1949: Prima colectivizare în Ilişeşti

Prin înfiinţarea fermelor, întovărăşirilor şi a gospodăriilor de stat, România comunistă pregătea o uriaşă confiscare de proprietate, fără despăgubiri – precum în rechiziţionarea moşiilor necesare reformei agrare de după primul măcel planetar. Am dat întâmplător peste schimburile de terenuri şi comasările din Ilişeşti şi, cum nu am obiceiul să trec indiferent pe lângă nici o mărturie, am trudit o zi şi mai bine ca să copii numele antecesorilor doamnelor şi domnilor Teişanu, Mărgineanu, Buzdugan, Doboş, Nimigeanu, Ciuc, Gălăţeanu, Dârţu, Ghiuţă, Părâu, Străchinaru, pe care am onoarea de a le şi de a-i cunoaşte.

Ilişeşti, biserica romano-catolică

„DECRET Nr. 20 pentru autorizarea Statului, prin Ministerul Agriculturii să facă unele schimburi de terenuri. / Art. 1. Se autorizează Statul Român, prin Ministerul Agriculturii, ca, prin derogare de la dispoziţiunile art. 2 din Legea Nr. 187 din 1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 68 bis, din 23 Martie 1945, şi art. 2 şi 11 din Legea Nr. 203, pentru reglementarea circulaţiei şi stabilirea regimului juridic al imobilelor agricole, publicată în Monitorul Oficia1 Nr. 140 din 23 Iunie 1947, în vederea comasării terenurilor proprietatea Statului, pentru înfiinţarea Fermei Ilişeşti, judeţul Suceava, să facă următoarele schimburi de terenuri:

Dna Andrei Helene a George, născută Kert, dă Statului terenul în întindere de 5.490 mp, din corpul funciar 2.310, din parcelele Nr. 3.012/2 şi 2.989/2 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă egală, de 5.490 mp, din parcela Nr, 2.869 si 2.865/9 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava.

Dl Berenţean Gheorghe a Leon a Toader dă Statului terenul în întindere de 2.950 mp, corpul funciar 1.474 din parcela 2.848 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 2.950 mp, din parcela Nr. 437 a aceleiaşi comune.

Berenţan Gheorghe a Ilie Dumitru dă Statului terenul în întindere de 2.600 mp, corpul funciar 1.473 din parcela Nr. 2.563/2 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.617 mp, din parcela Nr. 196/2, 197/1, 197/2 a aceleiaşi comune.

Dl Botnar George şi Botnar Emilia Rudolf, născută Kiper, dă Statului terenul în întindere de 3.175 mp, corpul funciar 1.108 din parcela Nr. 2.557/1 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 3.500 mp din parcela 2.100/1 a aceleiaşi comune.

Botezat Nicolae a Maftei din comuna Braşca dă Statului terenul în întindere de 6.697 mp, corpul funciar 1.241, 921, 1.244, 921, 1.980 din parcelele 88/1, 88/2, 89/1, 89/2, 2.467/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 7.042 mp, din parcela 367 şi 377/1 a comunei Braşca.

Botezat Aglaia a Vasile, născută Prelipceanu, dă Statului terenul în întindere de 1.484 mp, corpul funciar 2.111 parcela 3.021/23 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.940 mp, din parcela 577/2 a comunei Braşca.

Botoşan Aurora a Ion Eremia dă Statului terenul în întindere de 2.738 mp, corpul funciar 377 din parcelele 2.521 si 2.520/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus, terenul în suprafaţă de 3.220 mp, din parcela 949/2 a aceleiaşi comune.

Botoşan Grigore a Isidor dă Statului terenul în întindere de 3.297 mp, corpul funciar 1.761 din parcela 3.028 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 3.297 mp, din parcela 1.267/2 a aceleiaşi comune.

Botoşan Vasile a Constantin a Simion dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 2.167 mp, corpul funciar 1.333 din parcelele Nr. 1, 3/2, 6/1, 3.052/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 1 ha, 7.167 mp, din parcelele 2.100/2 şi 2.102 a aceleiaşi comune.

Buzdugan Dumitru a Vasile dă Statului terenul în întindere de 2.884 mp, corpul funciar 388 din parcelele 2.948/2 şi 2.511/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.845 mp, din parcele 441/2 şi 412 a aceleiaşi comune.

Buzdugan Ioan a Dănilă şi Gafina dau Statului terenul în întindere de 3.095 mp, corpul funciar 1.051 din parcela 2.567/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă egală de 3.095 mp, din parcela 1.412/2 .a aceleiaşi comune.

Buzdugan Maria a Teodor, născută Lup 7/28, Ioana, Gheorghe, Zamfira, Dafina, Ecaterina, Ion şi Ruxandra 3/28, dau Statului terenul în întindere de 1 ha, 9.609 mp, din parcelele 2.963, 2.859, 2.475 şi 2.476 din corpul funciar 13 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 9.612 mp, din parcelele 426/1, 426/2, 426/3, 426/4, 2.777, 2.895 si 2.900 a aceleiaşi comune…

Catargiu Constantin a Petre dă Statului terenul în întindere de 1.484 mp, corpul funciar 2.115 din parcela 3.021/24 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 1.484 mp, din parcela 1.328/10 a aceleiaşi comune.

Cojocari Andrei a Pantelimon a Toader dă Statului terenul în întindere de 4.200 mp, corpul funciar 357 din parcela 2.076/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenu1 în suprafaţă egală de 4.200 mp, din parcelele 3.151/27, 3.145/111 a aceleiaşi comune.

Cojocari Vasile a Mihail dă Statului terenul în întindere de 3.900 mp, corpul funciar 1.889 din parcela 2.532/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statut Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 4.160 mp, parcela 1.263/1 a aceleiaşi comune.

Ciuc Dumitru a Vasile dă Statului terenul în întindere de 4.311 mp, corpul funciar 1.381, din parcela 2.577, 2.578, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 4.311 mp, din parcela Nr. 666 clădiri şi 50/2 a aceleiaşi comune.

Costân Galafira a Dionisie, născută Paşcan, dă Statului terenul în întindere de 1.978 mp, corpul funciar 2.108, din parcela 3.021/17 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 2.355 mp, din parcelele 545 clădiri, 450/1, 456/1, 443/1, 443/1, 443/5, a aceleiaşi comune.

Costân Gafiţa a George, născută Runcan, dă Statului terenul în întindere de 2.822 mp, corpul funciar 2.112, din parcela Nr. 3.021/21, 3.019/1, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 2.822 mp, din parcela 577/1, a comunei Braşca.

Costân Lidia a Gheorghe dă Statului terenul în întindere de 1.129 mp, corpul funciar 1.069, din parcela 3.018 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.129 mp, din parcela 577/3, a comunei Braşca.

Costân Eleonora a Ion Nicolae dă Statului terenul în întindere de 2.108 mp, corpul funciar 629; din parcela 2.519/2, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 2.108 mp, din parcela 2.905/1, 2.964/4, a aceleiaşi comune.

Costân Vasile a Gheorghe dă Statului terenul în întindere de 7.790 mp, corpul funciar 829 din parcela 8.843 şi 2.844 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 7.790 mp, din parcela Nr. 2.917/1 şi 2.918/1 a aceleiaşi comune.

Doboş Ana a Toader Iordache, născută Buzdugan, dă Statului terenul în întindere de 1.374 mp, corpul funciar 895 din parcela 2.851 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.300 mp, din parcela 1.979/3, a aceleiaşi comune.

Feleancă Eleonora a Terente, Valeria, Gheorghe, Ion, Alexandru, Câmpan 3/20 şi Eufrosina Terente Feleancă, căsătorită 2 Andronic Rotari, născută Paşcan 5/20, dau Statului terenul în întindere de 1.665 mp, corpul funciar 486 din parcela 2.924/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 1.820 mp din parcela 444 a aceleiaşi comune.

Feleancă Nastasia a Dumitru Nichita Doboş, născută Feleancă, dă Statului terenul în întindere de 4.968 mp, corpul funciar 408 din parcelele 3.126/1, 3.127/1, 3.126/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 5.200 mp, din parcela 2.691/1 a aceleiaşi comune.

Florica Arcadie Onisifor din Braşca dă Statului terenul în întindere de 5.590 mp, corpul funciar 1.785 din parcela 3.071/2, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 6.406 mp, din parcela 397 a comunei Braşca.

Forgaci Gheorghe a Toader dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 3.450 mp, corpul funciar 330 din parcelele 3.008/2, 2.515/1, 2.519/1, 2.524, 2.525, 2.853/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 3.348 mp, din parcelele 1.976/2, 2.000/2, 2.904/3, 2.905/3 a aceleiaşi comune.

Forgaci Eleonora a Gheorghe Toader dă Statu1ui terenul în întindere de 1 ha, 4.545 mp, corpul funciar 1.235, din parcelele 2.489/1. 2.488, 2.515/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 4.545 mp, din parcelele 842 clădiri, 1.182/2, 2.000/1 a aceleiaşi comune.

