fluieră, gândurile speriate se adună acasă. Dăm de şoseaua care serveşte şi de terasament liniei ferate şi intrăm în Rădăuţi. Trecem prin Vicov, spre Putna. În jur, ca într-o panoramă uriaşă, ţinutul Putnei, dezmierdat de soarele care e urcat binişor pe cerul albastru, limpede. Pe potecile din păduri, pe drumurile din fundul văilor, curg fete, femei, copii, flăcăi, bărbaţi în port împodobit de săr­bătoare şi căruţe cu lume. „Azi e zi cu soare, / Azi e sărbătoare”…

 

Mănăstirea şi locurile din jurul el oferă un aspect grandios: Un pelerinaj nemaipomenit în analele istoriei noas­tre. Miile de pelerini, înşiruiţi în curtea Mănăstirii, în grădină şi pe dealurile din jur. Şi frumos loc de veşnică odihnă şi-a ales măritul Voievod: „O vale de râuleţ, limpede, coborându-se în susur blând din culmile bogat împădurite, care sunt muntele acestui unghi bu­covinean. Apa zglobie a Putnei îşi gă­seşte repede sfârşitul în cursul iute al Sucevei, şi aceasta duce la capitala Moldovei din vremurile mari. În acest paşnic unghi de ţară, unde gândul rugăciunii se desface deopotrivă din înălţarea către cer a muntelui, din adânca pace măreaţă a codrilor şi din şoapta neobosită a apei trimisă ca o binecuvântare, puse Domnul Învingător temeliile bisericii sale, la 4 iunie 1466”.

 

 

Nu departe de mănăstire, pe un deluţ, se vede însemnat cu o cruce locul de unde ar fi săgetat Ştefan cel Mare, ca să desemneze locul unde are să se înalţe acest locaş de pomenire. „Dar în această veche povestire trăieşte un adevăr”, zice domnul Nicolae Iorga: „Săgeata a hotărât temeliile Putnei, săgeata învingătoare, trasă sub zidurile Chiliei”.

 

Mânat de marea înălţime intru în biserică; în naos, la partea dreaptă, se află locul de odihnă a eroului unui neam, acoperit cu o lespede de mar­moră albă, deasupra căreia se ridică un mausoleu de piatră cu păreţi de sticlă şi decorat cu arabescuri. În acest mausoleu se află mai multe obiecte, care s-au găsit la anul 1856: o bucată de hlamidă domnească, inele de aur, giuvaericale. Cad în genunchi, fără glas, cu ochii muiaţi în lacrimi, şi sărut mar­mura rece, acoperită de cununile tri­mise de la toţi Românii. „Soarele din noapte iese, din mormânt puterea vine, / Naşterea cea viitoare ne e-n lumea celor morţi”.

 

Ajuns afară, mă gândesc, multă vreme, la trecutele timpuri şi parcă văd întinsele valuri de norod, bătute de durere, cu ochii înotând în lacrimi, cum sărutau mâna „care făcuse dreptate în lume şi crucea pentru care mâna se încordase atât amar de ani. Şi a fost o uriaşă şi adâncă zguduire în inimi, când patul cu chingi de fer fu coborât, cu năframe de mătase, în bolta de piatră, iar Domnul Ştefan fu zidit în lăcaşu-i de marmură”. Şi acum întinse valuri de norod, cu nădejdea în inimă, au venit să se întărească şi duh să ia de la mormân­tul celui Mare şi Sfânt. Căci, într-o zi, sabia lui de oţel va străpunge mormântul şi va fulgera la soare. Şi duhul vredniciei lui va trece ca un vifor prin inimile deşteptate la o nouă viaţă.

 

Şi, până atunci[1], „toţi românii care simt în sine un suflet mai osebit, o inimă mai nobilă, fie ei din orice sferă, fie ei din orice ţară, să lucre neobosit, fiecare în parte şi cu toţii împreună, spre aflarea şi răspândirea mijloacelor care vor putea să înlesnească înrădăcinarea credinţelor, năzuinţelor şi speranţelor noas­tre comune în unul şi acelaşi viitor şi să asigure împlinirea acelui viitor”[2].

 

Putna, la 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp

 

[1] Xenopol, în cuvântarea sa festivă, ros­tita la Serbarea Naţională, la mormântul lui Ştefan cel Mare, în 15/27  August 1871.

[2] Drăgan, Dr. Valentin, Serbarea de la Putna – 3/16 iulie 1904, în Gazeta Transilvaniei, Nr. 144, Anul LXXVII, Braşov 3/16 iulie 1914, pp. 1, 2


Grigore al III-lea Ghika, principele Valahiei și al Moldovei (XI – ultimul)

Dar Grigore[1], implicat intenționat în lupta curajoasă și inegală împotriva habsburgilor, pare să se fi ocupat foarte puțin de conspirații interne. El și-a propus să obțină sprijinul prusac și, probabil, să se opună Ecaterinei şi Mariei Teresia. Cu siguranță, el nu a ignorat faptul că un stat mic ca Elveția, care are puteri atât de neînsemnate la granița sa, este independent, de secole, știind să se opună pe unul altuia[2]. Piemont-ul știa, de asemenea, cum pot fi atraşi vecinii săi ambițioși. Da, având în vedere exemple, Grigorie Ghika trebuiau să facă impresie unui prinț care, exercitând funcțiile unui mare dragoman, începuse să se priceapă la politica diferitelor guverne. Așa că îl vedem scriind două scrisori, în doar patru zile, către Frederick al II-lea[3], a cărui susţinere dorea să o obţină. Dar, din vremea când Grigorie Ghika fusese mare dragoman, politica regelui Prusiei s-a schimbat în întregime.

 

Prima împărţire a Poloniei (1772) a produs o strânsă solidaritate între cei trei germani care guvernau Prusia, Rusia și Austria. Acest acord ne face să înțelegem și izolarea[4] în care Grigore urma să rămână. Latinii estici, precum slavii occidentului, au trebuit să sufere consecințele acordului care domnea între suveranii de origine germanică. La căderea imperiului francez, veneţienii și lombarzii au avut și ei aceleaşi rezultatele. Se spune că Grigorie, convins că Curtea de la Viena i-a cumpărat pe miniștrii „slabi și corupți” ai lui Abdul Hamid[5], și că şi agenții Mariei Teresia se alăptau din aceeaşi corupţie[6], l-a înţeles pe agentul austriac la Iaşi, ​​care nu știa prin mijloacele obținuse guvernul său Bucovina, şi care, convins fiind că fiecare om are prețul său în bani, a încercat să-i ofere o trăsură și caii ei[7]. Văzându-se redus atât jos, Ghika a strigat furios: „Ai dreptate, dar uită-te la ei!”.

 

La 1 octombrie 1777 era stabilită, la Constantinopol, mazilirea lui Grigorie Ghika şi desemnarea lui Constantin Moruzzi ca succesor al său[8]. Însă miniștrii slabi ai lui Abdul Hamid nu au știut să ducă mazilirea la îndeplinire. Se temeau să înlăture, din capitala lui, pe un prinț care, în mod evident, s-a sacrificat pentru interesul țării. Nici complicitatea boierilor nu i-a liniștit și s-au temut de un exces de sentimente populare. S-a spus că Moruzzi, avid de domnie, va negocia cu turcii pentru a grăbi trădarea, care trebuia să lase tronul Moldovei liber[9].

 

În orice caz, nici bailul, nici Lebas, nici Tassara nu menționează acest complot, care nu a putut fi admis, fără mărturii serioase contemporane. Ceea ce nu trebuie pus la îndoială este perfidia puterii protectoare, Turcia, catalogată așa cum merita de secretarul imperial Raicevich, de emigrantul legitimist Salaberry[10] și de Tassara. Autorul Observaţiilor relatează că, în loc să trimită un om care ar fi putut trezi suspiciuni lui Grigorie, Poarta a decis să trimită la Iaşi pe un prieten apropiat al prințului, Ahmed-bey[11], cu misiunea aparentă de a inspecta fortăreața din Hotin[12].