Forgaci Dumitru a Pavel, Forgaci Maria a Dumitru a Pavel, născută Avram, dau Statului terenul în întindere de 2 ha, 1.353 mp, corpul funciar 282 şi 952 din parcelele 2991/2 2.831/2 2.472, 2.471 şi 2.473 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Sfatul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 2 ha, 1.293 mp, din parcelele 213/1, 213/3, 2.617/10, 2.868, 2.015/2, 2.018 şi 2.020 a aceleiaşi comune.

Forgaci Dumitru a Toader dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 819 mp, corpul funciar 1.245 din parcelele 2.986 şi 2.839 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 790 mp, din parcelele 2.911/1, 2.910/1, 2.911/2, 2.910/2 a aceleiaşi comune.

Forgaci Nicolae Toader dă Statului terenul în întindere de 9.215 mp, corpul funciar 389 din parcela 2.840/2, 2.495, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 9.410 mp, din parcelele 317/1, 317/2, 317/3, 413 clădiri, 2.913/3 şi 2.914/3 a aceleiaşi comune.

Gabor Teodor a Nicolae 4/8, Gabor Elena a Gheorghe, născută Leliu 1/8, Gabor Nicolae a Gheorghe 3/8 dau Statului terenul în întindere de 2.470 mp, corpul funciar 2.049 din parcela 2.946 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 2.500 mp, din parcela 43 clădiri, 42 clădiri, 128/1, 128/2, a aceleiaşi comune.

Gălăţeanu Ion a Jacob a Constantin dă Statului terenul în întindere de 5.264 mp, corpul funciar 1.694 din parcela 2.949/1, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statal Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 5.260 mp, din parcela 2.908 si 2.909/1, a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Glincheria a Vasile dă Statului terenul în suprafaţă de 684 mp, din parcelele 113/3, 113/4 clădiri şi 406/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în întindere de 702 mp, din parcela 126/2 clădiri, 986/2 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Toader a Rachilei a Ion dă Statului terenul în întindere de 5.200 mp, corpul funciar 214 din parcela 2.576/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 5.242 mp, din parcela 73 clădiri, 211/1, 211/2, 212 şi 2.156/106, a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Samuil a Dumitru 1/2 p., Ghiuţă Domnica a Samuil, născută Bărbuan, dau Statului terenul în întindere de 5.850 mp, copul funciar 291 din parcela 2.531 a. comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 5.850 mp, din parcelele 3151/31, 3.145/106 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Leon a Ermolai dă Statului terenul în întindere de 2.638 mp, corpul funciar 2.327 din parcela 2.467/5 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.600 mp, din parcela 2.426/5, a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Victoria a Constantin dă Statului terenul în întindere de 6.177 mp, corpul funciar 858 din parcela 2.508/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 6.176 mp, din parcela 2.015/1 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Gheorghe a Ermolai dă Statului terenul în suprafaţă de 1 ha, 2.121 mp, corpul funciar 1.238 din parcelele 2.951, 2.947, 2.948/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în întindere de 1 ha, 2.121 mp din parcelele 275/2, 1.979/2, 2.111/1 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Marian a Ermolai dă Statului terenul în întindere de 6.944 mp, corpul funciar 721 din parcelele 2.816/2, 2.817, 2.818/1 şi 2.819 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 6.944 mp, din parcelele 855, 1.980/1 şi 1.980/2 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Constantin a Zaharia dă Statului terenul în întindere de 3.195 mp, corpul funciar 1.372 din parcela 2.933 şi 134 clădiri a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 3.362 mp, din parcelele 105 clădiri, 422 clădiri, 307 a aceleiaşi comune.

Ghiuţă Panoria a Ermolai, năstută Zamfirescu, dă Statului terenul în întindere de 9.909 mp, corpul funciar 2.080 din parcela 2.550 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 336 mp, din parcela 1.612/1 a aceleiaşi comune.

Lazurcă Mihai a Ion dă Statului terenul în întindere de 1.386 mp, corpul funciar 2178 din parcela 3.021/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de1.386 din parcela 856/3 a aceleiaşi comune.

Lup Ilie a Constantin dă Statului terenul în întindere de 7.912 mp, corpul funciar 2.106 şi 2179, din parcelele Nr. 3.021/10, 3.021/11, 3.021/12, 3.021/14, a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 8.175 mp din parcelele 856/4 şi 2.107/2, a aceleiaşi comune.

Lup Ilie a Constantin, Lup Domnica a Ilie a Constantin, născută Baciu, dau Statului terenul în întindere de 6.451 mp, corpul funciar 2.107 din parcelele 3.021/13, 3.021/15 şi 3.021/16 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă egală de 6.451 mp, din parcelele 2.106/2 şi 2.107/1 a aceleiaşi comune.

Lupu Maria, Ecaterina, Rozalia, Ion, Domnica, Gheorghe, Ion, Natalia şi Toader Larion Dârţu dau Statului terenul în întindere de 6.946 mp, corpul funciar 69 din parcela 2.181/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 6.861 mp, din parcelele 427/1, 427/2 şi 427/3 a aceleiaşi comune.

Lupu Eugenia a Ştefan, născută Olari, dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 4.035 mp, corpul funciar 1.149, din parcelele 2.469 şi 2.468 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 4.035 mp, din parcelele 148 clădiri, 2.115/1, 2.115/2, 2.113/2 şi 1.157/1 aceleiaşi comune.

Macodean Axente a Isidor dă Statului terenul în întindere de 1.978 mp, corpul funciar 2.104 din parcela 3.021/8 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1.978 mp din parcela 422/3 a aceleiaşi comune.

Mărgineanu Trăian şi Arcadia din Braşca, dau Statului terenul în întindere de 3.824 mp, corpul funciar 1.240 din parcela 2.532/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 3.936 mp, din parcela 400/2 a aceleiaşi comune, adică Braşca.

Mihuţă Constantin a Pamfil dă Statului terenul în întindere de 2.676 mp, corpul funciar 2.200 din parcela 2.467/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.976 mp din parcela 2.096/2 a aceleiaşi comune.

Mihuţă Constantin a Pamfil şi Maria a Pamfil dau statului terenul în întindere de 8.366 mp, corpul funciar 1987 din parcela 2.454 şi 2.453/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 8.050 mp din parcela 2.098/1, 2.098/2 a aceleiaşi comune.

Moroşan Axentie a Mariei dă Statului terenul în întindere de 1.720 mp, corpul funciar 452 din parcela 2.520/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 1.720 mp din parcela 108/3,1 şi 112/3 a aceleiaşi comune.

Negură Gheorghe a Nicolae dă Statului terenul în întindere de 4.146 mp, corpul funciar 2.303 din parcela 2.955/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 4.146 mp, din parcelele Nr. 2.113/1 şi 2.914/1 a aceleiaşi comune.

Negură Catrina a Nicolae dă Statului terenul în întindere de 5.884 mp, corpul funciar 1.933 din parcela 2.582/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 5.884 mp, din parcela 1.301/4 a aceleiaşi comune.

Nimigeanu Ion a Dănilă dă Statului terenul în întindere de 4.992 mp, corpul funciar 852 din parcela 2.856/2, 2.857/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 5.000 mp, din parcelele 2.866/1 şi 2.965/5 a aceleiaşi comune.

Nimigeanu Ştefania a Vasile a Dănilă, născută Olteanu, dă Statului terenul în întindere de 1.978 mp, corpul funciar 1.272 din parcela 3.021/5 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă egală de 1.978 mp, din parcela 856/1 a aceleiaşi comune.

Nimigeanu Catrina a Vasile a Alexa, născută Nimigeanu, dă Statului terenul în întindere de 2.609 mp, corpul funciar 1.302 din parcela 2.857/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 2.600 mp din parcelele 2.866/2 şi 2.965/6 a aceleiaşi comune.

Nimigeanu Nicolae a Nicolae 1/4, Nimigeanu Ion a Nicolae 1/4, Nimigeanu Ilie a Nicolae şi Nimigeanu Vasile a Nicolae 1/4, dau Statului terenul în întindere de 7.643 mp, corpul funciar 40 din parcela 2.824 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 7.643 mp, din parcela 2.627/2, 2.627/3 a aceleiaşi comune.

Nimigeanu Dumitru a Nichifor din Braşca dă Statului terenul în întindere de 3.217 mp, corpul funciar 2.091 din parcela 2.531/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 3.217 mp, din parcela 521/5 a comunei Braşca.

Olari Gheorghe a Spiridon 1/2 şi Olari Vasile a Spiridon ½ părţi dau Statului terenul în întindere de 3.172 mp, corpul funciar 55 din parcela 2.923 şi 2.924/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 3.172 mp, din parcelele 2.913/2 şi 2.914/2 a aceleiaşi comune.

Olaru Gheorghe a Constantin a Nicolae dă Statului terenul în întindere de 2.658 mp, corpul funciar 1.170 din parcela 2.467/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă egală de 2.658 mp, din parcela 1.423 a aceleiaşi comune.