 

Când a ajuns în Iaşi, ​​trimisul Porţii s-a prefăcut că este bolnav și i-a cerut prințului să vină, să-l viziteze. În timp ce Grigorie urma să părăsească Palatul[13], singur, poate și pentru a arăta că nu se sfieşte să-şi apere un prieten, a refuzat să ia cu el chiar şi pumnalul împodobit cu diamante, pe care prinții români îl purtau în brâu. Nici nu a vrut să fie escortat de căpitanul de gardă albanez[14], un soldat intrepid și devotat lui. Micul perfid turc, după ce i-a deschis, l-a întrebat dacă vrea tutun și, răspunzându-i-se că nu-i place, a ordonat ca, din una dintre sălile sale, să i se aducă prințului ce au mai bun. Intrând în cameră, însoţitorii trimisului turc l-au atacat pe Grigorie Ghica, împlântându-i în piept două sau trei lovituri de pumnal. Prințul, care era hotărât și agil, se ridică și încercă să sară pe fereastră; dar cadrul fiind prea îngust, nu a putut trece şi a fost înşfăcat de asasini[15], care l-au ucis[16]. Inutil să spun că toate bunurile sale au fost confiscate[17].

 

Istoricii mai favorabili protectoratului otoman și mai puțin dispuși să laude principii români au menţionat în unanimitate această „frumoasă moarte”. Hapidgi Başa a luat capul îmbălsămat (Elia Regnault) și l-a trimis la Constantinopol, de vreme ce escorta voia să-i reproşeze unui spectacol rușinos[18]. Prin sacrificarea unui vasal fidel, doar pentru a mulţumi Austria, Turcia i-a provocat şi pe ceilalți la trădare și şi-a marcat propriul declin (1777).

 

„Grigorie Ghika a lăsat un nume de neegalat în rândul românilor fanarioţi[19]; el este singura victimă pe care Fanarul a dat-o cauzei naționale româneşti. Este adevărat că alți paisprezece Gospodari au fost sugrumaţi sau decapitaţi, în timp de un secol, dar aceasta au fost ucişi din cauza infidelității și bogăției lor”[20]. „Grigorie Ghika”, spune Ubicini, „a lăsat o amintire dragă printre români. El și-a arătat atașamentul față de patria adoptivă, iar acest lucru l-a costat și viața”[21].

 

„Poarta”, spune Vaillant, „își pierduse mințile; agentul Mariei Teresia a fost răzbunat; moldovenii au jurat ură Austriei și Ghika a meritat titlul de Gospodar (domn). Ce diferență între numele său și cel al urmașului său[22], și ce loc singular ocupă Ghika în pomelnicul stăpânilor țării! Urcați treisprezece ani și veți găsi pe Cantemir[23]; coborâți șapte și veți vedea pe Moruzzi[24]; doi trădători și, printre ei, o victimă, singura pe care Fanarul a sacrificat-o pentru fericirea românilor”[25].

 