Paşcan Leontina a Vasile, căsătorită II V. Sărăreanu 4/16 părţi, Tobrea Silvia Ilie, născută Paşcan; Paşcan Gheorghe a Vasile, Paşcan Alexandru a Vasile 3/16 părţi, dau Statului terenul în întindere de 8.450 mp, corpul funciar 1.822 din parcelele 8/3, 10, 946 clădiri a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 8.450 mp, din parcelele Nr. 44 clădiri, 108/1, 111/1, 112/1 a aceleiaşi comune.

Paşcan Roman a Gheorghe dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 4.465 mp, corpul funciar 8.884 din parcelele 8/2 şi 84/4 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 4.490 mp, din parcelele Nr. 621 clădiri, 970/3, 2.706, 2.707, 2.708, 2.710/2, 2.855, a aceleiaşi comune.

Paşcan Garafira a Roman a Gheorghe, Ruxandra, Victoria, Catrina, Gheorghe, câte 1/5 părţi, dau Statului terenul în întindere de 5.931 mp, corpul funciar 993 din parcelele 2.854, 2.855 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 5.930 mp, din parcela 2.867 şi 2.965/2 a aceleiaşi comune.

Paşcan Roman a Emilian dă Statului terenul în întindere de 6.780 mp, corpul funciar 1.821 din parcela 8/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 6.780 mp, din parcelele 243 clădiri, 1.040/2, 1.041/3, 1,432 a aceleiaşi comune.

Paşcan Ion a Chiriac dă Statului terenul în întindere de 2.952 mp, corpul funciar 11 din parcela 2.850/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.942 mp, din parcela 2.903/2, 2.904/2 a aceleiaşi comune.

Paşcan Gheorghe a Andron 1/2  părţi, Paşcan Eva a Gheorghe, născută Hrivneac 1/2  părţi, dau Statului terenul în întindere de 4.012 mp, corpul funciar 425 din parcela 406/2, 113/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 4.012 mp, din parcelele 1.011/4, 1.049, 242 a aceleiaşi comune.

Paşcan Eva a Gheorghe, născută Hrivneac, dă Statului terenul în întindere de 6.026 mp, corpul funciar 769 din parcela 2.828, 3.021/1, 3.021/26 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 6.130 mp, din parcela 2.901/1 a aceleiaşi comune.

Paşcan Paraschiva, născută Sâmbovan, dă Statului terenul în întindere de 1.350 mp, corpul funciar 2.335 din parcela 2.973, 2.979 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Roman cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 1.350 mp, din parcela 108/4 a aceleiaşi comune.

Paşcan Maria a Vasile a Ion Nicolae dă Statului terenul în întindere de 3.280 mp, corpul funciar 1.793 din parcela 2.474 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 3.280 mp, din parcela 2.485/2 a aceleiaşi comune.

Părâu Tănase dă Statului terenul în întindere de 2.959 mp, corpul funciar 1.492 din parcela 2.567/1, 2.547/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 2.990 mp, din parcela 2.617/9 a aceleiaşi comune.

Parohia Ortodoxă Română Ilişeşti dă Statului terenul în întindere de 3 ha, 6.175 mp, corpul funciar 437 din parcela 2.816/1, 2.840/1, 2.842 şi 3.015 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 3 ha, 6.175 mp, din parcela 2.786/3, 2.715/1, 2.111/2 a aceleiaşi comune.

Parohia Evanghelică Ilişeşti dă Statului terenul în întindere de 3 ha, 6.797 mp, corpul funciar 431 din parcela 3.131, 3.132, 3.133, 3.136 şi 3.137 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 3 ha, 6.938 mp, din parcela 2.032/1, 2.030, 2.029, 2.028, 2.027, 2.113/1, 2.106/1 şi 1.822/1 a aceleiaşi comune.

Roşca Toader a Dumitru dă Statului terenul în întindere de 9.304 mp, corpul funciar 841 din parcela 2.856/1, 2.582/1 şi 2.582/3 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează, celui de mai sus terenul în suprafaţă de 9.880 mp, din parcela 1.271, 2.877, 2.901/2, 1.272/1 şi 2.878 a aceleiaşi comune.

Roşu Vasile a Andrei dă Statului terenul în întindere de 5.200 mp, corpul funciar 1.132 din parcela 3.136/2, 3.127/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 5.200 mp, din parcela 2.917/2, 2.913/4, 2.918/2 şi 2.914/4 a aceleiaşi comune.

Roşu Vasile a Andrei 1/2 părţi, Roşu Glinchiria a Vasile, născută Martin 1/2, dau Statului 2 ha, 600 mp, corpul funciar 2.287 şi 2.265 din parcela 2.585, 2.586/1 şi 2.549/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 2 ha, 670 mp, din parcela 1.424 a aceleiaşi comune.

Rotari Vasile a Ion dă Statului terenul în întindere de 5.968 mp, corpul funciar 1.326 din parcela 2.830/2, 2.949/2  şi 2.950 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 6.268 mp, din parcela 835 clădiri, 205/1, 435 şi 436 a aceleiaşi comune.

Rotari Eufrosina a Andron dă Statului terenul în suprafaţă de 4.778 mp, corpul funciar 796 din parcela 2.532/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în întindere de 4.580 mp, din parcela 371 clădiri, 39/1, 195/7 şi 195/8 a aceleiaşi comune.

Rusu Mihai a Nicolae a Gheorghe dă Statului terenul în întindere de 2.933 mp, corpul funciar 298 din parcela 2.945 şi 3.005 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 3.609 mp, din parcela 2.873 a aceleiaşi comune.

Sâmbovan Gheorghe a Andrei dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 7.531 mp, corpul funciar 1.064 şi 575 din parcela 2.990, 2.970, 2.965, 2.959, 2.960, 2.961, 2.962 şi 2.508/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 7.562 mp, din parcelele 389/2, 390/1, 384/2, 420/1, 420/2, 420/5 a aceleiaşi comune.

Sâmbovan Gheorghe a Ion, Sâmbovan Gherontie a Ion, Sâmbovan Aurora a Ion, Nacu Silvia, născută Sâmbovan, dau Statului terenul în întindere de 4.549 mp, corpul funciar 2.336 din parcela 2.991/4 şi 2.993/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 4.420 mp, din parcela 108/8 şi 111/3 a aceleiaşi comune.

Sâmbovan Alexandru a Nicolae, căsătorit Cudle 1/2 părţi, Sâmbovan Dafina a Toader Anton 1/2, dau Statului terenul în întindere de 405 mp, corpul funciar 822 din parcela 2954 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 405 mp, din parcela 102/2 a aceleiaşi comune.

Scripcaru Dometie a Pavel dă Statului terenul în întindere de 7.268, corpul funciar 302 din parcela 2.846, 2.847 şi 2.852/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 7.389 mp, din parcela 81 clădiri, 242/1, 242/3, 242/4, 238/1 şi 2.026/1 a aceleiaşi comune.

Străchinaru Gavril a Anton dă Statului terenul în întindere de 1 ha, 578 mp, corpul funciar 684 din parcela 2.814 şi 2.586/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 1 ha, 624 mp, parcela 1.547/1 şi 1.827/1 a aceleiaşi comune.

Străchinaru Rariţa a Gavril a Anton dă Statului terenul în întindere de 5.934 mp, corpul funciar 32 din parcela 2.574 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 5.934 mp, din parcela 1.547/2 a aceleiaşi comune.

Străchinaru Ştefan a Dumitru dă Statului terenul în întindere de 7.568 mp, corpul funciar 1.488 din parcela 2.551/1 şi 2.551/2 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celui de mai sus terenul în suprafaţă de 7.571 mp, din parcela 571 clădiri, 238/2, 242/2, 2.025 a aceleiaşi comune.

Ştefănescu Aspazia a Isaia a Grigore, născută Niculiţă, dă Statului terenul în întindere de 3.834 mp, corpul funciar 556 din parcela 2.975 şi 2.976 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 4.251 mp, din parcelele 90 clădiri, 215/1, 215/2 a aceleiaşi comune.

Stratan Zaharia a Veronichii a Costan dă Statului terenul în întindere de 3.392 mp, corpul funciar 2.092 din parcela 2.558 şi 2.559/1 a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celei de mai sus terenul în suprafaţă de 3.392 mp, din parcela 2.617/11 a aceleiaşi comune.

Terteş Nicolae a Nichifor 1/2  părţi, Ana Nicolae Terteş, născută Dârţu 1/2, dă Statului terenul în întindere de 1.540 mp, corpul funciar 1.194 şi 1.194 din parcela 3.006/2 şi 767 clădiri a comunei Ilişeşti , jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus, terenul în suprafaţă de 1.369 mp, din parcela 270/1 clădiri şi 819/2 a aceleiaşi comune.

Ungureanu Ilie a Filip, Ungureanu Roza a Ilie a Filip, născută Tcaciuc câte 1/2 părţi, dau Statului terenul în întindere de 4.518 mp, corpul funciar 1.227 din parcela 2.930/3 şi 437 clădiri a comunei Ilişeşti, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 4.631 mp, din parcela 120 clădiri şi 970/2 a aceleiaşi comune.

Ungureanu Atanasie a Petre, Ştefania Atanasie Ungureanu, născută Tarnavschi, dau Statului terenul în întindere de 9.151 mp, corpul funciar 1.650 din parcela 3.076/2 a comunei Ilişeşti, judeţul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Român cedează celor de mai sus terenul în suprafaţă de 9.151 mp, din parcela 2.105 a aceleiaşi comune”[1].

[1] Monitorul Oficial, Nr. 13, 17 ianuarie 1949, pp. 982-987

1941: Bucovineni „morţi pentru patrie”

„Se publică mai jos Lista Nr. 13, de gradele inferioare (trupă), morţi pentru patrie, în actualul război, începând de la 22 iunie 1941, ora 24[1].

Solovăstru Ioan, soldat, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Iaslovăţ, judeţul Suceava, mort la 22 iunie 1941.

Ungureanu Nicolae, soldat, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Stulpicani, judeţul Câmpulung, mort la 25 iunie 1941.

Rusu Ilie, fruntaş, ctg. 1940, cu ultimul domiciliu în comuna Doroteia, judeţul Câmpulung, mort la 27 iunie 1941.

Ignătescu Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul dorniciliu în comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava, mort la 27 iunie 1941.

Vultur Filaret, sergent, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Băişeşti, judeţul Suceava, mort la 1 iulie 1941.

Cervinschi Gheorghe, soldat, ctg. 1931, cu ultimul domiciliu în comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava, mort la 1 iulie 1941.

Grosu Ioan, sergent, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Horodnicul de Sus, judeţul Rădăuţi, mort la 2 iulie 1941.

Alupei Toma, sergent, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Neagra Şarului, judeţul Câmpulung, mort la 2 iulie 1941.

Dragoman Mihai, caporal, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Udeşti, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Găină Vasile, soldat, ctg. 1941, eu ultimul domiciliu în comuna Măzănăeşti, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Ungureanu Vasile, soldat, ctg. 1930, cu ultimul domiciliu în comuna Şaru Dornei, judeţul Câmpulung, mort la 2 iulie 1941.

Rusu Ioan, soldat, ctg. 1933, cu ultimul domiciliu în comuna Neagra Şarului, judeţul Câmpulung, mort la 2 iulie 1941.

Pitu Vlademir, soldat, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Opriţeni, judeţul Rădăuţi, mort la 2 iulie 1941.

Antemie Ioan, soldat, ctg. 1932, Pitu Vlademir, soldat, etg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Oprişeni, judeţul Rădăuţi, mort la 2 iulie 1941.

Bolboca Trifan, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Arborea, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Ravnic Orest, soldat, ctg. 1938, cu ultimul domiciliu în comuna Lucăceşti, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Holovenciuc Nicolae, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Gabor Anton, soldat, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Bosanci, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Rusu Ioan, soldat, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Liuzii Humorului, judeţul Suceava, mort la 2 iulie 1941.

Diaconu Aurel, caporal t. r., ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Udeşti, judeţul Suceava, mort la 3 iulie 1941.

Papadiuc Zamfir, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Bosanci, judeţul Suceava, mort la 3 iulie 1941.

Chira Gheorghe, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Vicovul de Sus, judeţul Rădăuţi, mort la 3 iulie 1941.

Grigoraş Ioan, soldat, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Costişa, judeţul Rădăuţi, mort la 3 iulie 1941.

Trebeanu Nicolae, caporal, ctg. 1938, cu ultimul domiciliu în comuna Frumosu, judeţul Câmpulung, mort la 3 iulie 1941.

Morohai Lazăr, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Marginea, judeţul Rădăuţi, mort la 4 iulie 1941.

Dârja Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Buninţi, judeţul Suceava, mort la 5 iulie 1941.

Rotundu Mihai, soldat, 1933, cu ultimul domiciliu în comuna Deia, judeţul Câmpulung, mort la 5 iulie 1941.

Popeseu Teodor, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Tereblecea, judeţul Rădăuţi, mort la 6 iulie 1941.

Lazurca Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Petriceni, judeţul Storojineţ, mort la 6 iulie 1941.

Timciuc Dragoş, caporal, ctg. 1939, cu ultimul domiciliu în comuna Carapciu, judeţul Storojineţ, mort la 6 iulie 1941.

Buliga Clement, fruntaş, ctg. 1938, cu ultimul domiciliu în comuna Volovăţ, judeţul Rădăuţi, mort la 6 iulie 1941.

Moroţanu Arcadie, soldat, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Bucşoaia, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Pralea Gavril, sergent, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Poiana Stampei, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Soroceanu Victor, fruntaş, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Gemenea, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Crăciun Dumitru, soldat, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Vicovul de Jos, judeţul Rădăuţi, mort la 6 iulie 1941.

Catargiu Ilarion, caporal, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Capu-Codrului, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Bogdaniuc Constantin, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Bilca, judeţul Rădăuţi, mort la 6 iulie 1941.

Ionuţ Zaharia, fruntaş, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Ropcea, judeţul Storojineţ, mort la 6 iulie 1941.

Lucuţar Ioan, caporal, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Vama, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Jitaru Ilie, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Berchişeşti, judeţul Suceava, mort la 6 iulie 1941.

Cearic Viorel, sergent t. r., ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Sadova, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Florea Gheorghe, soldat, ctg. 1933, cu ultimul domiciliu în comuna Bălăceana, judeţul Suceava, mort la 6 iulie 1941.

Piticar Ilie, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în oraşul Câmpulung, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Hojbotă Alexandru, soldat, ctg. 1931, cu ultimul domiciliu în comuna Mănăstirea Humor, judeţul Câmpulung, mort la 6 iulie 1941.

Maxim Trifan, sergent, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Arbore, judeţul Suceava, mort la 11 iulie 1941.

Galeş Miron, caporal, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Cajvana, judeţul Suceava, mort la 13 iulie 1941.

Galan Alexandru, soldat, ctg. 1933, cu ultimul domiciliu în comuna Bilca, judeţul Rădăuţi, mort la 13 iulie 1941.

Moroşanu Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Grămeşti, judeţul Rădăuţi, mort la 13 iulie 1941.

Nicolae Florea, cap. T. R., ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Stroeşti pe Siret, judeţul Rădăuţi, mort la 14 iulie 1941.

Raia Gavril, fruntaş, ctg. 1939, cu ultimul domiciliu în comuna Pojorâta, judeţul Câmpulung, mort la 15 iulie 1941.

Ţebrean Victor, soldat, ctg. 1940, cu ultimul domiciliu în comuna Deia, judeţul Câmpulung, mort la 17 iulie 1941.

Leonte Gheorghe, sergent, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Frătăuţii Vechi, judeţul Rădăuţi, mort la 17 iulie 1941.

Ursache loan, caporal, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Mănăstioara, judeţul Rădăuţi, mort al 17 iulie 1941.

Hasna Gheorghe, caporal, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Straja, judeţul Rădăuţi, mort la 17 iulie 1941.

Juravle Ioan, soldat, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Burla, judeţul Rădăuţi, mort la 17 iulie 1941.

Halip Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Brăeşti, judeţul Suceava, mort la 19 iulie 1941.

Cuhurciuc Vasile, sergent, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Cuciurul Mare, judeţul Cernăuţi, mort la 21 iulie 1941.

Surdu Dumitru, caporal, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Vicovul de Jos, judeţul Rădăuţi, mort la 21 iulie 1941.

Romaniuc Vasile, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, mort la 21 iulie 1941.

Mezdea Nichifor, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Ciocăneşti, judeţul Câmpulung, mort la 21 iulie 1941.

Popovici Mihai, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Băişeşti, judeţul Suceava, mort la 21 iulie 1941.

Macovei Emilian, funitaţ, ctg. 1931, cu ultimul domiciliu în comuna Gura Humorului, judeţul Câmpulung, mort la 21 iulie 1941.

Puha Gheorghe, soldat, ctg. 1931, cu ultimul domiciliu în comuna Bilca, judeţul Rădăuţi, mort la 21 iulie 1941.

Tcaci Gheorghe, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Burla, judeţul Rădăuţi, mort la 22 iulie 1941.

Burciu Toader, caporal, ctg. 1933, cu ultimul domiciliu în comuna Vicovul de Jos, judeţul Rădăuţi, mort la 28 iulie 1941.

Filipeac Vasile, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Vicovul de Jos, judeţul Rădăuţi, mort la 28 iulie 1941.

Andronic Vasile, fruntaş, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu în comuna Pârteştii de Jos, judeţul Suceava, mort la 28 iulie 1941.

Grenciuc Ilie, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava, mort la 28 iulie 1941.

Sahleanu Vasile; fruntaş, ctg. 1934, cu ultimul domiciliu în comuna Bucşoaia, judeţul Câmpulung, mort la 28 iulie 1941.