În Constantinopol, în ajunul revoluției franceze, oamenii erau foarte rușinați ca puterile să accepte un act care amintea vremurile cele mai barbare. Dar nici „turcii cinstiți” nu au fost scrupuloși, după cum subliniază însuși Carra[26], atunci când a fost vorba de condamnarea victimelor lor: „Când otomanii vor să se răzbune pe cineva și, mai ales, dacă este creștin, ei nu reușesc niciodată să-l calomnieze îndeajuns. De fapt, ceea ce am văzut, după executarea nelegiuită a Marelui Dragoman Alexandru Ghika, a fost reînnoit după uciderea fiului său, Grigorie Ghika. Departe de a arăta intenția de a scăpa de Prințul Moldovei, Poarta a lansat zvonul că era doar o problemă de a-l denunța, iar vestea producea deja o impresie bună”[27]. Dar, spune proverbul albanez, „Cei care au semănat jale jale vor secera”. Poarta nu a putut oferi Ecaterinei  II-a o oportunitate mai bună de a pune în aplicare anumite părți din tratatul de la Kainardji, din care turcii nu au înțeles toată gravitatea. Prin urmare, reprezentantul Ecaterinei s-a grăbit să ceară explicații cu privire la rezoluția pe care Poarta a luat-o pentru a da moldovenilor un nou prinț. Miniștrii sultanului au crezut, cu siguranță, că situația de după tratatul Kainardji nu s-a schimbat! Deziluzia lor a fost cu siguranță mare, când Stachiev, ministrul Rusiei, l-a făcut pe Reis-efendi să înțeleagă că protectoratul otoman nu mai putea fi exercitat fără control, atât în ​​Moldova, cât și în Țara Românească[28]. Ministrul otoman i-a răspuns, cu umilință dragomanului ambasadei ruse, Pisani, „că prințul mazilit a făcut greșeli foarte grave, în detrimentul imperiului otoman, și că Poarta nu a avut dificultăți în a le face cunoscute tuturor Curților din Europa și, mai ales, ministrului rus, atunci când circumstanțele au permis-o; că una dintre greșelile prințului Ghika fusese să creadă că rușii doreau să intre în Moldova cu forța, încercând să determine Poarta să se considere în pericol şi să decidă sub impresia unor astfel de vești precipitate. Reis-Efendi nu a uitat să aducă la cunoștință informațiile date, a spus el, de Grigorie Ghika, toate în contradicție cu declarațiile ţarinei, trimise de asistentul ei[29].

 

Acest răspuns nu a fost „dur sau dezavantajos”, cum a vrut să creadă ambasada Franței. Poate să spună mai clar Poarta că a fost dispusă să o liniştească împărăteasa tuturor celor care, în România, au încercat să sugereze „acordul cordial”, stabilit prin tratatul de la Kainardji? În timp ce ministrul rus era ocupat cu digerarea acestui răspuns, dat pentru a-l surprinde, Constantinopolul a avut cea bucuria de a vedea capul prințului Ghika expus la a doua poartă a Seraiului[30], cu această inscripție: „Greșelile anterioare[31], comise de Grigore Ghika, prințul Moldovei, după ce i-au fost iertate pentru prima dată, au fost, de asemenea, foarte preferate pentru noul principat al Moldovei; deși ţăranii Moldovei au fost scutiți de impozit și de orice alt tribut sau impunere; cu nimic mai puțin nu s-a pronunţat Principele împotriva Înălţatului Comandamentului, după ce a vexat și asuprit subiecții menționați, luând de la ei tributul, că a comis şi alte fapte grave şi au venit împotriva lui multe plângeri; în afară de aceasta, de vreme ce el se opunea și neglija, sub diferite pretexte, să adune și să trimită cele solicitate prin dispozițiile Înaltei Comise, detronarea sa devenise necesară; astfel încât poruncă supremă a fost trimisă, în acest scop, ca, împreună cu familia și copiii, să vină la Constantinopol şi să locuiască în casa sa de țară; dar el, cu toată mândria și disprețul, dovedind că nu a vrut să se supună și să asculte sus-menționatul Înalt Ordin Suprem și că a avut prezumția și temeritatea de a se exprima chiar și cu termeni excesivi și respingători la adresa demnităţii și poziţiei Strălucitoarei Porţi, trimişii au fost nevoiţi să-l anihileze, fiind adus aici după moartea sa. Deci pedeapsa celor răi, care nu se supun ordinelor supreme ale Strălucitoarei Porţi, este aceasta”[32].

 

Un eveniment, care a provocat precauții neobișnuite[33] și considerații[34] în jurul cărora ministrul turc impunea cea mai ciudată tăcere avea nevoie de explicații. Reis-Efendi, știind că „cuvântul este argint, dar tăcerea este aur”, nu s-a simțit înclinat să le dea. Ministrul rus a strigat și a protestat, dar nu a putut primi o audienţă la ministrul otoman[35].