Finiuc Vasile, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Calafindeşti, judeţul Rădăuţi, mort la 28 iulie 1941.

Barbir Ioan, soldat, ctg.. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Mărăţei, judeţul Suceava, mort la 28 iulie 1941.

Maloş Andrei, soldat, ctg. 1936, cu ultimul domiciliu în comuna Volovăţ, judeţul Rădăuţi, mort la 28 iulie 1941.

Iaţcu Trifan, fruntaş, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Ipoteşti, judeţul Suceava, mort la 29 iulie 1941.

Turculeţ Ilie, fruntaş, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Arbore, judeţul Suceava, mort la 29 iulie 1941.

Triflea Grigore, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în comuna Pojorâta, judeţul Câmpulung, mort la 29 iulie 1941.

Strugaru Ioan, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Mitocu Dragomirnei, judeţul Suceava, mort la 29 iulie 1941.

Trifan Visarion, soldat, ctg. 1937, cu ultimul domiciliu în comuna Vadu Moldovei, judeţul Câmpulung, mort la 29 iulie 1941.

Murariu Dumitru, soldat, ctg. 1941, cu ultimul domiciliu în comuna Udeşti, judeşul Suceava, mort la 29 iulie 1941.

Ciobaniuc Vasile, soldat, ctg. 1928, cu ultimul domiciliu în comuna Bălcăuţi, judeţul Rădăuţi, mort la 28 iulie 1941.

Erhan I. Vladimir, soldat, ctg. 1932, cu ultimul domiciliu în oraşul Câmpulung, judeţul Câmpulung, mort la 13 iulie 1941”.

[1] Monitorul Oficial, Nr. 220, 17 septembrie 1941, pp. 5543-5549.

1925: Decorarea unui bun creştin la Bilca

Aceasta s-a întâmplat în biserica parohială din comuna Bilca, judeţul Rădăuţi, duminică, la 29 martie a. c. Gospodarul şi evlaviosul creştin Ştefan Gh. Gâză, din comuna Bilca, a făcut războiul şi a petrecut în liniile de foc. Pe când era în faţa focului duşman, a făcut jurământ că, dacă va scapă cu viaţă din război şi va ajunge sănătos la nevastă şi copii, va aduce, drept mulţămită lui Dumnezeu, un dar bisericii din satul său. Dumnezeu a împlinit dorinţa şi el şi-a împlinit făgăduinţa. Pe când unii descreieraţi, cum au ajuns pe acasă, au început a ridica icoanele de pe păreţii caselor, a face bajocură de sfânta cruce şi de sfânta biserică, bunul creştin Ştefan Gh. Gâza s-a purtat altfel. El, când a ajuns acasă, la familie, cu ajutorul nevestii sale, Măriuţa, a lucrat într-acolo ca să strângă banii trebuincioşi pentru un clopot la biserica din localitate.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, au cumpărat ei, în anul 1924, pentru biserica parohială de aici, un clopot mare, în preţ de 30 mii de lei, şi o sfântă carte a evangheliei, în preţ de 380 de lei. Aceste daruri frumoase s-au sfinţit, cu mare parană, de trei preoţi, în ziua sărbătorii sfântului Ilie, sâmbătă, în 2 august 1925. Aşa şi-a împlinit acest bun creştin jurământul făcut pe când era cu viaţa în mare primejdie. Noi, preoţii din sat, am trimis ştire despre aceste daruri scumpe I. P. S. Mitropolitului de la Cernăuţi, de unde i-a sosit creştinului Ştefan Gh. Gâză o frumoasă adresă de mulţămire şi recunoştinţă, cu înalta binecuvântare arhierească. Preacinstitul Consistoriu arhiepiscopesc din Cernăuţi şi prefectura din Rădăuţi au făcut rapoarte, la înaltul minister de culte şi arte din Bucureşti, despre jertfa cea însemnată a parohianului Ştefan Gh, Gâză, în urma căror rapoarte Majestatea Sa Regele nostru a binevoit a-l decora pe acest vrednic creştin cu medalia „Răsplata Muncii pentru biserică clasa a II-a”. Duminică, în 29 martie, a sosit la biserica de aici prefectul judeţului, dl Dr. Em. Băncescu (şi dânsul preot – n. n.), dimpreună cu secretarul de administraţie, dl Dr. Ed. Claus.

După sfânta liturghie şi cazania parohului din localitate, dl Claus a citit, în auzul tuturor celor de faţă, brevetul regal şi adresa ministerului de culte şi arte, care vestesc că Majestăţii Sale Regelui Ferdinand I i-a plăcut a-l decora pe creştinul şi gospodarul din Bilca, Ştefan Gh. Gâză, pentru fapta sa frumoasă. Domnul prefect, în frumoase cuvinte de laudă şi mulţămită, i-a atârnat pe piept decoraţia şi l-a sărutat frăţeşte pe faţă. Decoratul Ştefan Gâză, cu lacrimi în ochi, a mulţămit M. S. Regelui pentru binevoitoarea decorare, dlui prefect, pentru că s-a ostenit până la Bilca, ca în persoană să-l decoreze, şi preabunului Dumnezeu, că i-a ajutat să-şi împlinească jurământul făcut pe câmpul de luptă şi l-a învrednicit pe dânsul şi familia sa de aceste clipe prea frumoase şi plăcute.

La sfânta liturghie, din această duminică, a cântat cântările bisericeşti un cor mixt de domni şi doamne, sub conducerea dlui institutor Ion Vicovanu, din Vicovul de Jos. Aceste cântări liturgice au înfrumuseţat foarte plăcut dumnezeiasca slujbă. După aceste petrecute în biserică, s-a dat o masă bogată în casa parohială, la care au luat parte: prefectul judeţului, dl Dr. E. Băncescu, secretarul de administraţie, dl Dr. Claus, preoţii şi învăţătorii din localitate, decoratul Ştefan Gh. Gâză, cu soţia sa, Măriuţa, coriştii din Vicovul de Jos, primarul şi secretarul comunei şi toţi epitropii bisericeşti. S-au ţinut frumoase cuvântări, iar la sfârşit s-a sfătuit dl prefect, cu cărturarii şi consilierii săteşti, cum să înceapă cu bine şi spor clădirea pentru şcoala a treia din acest sat. Acestea, întâmplate în duminică din 29 martie 1925, am socotit de bine să le tipărim în gazeta „Cultura Poporului”, pentru ca să ştie şi lumea ce se petrece în satul nostru, Bilca, din judeţul Rădăuţi / Preot Ion Bucevschi”[1].

O precizare: Ştefan Gh. Gâză se trăgea din neamul de răzeşi din Revcăuţi, Boian şi Cupca, reprezentat, în 1772, în faţa ofiţerilor lui Rumeanţev, de răzeşul Ion Gâză din Revcăuţi, din care descindem şi noi, Gâzenii din Mereni.

[1] Cultura Poporului, Nr. 110, Anul V, duminică 10 mai 1925, p. 4

1888: Un dar de amintire principelui de coroană Rudolf

Întâlnirea tragicului Prinţ de Coroană austriac, Rudolf, în 1885, cu reprezentanţi ai etniilor bucovinene şi ardeleneşti, în Pasul Prislop

„Cernăuţi, 12 februarie 1888. Încă din toamnă, s-a constituit, între nobilii români din Bucovina, un comitet, care să facă un dar de amintire principelui de coroană, Alteţei Sale imperiale, arhiducele Rudolf, pentru vizitarea Bucovinei, în luna iulie 1887. Principele de coroană era, în timpul petrecerii sale în Bucovina, mai ales încântat de costumele naţionale române, ce le văzu expuse în Cernăuţi, la Şcoala de meserie. Comitetul nu putu să afle un dar mai potrivit, din partea ţării, decum oferindu-i un mobilier întreg al unui salon, îmbrăcat şi decorat cu costumele naţionale. Scaunele şi fotoliile sunt îmbrăcate cu brâie ţărăneşti tricolore şi culorile uzitate la poporul român bucovinean, iar perinele fotoliilor şi divanurilor, cu un desen luat de pe cămeşile ţărancelor. Mai multe covoare s-au făcut după desenele cele mai frumoase, cunoscute în ţară, şi cu greu s-ar afla, în toată ţara, covoare mai frumoase. La alegerea culorilor s-au omis anume culorile, intro­duse modern, aniline, ci s-a ţinut strâns de culorile întrebuinţate de ţărani, din vechime. Lucrarea acestor mobile s-a încredinţat doamnei de Grigorcea. Mobilele vor fi, în curând, transportate la Viena, spre a fi pre­date arhiducelui. Prezidentul comitetului e dl Alesandru baron de Vasilco.

Între balurile aranjate, în carnavalul acesta, sunt, fără îndoială, cele mai interesante balul Societăţii aca­demice române „Junimea”, pentru eleganţa şi nobleţea sa, care cu drept cuvânt se poate numi „bal de elilă”, şi serata de dans a subofiţerilor Regimentului bucovinean român nr. 41, pentru originalitatea sa.

Balul subofiţerilor de la Regimentul român buco­vinean era forte bine cercetat (adică frecventat – n. n.). Au fost de faţă pre­şedintele ţării, Excelenţa Sa baron Pino, comandantul Bucovinei, generalul Khrolt, colonelul Saracin şi toţi ofiţerii regimentului, cum şi o mulţime de civili, cu soţiele lor. La intrarea în sală, au fost aninate, dea­supra uşii, două steaguri mari, cum şi piramide colo­sale de puşti şi scuturi din baionete. Mai departe, au fost postate două tunuri, cu gurile lor spre sală, lângă care se aflau glonţuri şi granate. Lojele au fost decorate cu arme, trofee de flamuri, scuturi. Şi când mai observăm că majoritatea oaspeţilor au fost soldaţi, ne putem închipui cu ce sentiment se mişca un civil în frac prin sală. Totul avea un aspect cu totul militar şi războinic. Şi când intonă muzica mi­litară, atunci începură luptele fiilor lui Mars. Grea luptă s-a luptat şi cine a repurtat victoria? Qui li sa. Învinsele au fost poate mai mulţămite ca învingătorii.

Balul român de elită al „Junimei” s-a aranjat în sala Societăţii filarmonice germane. Din cauza vis­colului, care dură ca trei zile, înaintea balului, a fost mai totă comunicaţia întreruptă, trenurile căilor fe­rate întârziară sau nu sosiră deloc. Nu-i de mi­rare, dacă, de la ţară, foarte puţini au fost. Sala a fost aranjată cu mult gust. Podul sălii era prefăcut într-o grădină, în care cântă muzica militară a Regimentului nr 41, din grădinuţă luceau iniţialele „SAJ” (Socie­tatea academică „Junimea”). în vestibulul foarte frumos aranjat, primeau membrii comitetului pe oaspeţi. Damele căpătară, anul acesta, un frumos dar: un papagal, care, legănându-se pe o sulă, ascundea sub ari­pele sale ordinea jocurilor.

Dintre domni, au fost de faţă: Excelenţa Sa prezidentul ţării baron Pino, Prea Sfinţia Sa mitropolitul dr. Morariu, Nicolau baron Hurmuzachi, Nicolau baron Musteaţa, George cavaler de Flondor, baronii Eugeniu şi Emanuil Stircea, baron Petru Petrino, Modest cavaler de Grigorcea, fraţii cavaleri Miculi, colonelul Săracin, căpitanul Constantinovici de Grecul, ofişerii Dimitrievici, Popovici, dr. Zurcan, Onisim Zurcan, secretar, advocat dr. Tabora, Tabora, comisar din Coţmani, Artemiu Berariu din Ceahor, Ilarie Onciul, adjunct judecătoria din Rădăuţi, dr. Topala, rector seminarial, prof. uni­versitar de Repta, Isidor cavaler de Onciul, dr. Diaconovici, dr. Selechi, Cocinschi, adjunct judecătoria din Stăneşti, cavaler de Stamati din Basarabia, Vasile Mo­rariu, adjunct judecătorie, E. Cozub, judecătoria din Solca, Alesandru Isăcescu, inginer de la Direcţia bunurilor fon­durilor rel. gr. or., căpitan Hrisica.

Dintre doamne şi domnişoare, au fost, în costum naţional, doamna de Volcinscki, doamna Lomicovschi, domnişoarele de Vasilco şi domnişoara Magior din Bilca; în toaletă de bal: domna baron Pino, soţia prezidentului ţării, doamna Flondor cu domnişoara, doamnele baron Stircea, de Grigorcea, baron Petrino, doamna de Ianoş cu domnişoarele, domnişoara Victoria Renei de Herşeni, domnişoara de Stamati din Basarabia, doamna Morariu, doamna de Onciul cu domnişoara Aspasia, doamna şi domnişoarele de Bejan, doamna şi domnişoara de Reus, domnişoara Stefanelli, domnişoarele Zurcan, doamna şi domnişoara Costaş din Broscăuţi, doamna Sofia Volan, doamna Tabacar, doamna de Tabora din Coţmani, doamna şi domnişoara Homiuca, doamna şi domnişoara Parnavscki, domnişoara Mandicevscki, domnişoara Magior din Rus-Moldoviţa, doamna şi domnişoara Aglaia Gribovici, domnişoara Aglaia Abager, domnişoara Zurcan din Cajvana, domna Percec, doamna şi domnişoara Griborscki din Jabloniţa, domnişoara Renei de Herşeni din Marginea, domnişoara Selescki din Călineni, domnişoara Isăcescu ş. a.

Balul s-a deschis, cu hora, de către Excelenţa Sa prezidentul ţării, baron Pino, cu doamna Petrino. Valsul, compus de tânărul componist Teodor cavalet de Flondor, „Florile Bucovinei”, se primi cu aplauze. „Romana” (un fel de „Căluşarii”, compus la Braşov, de Iacob Mureşeanu – n. n.) a fost jucată de 80 de perechi. Petrecerea a fost foarte animată şi tocmai după orele 5, dimineţa, se despărţi societatea, ducându-se oaspeţii cu reminisciţele şi suvenirile cele mai plăcute acasă.

*

Astăzi, a fost, pe la 5 ore, după-amiază, în Sala sinodală din reşedinţa mitropolitană, conferinţa solemnă anuală a societăţii „Academia  ortodocsă pentru lite­ratură, retorică şi musică bisericescă”. Un public dis­tins de dame, domnişoare şi domni, împreună  cu  alumnii seminariali, membrii ai acestei societăţi, au  fost în sala aceasta frumos adunaţi. Prezidentul ei, dl George Moroşan Mihăescu, deschise conferinţa. Corul execută „Mulţi ani”, „Aria”, de Isidor Vorobchevici şi „Tatăl nostru”, în E-dur, de Iancu cavaler de  Bejan.  Dl Doroftei ceti dis­cursul său, „Epoca lui Vasile Lupu şi Matei Basarab, domnii Moldovei şi Ţării Româneşti”, dizertaţiune isto­rică. Corul intonă iar: „Sfânt, sfânt” şi „Pe Tine te lău­dăm”, în E-dur, de Iancu cavaler de Bejan, „Întru mulţi ani, stăpâne”, arie de Isidor Vorobchevici, cum şi „Iarna”, în C-dur, de Ciprian Porumbescu.  Iară G. Moroşan Mihăescu ceti tratatul său istoric „Înfiinţarea mitropoliei Mol­dovei” / Dionisie O. Olinescu”[1].

Monumentul Arhiducelui Rudolf – de Rudolf Bernt (1844-1914)

[1] Familia, Nr. 6, Anul XXIV, 7 /19 februarie 1888, pp. 69, 70

1929: Paradisul românesc din Bucovina (I)

Berhomet pe Siret

„Valea şi regiunea Siretului, către obârşia lui: De la gara Hliboca, cu trenul sau cu trăsura, pe valea superioară a Siretului, trecând prin oraşului Flondoreni, fost Storojineţ, se ajunge la Berhomete, sat mare şi frumos, aproape târguşor, cu vreo 8.000 locuitori, între care foarte mulţi evrei, aşezat la poalele munţilor. De la Berhomete, cu trenul forestier – se poate merge şi cu trăsura pe şoseluţă – în sus, pe frumoasa vale a Siretului superior, acum mărginită de frumoase şiruri de munţi, împăduriţi cu fag şi brad, foarte asemănătoare cu valea Argeşului, între cetatea lui Radu Vodă şi Cumpăna, şi cu valea Sabaşei. După 25 km de drum, ajung la satul Şipote sau Bursucău, aşezat pe un platou de terase, într-o frumoasa expansiune a văii, aşternută cu fâneaţă şi păşune.

După cum Jiul, Oltul, Buzăul, Trotuşul şi Bistriţa Mare ne-au adus nouă, celor din România Mică şi liberă, mai bine de 1.000 ani, dragostea, suspinele şi lacrimile de durere şi umilinţă, precum şi dorul de eliberare şi unire ale fraţilor bănăţeni, ardeleni şi mara­mureşeni, de sub nedreapta şi tiranica stăpânire maghiară de tristă memorie, tot astfel Siretul, cu Suceava şi Moldova, ne-au adus, timp de 151 de ani, dragostea, lacrimile de suferinţă şi dorul de eliberare şi unire ale fraţilor bucovineni, căzuţi pradă nedreptei şi umilitoarei stăpâniri austriece, dispărută, odată cu cea ungurească şi pentru vecie, de pe meleagurile noastre strămoşeşti !