 

Ministrul otoman „a pus mâna pe cărbunele acoperit de cenușă”[36], iar aceasta nu însemna încă sfârșitul problemelor sale. Întrucât, la numirea lui Grigorie Ghika, a ocupat funcţia de ambasador al Porţii la Curtea lui Frederick al II-lea, îi era acum dificil să refuze orice explicație, din poziţia sa de ministru al afacerilor. Prin urmare, Reis-Efendi consimte să-l primească, dar în propria-i casă, unde au rămas într-o întâlnire secretă de trei ore, care ar fi trebuit să i se pară mult prea lungă ministrului[37]. Din fericire, scrisorile franceze lasă să se ghicească în ce fel turcii s-au justificat în faţa reprezentantul lui Ludovic al XVI-lea[38]. I s-a spus că „misterul și ficțiunea” au avut ca scop să-l împiedice pe Grigorie Ghika să-şi „împiedice căderea”.

 

S-a adăugat că „catastrofa lui” a fost cauzată de mândria și obstinația sa. Poarta „nu a intenţionat, de la început, să-i ia viața”; dar prințul primise, „disprețuitor ordinul mazilirii sale, sperând prea mult în sprijinul Rusiei, şi arătase o neascultare care-l obligase pe capidji-bachi-ul însărcinat să-l aducă, să-l facă să-și piardă capul. Aceste măsuri nu provocaseră nici cea mai mică nemulţumire la Iaşi. Există zvonul că vor fi duși la Constantinopol „mulți dintre principalii boieri care-i preferă pe ruși”[39] şi care deveniseră neplăcuți ca prințul moldovenilor[40]. Astfel, Grigore, dușmanul rușilor, potrivit lui Reis-efendi, a devenit acum (ca și partizanii săi) prietenul lor devotat, iar Franța ar putea considera moartea sa ca o revanșă a tratatului de la Kainardjii

 

După dubla asasinare, de care Poarta fusese vinovată, familia Ghika a rupt legăturile care o uneau deja cu Imperiul Otoman. Turcia, orbită de imbecilitatea care precede și pregătește marile catastrofe, nu a putut vedea, de acum, decât exemplul lui Grigore III Ghika pentru toți dușmanii săi, drept cea mai bună dovadă că între Padişah și supușii săi creștini nu ar fi putut avea loc nici o împăcare. Nu a durat mult până când Rhigas, eliberatorul, un nou martir și, de asemenea, o nouă victimă a politicii din Viena și a despotismului în funcţie la Stambul[41], unde cântecul era considerat precursor al revoltelor. Marsilieza Greciei moderne: „puteți fi foarte bine un dragoman, un prinț, un vizir – dar tiranul te va face să pierzi pe nedrept”. Ghika şi Mavroghénis[42] sunt oglinzi în care poți recunoaşte avertismentele acestui cântec. Dacă Tertulian spunea că „creștinii s-au născut din sângele martirilor”, albanezii, inclusiv cei musulmani, erau răzbunătorii copiilor Albaniei (Dora d’Istria, Gli albanesi in Rumenia. Storia dei principi Ghika, nei secoli XVII, XVIII e XIX. Su documenti inediti degli archivii di Venezia, Vienna, Parigi, Berlino, Costantinopoli etc., Firenze 1873, pp. 367-376).

 

 

[1] „Regimul” lui Grigorie Ghika era, de fapt, excesiv de „asupritor” cu boierii, pentru că i-a lipsit de a cere treizeci de zile de muncă pe an de la țărani. Chiar și istoricul francez Regnault are motive să spună că „bogații nu păstraseră decât energia pentru rău”. El subliniază că, „în acel moment, prinții fanarioți se străduiau să-și reprime rapacitatea”, astfel încât, „batjocorind legea, au înmulțit numărul de zile de robotă și, pe termen lung, au legitimat nelegiuirile prin eliminarea fiecărui drept al țăranilor, fanarioţii găsind întotdeauna contribuţia insuficientă” (Elia Regnault, Provinces Danubiennes, pp. 300, 301). Călătorul englez Thornton, care îi descrie pe fanarioţi drept „colecționari de taxe inexorabile”, nu le-a făcut un portret mai măgulitor decât cel al istoricului francez (Etat actuel de la Turquie, tomul II, cap. IX), De Bawr, contemporan cu ei, care nu-i zugrăveşte într-un fel mai puțin sumbru, îi numește pe fanarioţi „lipitori inexorabile ale oamenilor” (Mémoires sur la Valachie, capitolul II, p. 234). Veggasi, care a relatat despre starea lucrurilor, a avut îndrăzneala să-l acuze pe Grigorie Ghika de „tirania” din Constantinopol.

[2] Când Frederick al IV-lea, rege al Prusiei, a amenințat Neuchâtel, confederația statelor elveţiene a putut să atragă pe Napoleon al III-lea în apărarea intereselor sale; și când, după anexarea ducatului de Savoia, i s-a părut că are un vecin periculos, a încercat să obțină sprijinul împăratului Rusiei.

[3] Arhivele din Berlin. Scrisorile lui Grigore către regele Prusiei, din 22 şi 24 august 1777. În a doua îi spune lui Frederick că îi oferă un armăsar arab. Acesta îi răspunde cu o scrisoare de mulțumire, prin care mulţumeşte pentru cadou.

[4] Această situație nu este surprinzătoare pentru un albanez: „Dacă nu te alături prietenilor, spune un proverb, acceptă sfatul apropiaţilor tăi”.

[5] Eyriès, articolul Abdul Hamid.

[6] Alfred Michiels, în Histoire secrète du gouvernement autrichien, Paris, 1859, și în Histoire de la diplomatie autrichienne depuis Marie Thérèse, Paris, 1861, a arătat că guvernele autocratice din secolul al XVIII-lea au urmat același sistem.

[7] Vaillant, II, p. 244. Elias Regnault, Provinciile Danubiene, p. 94.

[8] Se pare că Constantin Moruzzi, dragoman la Poartă, a fost ales pe 16 septembrie. Totul a fost făcut în mare taină și cu multe măsuri de precauție (Scrisoare lui Tassara din 17 octombrie 1777).

[9] Vaillant, II, p. 244.

[10] Raicevitch, care spune că „Poarta l-a ucis pe trădătorul Grigorie Ghika, prințul Moldovei” (Observații, p. 29). descrie modul de acțiune al Turciei, viclean și josnic” (Observații, p. 177). „Ghika”, spune Salaberry, „a devenit suspect Porţii, opunându-se transferului Bucovinei în Austria și, după ce au apărut probleme în Crimeea, Turcia nu voia să lase o persoană de o loialitate echivocă în Moldova! Dar modul în care ministrul otoman l-a ucis pe Grigorie Ghika este la fel de rușinos, pe cât de vinovat”. Mai departe, el adaugă: „Crima lui Ghika este îndoielnică, deşi moartea lui ar fi putut fi justă; dar Poarta Otomană, folosind mijloacele cele mai infame și mai ascunse pentru a scăpa de el, i-a acordat victimei sale o importanță pe care poate nu o merita un”. Scriitorul francez, care a luptat împotriva țării sale, este înclinat să creadă că cine moare acuzat de trădare nu poate fi deloc nevinovat. Stare tristă de spirit!

[11] Scrisoarea lui Tassara, Pera, 17 octombrie 1777.

[12] „Alegând inspirat pe un prieten al lui Ghika și oferindu-i caracterul unui trimis al MareluiSultan ca inspector al cetății din Hotin” (Raicevich, p. 178).

[13] Se spune că oamenii din gardă au vrut să pună şeile pe cai, dar Grigore, „prea credul” (Salaberry), a crezut, până în ultima clipă, că un prieten nu i-a putut întinde acea capcană.

[14] Aceștia sunt în special albanezi de religie greacă. Aceia care sunt în slujba principilor sunt hotărâți și experimentați în utilizarea armelor de foc şi au trupurile acoperite cu cicatrici” (Thornton, capitolul IX).

[15] „Bazându-se pe persoana sa foarte agilă și îndrăzneață” (Raicevich).

[16] Tatăl meu mi-a spus că au ascuns cadavrul într-un dulap.

[17] Raicevich, Observații, pp. 177-179. Raicevich a avut acest raport exact către Prințul Țării Românești, Ypsilanti, al cărui secretar fusese. Tassara a scris Vienei că Poarta, mereu lacomă, a luat, mai întâi, măsura de precauție de a smulge 50 de pungi de aur de la prinț. Rizo nu a fost implicat în dezastrul ginerelui său (Scrisoarea din 17 octombrie 1777).