Siretul izvorăşte mai sus de Şipote, de sub muntele Zezeu, din locul numit Suha Varşic, şi curge limpede, frumos, susurând şi şer­puind printre brazi, arini şi răchite. Spre apus de Şipote, munţii, îmbrăcaţi exclusiv cu bătrâni codri de brad, se înalţă în forme rotunde, frumoase şi armonioase, în toată măreţia şi splendoarea lor, deschizând văi strâmte şi adânci, prin fundul cărora curg mici pârâiaşe cristaline, afluenţi ai Siretului, ca şi cum frumosul şi iubitul râu ar avea mai multe izvoare. E frumoasă, măreaţă şi splen­didă această privelişte a munţilor Frunca Stângă, Ciuchilca, Vauţen (?) Şurdiu, Pleaşa, Măgura, Zezeu, Lungul, Rotundul, Ciomirna, Lişniţa, Tomnaticul, Bucova şi Marerca, ce se leagă între ei, profilându-se pe albastra bolta cerească, de la stânga, la dreapta. De pe vârful Măgurei, înalt de 1.500 m, cel mai înalt şi mai majestos dintre toţi, privind peste culmi şi peste codrii verzi, se vede, prin atmosfera albăstruie-violetă şi transparentă, întreaga regiune colinară şi de şes a Bucovinei, precum şi Cernăuţul. De la Şipote, urmând cu trăsura ori călare, în sus, pe drumul spre valea Siretului – pe care o părăseşte aproape de obârşia lui – ridicând şi apoi scoborând munţi, în aspră serpentină, prin vastele şi frumoasele păduri de brad, se poate trece în valea superioară a Sucevei, la Seletin. La nord e oraşele Rădăiţi, Siret şi localitatea Hliboca, în valea Prutului, se găseşte oraşul Cernăuţi, centrul cultural şi economic al Bucovinei, aşezat pe un teren uşor reliefat, în care se remarcă Palatul administrativ, frumoasa grădină publică, biserica catedrală şi, mai cu seamă, palatul-reşedinţă mitropolitană, demn de toată admiraţiunea noastră. Toate clădinle acestui frumos palat sunt zidite în cărămidă aparentă, cu ornamentaţiuni şi ciubuce de ceramică şi acoperite cu teracotă. Biserica, cu plafoanele şi cupola în sculpturi şi frescă de mare artă, are o prea bună acustică. În interiorul palatului se remarcă sala de şedinţe, paraclisul şi, cu deosebire, sala sinodală, care este toată în marmoră, cu sculpturi artistice şi având pe pereţi, pictate în ulei, următoarele splendide tablouri: 1). Sinodul I ecumenic din Niceea, prezidat de împăratul Constantin cel Mare, în anul 325 d. H.; 2). Trimiterea, de către Iisus Hristos, a apostolilor în toata lumea, pentru vestirea evangheliei; 3). Împăratului Constantin cel Mare i se arată pe cer semnul crucii, în care va învinge; 4). Adu­cerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, la Suceava; 5). Condamnarea confesiunii lui Ciril Lucariş, la Sinodul din Iaşi, în anul 1641; 6) Jurământul de credinţă al bucovinenilor, după răpirea Bucovinei şi alipirea ei la Austria, în anul 1175! (12 octombrie 1777 – n. n.). Acest tablou constituie, astăzi, după 10 ani de la unire, o ruşine naţio­nală, pe care cei în drept şi, în special, I. P. S. Mitropolitul Bu­covinei, au datoria s-o şteargă fără întârziere, înlocuind tabloul cu un altul, care să reprezinte marele şi gloriosul act al unirii şi realipirii scumpei provincii româneşti la ţara mamă, sub gloriosul rege Ferdinand I, în anul 1918! (barbarismul generalului, care viza distrugerea unei opere şi, totodată, a unei mărturii, trebuie trecut cu vederea – n. n.); 7) Proclamarea mi­tropoliei Bucovinei şi Dalmaţiei, în biserica catedrală din Cernăuţi, şi instalarea mitropolitului Teofil, în anul 1784; 8). Creştinarea locuitorilor din Dacia; 9). Înfiinţarea mitropoliei Moldovei şi Sucevei, sub voievodul Alexandru cel Bun; 10). Înfiinţarea epicopiei Rădăuţilor, tot sub Alexandru cel Bun; 11). Arătarea, de către Ştefan cel Mare, a locului pe care trebuia să se zidească biserica mânăstirii Putna.

În sala de şedinţe, se află portretele în ulei şi în mărime naturală, ale celor 5 mitropoliţi ai Bucovinei, îmbrăcaţi în odăjdii, cel din urmă fiind mitropolitul Vladimir de Repta. Frumosul parc. Din dosul palatului, completează admirabil frumuseţea reşedinţei motropolitane din Cernăuţi.

Plec din Cernăuţi cu trenul – se poate merge şi cu trăsura –prin satul şi gara Grigore Ghica Vodă (rebotezări specifice neinspiratei perioade de „românizare”, pe care autorul-general o reprezintă exponenţial – n. n.), spre apus, pe valea Prutului, până aproape de Văşcăuţi şi, apoi,  pe valea Ceremuşului, afluent drept al Prutului, care, în parte, constituie frontiera dintre România şi Polonia, şi ajung la orăşelul Vijniţa, admirând, în drum, trecerea plutelor în jos, pe apa limpede şi verzuie a Prutului, a cărui luncă se aseamănă, pe aici, foarte mult cu a Siretului în Mol­dova. Frumoasa şosea, mai cu seamă pe valea Ceremuşului, este plantată, pe ambele laturi, cu pomi roditori: cireşi, vişini, pruni, meri şi peri.

Orăşelul Vijniţa, aşezat pe dreapta Ceremuşului, în fata satului polonez Cuti, de pe stânga pârâului, la poalele fru­moşilor munţi, frământaţi şi acoperiţi cu păduri de fag şi de brad, are o situaţiune dintre cele mai simpatice, cu climă dulce şi aer plăcut, de care se bucură însă numai evreii galiţieni, care locuiesc, în masă compactă, şi acest mic şi nenorocit orăşel, în care te crezi ca în Palestina! Apropiindu-mă de Vijniţa, mi se părea că mă apropii de Călimăneşti, venind dinspre Râmnicu Vâlcea, atât e de mare asemănarea ca natură şi pitoresc; dar, odată ajuns, crudă şi dureroasă decepţiune!… În orăşel, văd mulţi ţărani, veniţi de prin satele mai apropiate, care se cred ruteni, vorbind ruteneşte, dar cu figura, privirea şi portul curat româneşti. Bărbaţii, cu iţari albi de pânză, strâmţi, lungi şi încreţiţi jos, cu cămeşile încreţite, purtate în afară şi încinşi cu chimire de piele, mai înguste decât ale maramureşenilor, cu ledunci de lână de culoare în general roşie, frumos ţesute şi lucrate, cu pălării negre şi mici în bordură, iarna purtând căciuli, cojoace şi sumane. Femeile şi fetele, mai toate îmbrobodite, poartă catrinţe ca în Moldova, iarna cojoace. Numai garniturile cămeşilor, atât la bărbaţi, cât şi la femei, se deosebesc de ale românilor bucovineni. Sunt, fără îndoială, românii bucovi­neni ai lui Ştefan cel Mare, rutenizaţi sub perfida stăpânire aus­triacă. Statul nostru are sacra datorie de a lua măsuri ca această populaţiune înstrăinată să revină la matca ei românească, mai cu seamă că este de religie ortodoxă.

De la Vijniţa, pe o frumoasă şosea, ce ridică dealul, cu direcţiunea sud-est, străbătând un vast platou, acoperit cu fâneţe şi culturi, apoi o frumoasă pădure de brad amestecat cu fag, prin care se trece, ridicând şi scoborând, într-o uşoară serpentină, se ajunge, după un parcurs de 20 km, la Berhomete, în valea superioară a Siretului. Defilând pe acest frumos drum, prin faţa ultimilor ramificaţiuni ale munţilor de pe dreapta Ceremuşului, mi se părea că merg pe drumul de la Turnu Severin, la Curtea de Argeş, sau pe acel de la Piatra Neamţ şi mănăstirea Neamţ, prin Băltateşti.