[18] „Capul a fost tăiat imediat și trimis la Constantinopol, iar trupul lăsat rudelor, și lucrurile și banii lui confiscaţi de Marele Sultan” (Raicevich, p. 179). „Suveranii care comandă acte similare sunt, cu adevărat, demni de a fi consideraţi sălbatici, călăi și, de asemenea, hoți”. Tassara scrie că pe capul lui Ghika se vedeau urme de violență (Scrisoare din 4 noiembrie 1777).

[19] Ghika s-a născut în Constantinopol și nu a părăsit Fanarul. Nu ar trebui să-i judecăm pe oameni și, mai ales, pe prinți, după originea lor, care poate sau nu poate sugera ceva, ci prin faptele lor.

[20] Histoire politique et morale des principautés danubiennes, p. 94.

[21] Provincies roumaines, p. 105.

[22] Autorul României recunoaște că socrul lui Alexandru al VII-lea a fost un complice al ucigașilor.

[23] Demetrius I Cantimiro, 1711-1716.

[24] Autorul intenționează să vorbească despre Dimitrie Moruzzi, ucis de turci, care a l-au acuzat că a contribuit la anexarea Basarabiei la Rusia (Tratatul de la Bucureşti din 28 mai 1812). Alții, precum Giorgio Mano, nu îl cred vinovat, dar ei văd în acest mare dragoman o victimă a intrigii dușmanilor săi.

[25] La Romanie, II, p. 245.

[26] Cara, foarte dușmănos cu grecii, nu este suspectat să fi suferit vreo influență a filoelenismului în judecarea turcilor.

[27] „Detronarea misterioasă a Prințului Moldovei Grigorie Ghika, care a devenit publică după 6 zile, a făcut senzație aici, în public, și a dat naștere unui entuziasm mai presus decât toate predicțiile de război. Constantin Moruzzi, dragoman al Porţii, a fost ridicat în această demnitate și, prin urmare, acoperit cu caftan, la vizir. Biroul de interpreţi a fost repartizat lui Caradgiko, care îl acoperise deja ca vekil, în ultimul război. Prințul Ghika trebuie să fie pe drum, acum, sub conducerea unui zaim” (Arhiva afacerilor externe din Paris; Lebas, către ministru, Constantinopol, 17 octombrie 1777).

[28] „Etapele oficiale, pe care ministrul Rusiei s-a grăbit să le facă pe cont propriu (în numele ţarinei), demonstrează suficient că nu a fost luat în calcul, în ziua acestui eveniment, și ce se afirma în acordurile speciale, care le-au asigurat turcilor șederea în principate, dar i-a obligat la răspunsuri destul de dure și de neplăcute (Lebas).

[29] “Printre vinovățiile prințului fusese şi faptul că el credea că rușii doreau să intre în Moldova cu forța, punând Poarta în pericol, cu astfel de știri, mai ales că ministrul rus a susținut că împărăteasa sa nu dorește să-și lase propriile trupe din Crimeea să lupte, solicitând ca noul Han (khan) să fie recunoscut ca suveran, și a mărturisit că fieful pe care l-a menționat în scrisorile lui anterioare respectă ultimul tratat cu tătarii” (Scrisoarea lui Bartolomeo Gradenigo, Constantinopol, 4 noiembrie 1777. A se vedea, de asemenea, scrisoarea lui Tassara, din 17 octombrie 1777).

[30] „Între timp, se spune, cât ministrul rus a analizat un astfel de răspuns, pentru a-l înţelege (toate personajele sunt ușor de prezentat cunoștințelor publice, fără să le amintesc), turcii au văzută capul lui Ghika expus pe poarta Seraiul, într-o mare surpriză generală”. „La mazilirea prințului Moldovei, Grigorie Ghika, el a fost imediat decapitat mişeleşte; capul său a fost adus la Constantinopol, în ziua de 20, și expus, timp de trei zile, pe a doua poartă a Seraiului , cu o inscripție care spunea, puțin câte puțin: „Iată, acesta este capul netrebnic al voievodului Ghika, care, deşi a fost lovit de prevaricaţii de la începutul ultimului război, a obținut harul faptelor sale față de imperiu, dar, decăzând și guvernând tiranic, el a căzut, în sfârșit, sub sabia justiției” (Lebas, ministrului, Constantinopol, 4 noiembrie 1777).

[31] Ele sunt „prevaricații” ale ultimului război. În timp ce autorul Daciei îl acuză pe Grigorie Ghika de înclinația sa de a rezista „creștinilor”, alții susțin că nu s-a opus, când rușii l-au luat din Bucureşti, pentru că a fost de acord cu ei (Raicevich, Observații, p. 176). Dar scrisorile venețiene și alte narațiuni demne de credință arată că acest zvon nu are nici o bază. Carra face cu siguranță aluzie la aceasta, când spune că cumnatul prințului, în excesele sale de furie, amenința că va denunța presupusa sa legătură cu rușii, în timpul războiului, la Constantinopol. Este adevărat, însă, că îl cunoaștem pe Dimitrie Sulutziaroglu ca un cap slab.

[32] Arhivele din Viena.

[33] Gradenigo spune că aceasta la grăbit pe Moruzzi să plece la Iaşi, ​temându-se, probabil, că vor apărea tulburări. „Noul principe al Moldovei a primit ordinul de a-şi înfăţişa, ieri, pomposul său alai la Constantinopol, ca să se pună în mişcare mâine, pentru a ajunge repede în principatul său. De asemenea, această solicitudine indolentă, exercitată fără respectarea prințului însuși, devine observabilă, în circumstanțele de mai sus” (Constantinopol, 18 noiembrie 1777).

[34] „Acest nou eveniment extrem de sugestiv”, spune Gradenigo.

[35] Tassara spune că domnul Stakieff ar fi exprimat nemulțumiri (15 decembrie) faţă de marele dragoman, dar acesta nu i-a răspuns (Scrisoarea din 17 decembrie 1777).

[36] Un proverb albanez spune: „Nu pune mâna pe cărbunele acoperit cu cenușă!”.

[37] Din păcate, Gradenigo nu a putut ști exact ce s-a întâmplat la întâlnirea respectivă. „Unii vor”, spune el, să afle dacă „regele Prusiei, care a primit propriile sale încredințări, la instalarea răposatului prinț în Moldova, a aflat, de la persoana împuternicită de guvernul rus, participantă la acea a întâlnire, a avut grijă să-şi informeze, despre cele discutate, măcar pe propriului său suveran”.

[38] Acest rege, convins că Turcia era în ajunul ruinării, a sfârșit gândindu-se să profite de rămășițele sale (1784). S-a orientat mai ales către Candia și Egipt (Vezi Mémoires, de Matteo Dumas).

[39] Este puțin probabil ca acest zvon să-l surprindă pe Lebas într-atât, încât să îl reproducă. Conduita moldovenilor în ultimul război demonstrase suficient antipatia lor faţă de ruși.

[40] Lebas, către ministru, în 4 noiembrie 1777: Este greu de crezut că, dacă Grigorie Ghika ajunge aici, nu va fi pus la îndoială trecutul său. S-au luat atâtea măsuri de precauție, încât chiar şi transportul mărfurilor a fost suspendat, timp de cinci zile; la fel, plecarea curierilor străini, problemă pe care Stakieff o reproşează puternic. (Lebas, minstrului, Constantinopol, 17 octombrie 1777). Scrisorile venețiene notează că diplomația republicii și-a menținut superioritatea. Nu numai că a fost mai bine informată, dar nici nu a râs de ceea ce Carra numește „calomnia și mijloacele atroce ale turcilor”.

[41] Rhigas, născut în Tesalia, fusese profesor de franceză și greacă veche la Bucureşti. El a fost predat de Austria Turciei, care l-a ucis (Fauriel, Chants populaires de la Grèce, II, pp. 15-17).

[42] Nicolae al IV-lea Mavroghénis, prințul Țării Românești, decapitat de turci în 1790.


Pagina 16 din 129« Prima...10...1415161718...304050...Ultima »