În dimineaţa unei frumoase zile de septembrie, părăsind Vijniţa, iar, pentru un moment, şi apa Ceremuşului, mă îndrept, cu trăsura, în sus, pe strâmta, frumoasa şi pitoreasca vale a pârâia­şului Vijnita, afluent drept al Ceremuşului, ce curge printre coas­tele înalte şi frumos împădurite cu fag şi cu brad ale munţilor Ceremuşului, care fac parte din sistemul Carpaţilor Păduroşi, întinşi pe stânga lui. Traversez Vijnicioara, sat lung, ce se întinde pe apă, în sus, a cărui parte nordică constituie o foarte modestă, dar drăguţă şi simpatică staţiune climatică pentru lumea din apropiere. Ieşind din acest sat, şoseaua părăseşte apa Vijnicioarei, aproape de obârşia ei, o ia la dreapta şi ridică, prin pădure, într-o foarte aspră serpantină, muntele Nincici, din vârful căruia se descoperă, la vreo 2 km spre apus, iarăşi splendida şi încântătoarea privelişte a Ceremuşului, îndoindu-se pe la poalele frumoşilor munţi, înveşmântaţi, în mare parte, cu frumoase păduri de fag, amestecat cu brad şi mesteacăn. De aici, şoseaua scoboară, tot prin pădure, într-o serpentină încă şi mai aspră, în satul Răstoace, de pe malul drept al Ceremuşului, care, pe aici, constituie încă frontiera între România şi Polonia. Regiunea este foarte populată de veveriţe. De la Vijnicioara, până aici, am întâlnit cinci, traversând drumul, cocoţându-se prin crengile arborilor, pe care se leagănă, sărind de pe una, pe alta şi chiar dintr-un copac în altul. Valea Ceremuşului, lăguţă şi populată, este foarte frumoasă şi plină de pitoresc, apa limpede-verzuie, cu reflexe solare de argint şi diamant, şerpuind repede printre arini, plopi şi răchite, pe patu-i prundos. Pe malul sâng al Ceremuşului, întins şi pe poalele muntelui, se vede lucind, în raze de soare, frumosul sat polonez Bila Beresca. Este un peisaj de toată frumuseţea. Urmând mereu pe malul drept al Ceremuşului, şoseaua traversează, pe rând, frumoasele sate Răstoace, Pătrăşeni şi Marinişeni, de unde trece imediat în satul Gura Putilei, situat la confluenţa Ceremuşului cu afluentul său drept, Putila, ce izborăşte din vârful Lucava. De la Gura Putilei, o mică şoseluţă în proastă stare, continuând, în sus, pe valea Ceremuşului, duce la Iabloniţa şi mai departe, pe valea Ceremuşului Alb, oferind privelişti şi peisagii dintre cele mai frumoase şi mai încântătoare. Şoseaua principală, pe care am venii de la Vijniţa, o ia în sus, pe valea Putilei, o vale frumoasă, mai strâmtă decât a Ceremuşului, strânsă între munţi mai înalţi, acoperiţi cu frumoase păduri de brad, traversând satele de un remarcabil pitoresc, Dihteniţi, Chişeliţeni, Toroceni, Putila, Foşca, Sârghieni şi Plosca, de unde, părăsind cursul Putilei, aproape de sorgintea ei, scoboară la Seletin, în valea superioară a Sucevei, distanţă de 48-50 km, de la Vijnita. Cam în dreptul satului Chiseliţeni şi spre răsărit, se înalţă fumosul şi falnicul munte Racova, mamelonat şi îmbrăcat cu brad, din vârful căruia, pe timp frumos şi senin, se vede oraşul Cernăuţi. În faţa muntelui Racova, pe stânga Putilei, se înaltă muntele ceva mai mic, dar tot frumos, Grebenul. De la Dihteniţi, înainte, munţii sunt mai mici, în pante mai dulci şi mai puţin împăduriţi. Această regiune muntoasă, întinsă de-a lungul văilor Ceremuşului Mare, Ceremuşului Alb şi Putilei, este în mare parte locuita de „huţani” sau munteni. Aceşti huţani, ca şi moţii, locuiesc răzleţi, împrăştiaţi pe văi şi pe coastele munţilor, însă, prin deosebire de moţi, ei sunt, în general, bine înstăriţi, au pământuri de păşune, vite, oi şi mănâncă bine unt, brânză, carne şi, mai cu seamă, lapte acru – „busling”, cum îi zic ei –, pe care-l pun într-o doniţă (bărâbânţ), din care mănâncă toţi ai casei, cu mămăligă şi cu „pită” de făină de grâu amestecată cu cartofi. Huţanii, ca şi rutenii dinspre şes, vorbesc cam aceeaşi limbă, având aceeaşi fizionomie şi acelaşi port, cu deosebire că ei, ca şi moţii, poartă cioareci, iarna mai mult roşii, iar vara albi, pre­cum şi un fel de jambiere largi, de pâslă roşie, căzând deasupra opincilor – ca bănăţenii – cojoace fără mâneci, pălării verzi sau olivii şi cămeşi cusute cu arnici roşu. Huţanele, femei şi fete, îm­brăcate cu catrinţe, cămeşi înflorite, cojoace şi ghete sau opinci, cu jambiere, ca şi bărbaţii, fiind îmbrobodite cu tulpane roşii cu flori. Sunt foarte sprintene, călărind bărbăteşte în aliurile cele mai vii, bând şi fumând în cârciumi, laolaltă cu bărbaţii şi deopotrivă cu ei!… În zilele de târg, huţanii scoboară în Vijniţa, Berhomete şi Seletin şi vând tot ceea ce au de vândut evreilor, care le cumpără la preţuri mult sub valoarea lor reală, reţinându-i, apoi, la băutură alcoolică otrăvită orin cârciumile lor, o zi, două, trei, astfel ca să se întoarcă la casele lor cu organismele otrăvite, cu capetele bolnave, năucite şi cu pungile goale. Ce perfectă asemănare cu ceea ce se întâmplă în Maramureş!

Dimineaţa, pe o vreme splendidă, plec, cu trăsura, mai departe, din Seletin, spre satul Fundul Moldovei. După un parcurs de 9 km, ridicând, pe şosea, în sus, pe strâmta şi frumoasa vale superioară a Sucevei, printre şirurile de munţi nu prea înalţi şi mai puţin despăduriţi, ajung în frumosul sat Şipotele Sucevei, situat la confluenţa celor două mici pârâiaşe, care formează, de aici, în jos, cursul Sucevei; cel dinspre apus, izvorând de sub muntele Tomnaticul, înalt de 1567 m, numit Cubilioara, iar cel dinspre răsărit, izvorând cam de sub muntele Lucinei, înalt de 1597 m., numit Isvor. Satul este, în mare parte, locuit de huţani. Chiar în momentul sosirii mele acolo, întâlnesc o huţană voinică, frumoasă şi bogată, bine şi curat îmbrăcată în costumul ei naţional, care, mi s-a spus, ţinuse, până atunci, trei bărbaţi… gonind bărbăteşte, perfect aşezată în şea, dreaptă şi cu privirea mândră, pe un mare şi frumos cal, într-un trap săltat, ce putea face gelos pe orice bărbat dintre cei mai buni călăreţi.

Din Şipotele Sucevei, urmând pe pârâiaşul Isvor în sus, dau în cătunul Izvor, întins de-a lungul apei, cu casele foarte răspândite pe vale şi pe dealuri. În dreapta şi în stânga şoselei şi a pârâului, păşune şi fâneţe cosite, pline de flori violete de brânduşe, semn de toamnă lungă şi frumoasă, aşa cum de fapt a şi fost. Trecând şi de cătunul Isvor, las munţii Papaica şi Rebenul spre răsărit, părăsesc şi pârâul Isvorul, aproape de obârşia lui, ridic dealul, pe o mică şi uşoară serpentină, şi trec, prin „pasul Isvorul” sau „Plaiul Moldovei”, din valea superioară a Sucevei, în valea superioară a râului Moldova, şi chiar pe la izvorul lui, la satul Moldova-Suliţa, după ce, mai întâi, de pe culmea dealului, admir, spre apus, frumoşii munţi Lucina şi Ţapul, cei mai înalţi şi mai măreţi din această regiune, iar spre răsărit, munţii mai puţin înalţi ai râului Moldova. Ieşind din satul Moldova-Suliţa, privesc, spre răsărit, muntele Găina, împă­durit cu brad, mai puţin înalt decât Găina munţilor Apuseni. Tra­versez cătunul Benie, apoi frumosul sat Breaza, la ieşirea de miază-zi a căruia, în punctul numit „Podişul”, munţii, îmbrăcaţi cu frumoase păduri, se apropie, valea, pe fundul căreia, alături de şosea, şerpuieşte limpede, învolburată şi frumoasă apa Moldovei, se strâmtează foarte mult şi, într-amurg, când soarele, aruncându-şi înapoi cele din urmă raze, scaldă în lumină valea cu apa, coastele, coamele şi măgurile munţilor învestmântaţi cu brad, ajung la marele şi frumosul sat Fundul Moldovei. Satul este întins pe o lungime de vreo 15 kn, pe marginile apei Moldovei, bucurându-se de un remarcabil pitoresc şi de o climă foarte dulce şi plăcută, ceea ce-l face propriu şi ca staţiune climatică, fiind, mai cu seamă, capul liniei ferate ce vine dinspre Vatra Rornei şi dinspre Câmpulungul Bucovinei. În general, drumul de la Vijniţa, la Fundul Moldovei, are vreo sută de kilometri. Între Seletin şi Fundul Moldovei sunt 50 km, iar drumul este foarte frumos şi plăcut, străbătând de-a lungul apelor vii, limpezi şi murmurătoare, o regiune muntoasă dintre cele mai frumoase, mai pitoreşti şi mai variate“[1].

1899: Berhometh am Sereth; Ruthene

[1] Lupaşcu-Stejar, Alexandru, general, Paradisul Românesc, Bucureşti 1929, pp. 323-330