1948: Primele naţionalizări în judeţul Suceava

Moara lui Leon Boguş, astăzi Hotel “Cosmos” – colecţia Gabriel Ojog

„Tablou de întreprinderile naţionalizate trecute în administrarea comunelor, potrivit dispoziţiunilor art. 1, aliniatul penultim, din legea N. 119 din 1948, şi pentru care urmează să se ia deciziuni în cauză de către Preşedinţia Consiliului de Ministri:

Judeţul Suceava[1]:

Moara şi aparat de decorticare, foste proprietatea lui Spiridon Moraru din oraşul Suceava.

Moara fostă preprietate a lui Weittman Leib din oraşul Suceava.

Moara fostă proprietate a lui Lehman Popovici şi Ogrodnic, fost Hotinceanu, din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a mostenitorilor Denker din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a lui Spurny Ludovig din oraşul Suceava.

Brutăria fostă proprietate a lui Itsig Moritz din oraşul Suceava.

Presă de ulei fostă proprietate a lui Weitman et Co. din comuna Iţcani.

Moara fostă proprietate a lui Ogrodnic Petru şi Păjoreanu Genoveva din comuna Burdujeni.

Moara fostă proprietate a Şandru Maria din comuna Ilişeşti.

Moara fostă proprietatea a lui Gheorghe Niculiţă Popovici din comuna Costâna.

Moara fostă proprietate a Caminschi Ida din comuna Comăneşti.

Moara fostă proprietate a lui Merhrig Iosif din comuna Comăneşti, satul Humoreni.

Moara şi gater fostă proprietate a lui Zavada Dumitru din comuna Arbore.

Moara şi gater fostă proprietate a fraţilor Hass din comuna Pârteştii de Jos.

Moara fostă proprietate a lui Lupu Victor din comuna Arbore”.

Judeţul Rădăuţi[2]:

Brutăria fostă proprietate a lui Flasenberg Iosif Moze din oraşul Rădăuţi.

Moara fostă proprietate a lui Kimmelmann Samuel din comuna Baineţ, satul Muşeniţa.

Moara fostă proprietate a lui D. L. Kraft din comuna Măneuţi.

Moara fostă proprietate a lui Beer Salomon din comuna Grăniceşti, satul Ţibeni.

Moara fostă proprietate a lui Adolf Hollinger din comuna Siret.

Moara fostă proprietate a moştenitorulor lui Scharf David din comuna Frătăuţii Noi.

Moara fostă proprietate a lui Coroamă Gavril din comuna Vicovul de Jos.

Moara fostă proprietate a Zoe Costişa din comuna Costişa.

Moara fostă proprietate a lui Mittel Filip din comuna Vicovul de Sus.

Judeţul Câmpulung[3]:

Brutăria fostă proprietate a lui Iordache Ariciuc din oraşul Câmpulung Moldovenesc.

Moara fostă proprietate a lui Binderer şi Brecher din oraşul Vatra Dornei.

Moara fostă proprietatea a lui Liviu Bălan din comuna Frumosul.

Fabrica de cherestea fostă proprietate a lui Liviu Bălan din comuna Frumosul.

Uzina electrică fostă proprietate a lui Leontieş Ioan et Comp. din comuna Vama”.

Boian, moară pe Prut – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

[1] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7974

[2] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7968

[3] Monitorul Oficial, Nr. 229, 2 octombrie 1948, p. 7951

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments May 2

1916: Colecta pentru cei amputaţi şi orfanii celor căzuţi în luptă

Ősterreichische Nationalbibliothek: Schützenstand beim Honved Inf. Rgt. Nr. 30, in Rarancze 1916

Luptau pentru Austria. Luptau, de fapt, pentru un mod de viaţă, care se numea Bucovina. Ţineau la Împărăţie, adorau Bucovina. Iar de acolo, de pe fronturile cumplitelor bătălii, ostaşii Bucovinei gândeau, cu fapta, la camarazii lor, mutilaţi de război, şi la orfanii celor plecaţi pe drumul fără de întoarcere al eroismului necunoscut şi al uitării depline. Mi se pare atât de tulburător exemplul acestor ostaşi bucovineni, încât le copii numele cu evlavie:

„Soldaţii de la Arbeiter Abtig I/41 (geniştii, deci – n. n.), toţi din Bucovina – în total 61,92 coroane.

Inf. Constantin Pentelescu, Părhăuţi, 4 coroane.

Infanteriştii:

Roată Anton, Ciocăneşti, 2 coroane.

Muntean Vasile, Vicovul de Jos, 2 coroane.

Mihailă Ilie, Rarance, 2 coroane.

Irimescu I. Onofrei, Arbore, 2 coroane.

Rusoiu Liviu, Vatra Dornei, 2 coroane.

Cojocar Ilie, Milişăuţii de Sus, 2 coroane.

Ciumeciu Dumitru, Pârteştii de Sus, 2 coroane.

Dranca Efren, Vatra Dornei, 2 coroane.

Boca George, Vicovul de Jos, 2 coroane.

Cioată Cosma, Bilca, 2 coroane.

Mustea Martin, Vatra Dornei, 2 coroane.

Grigorean Dumitru, Marginea, 2 coroane.

Penteleciuc Nistor, Voloca, 2 coroane.

Coajă Costan, Iaslovăţ, 2 coroane.

Sănduleactc Tănase, Călineşti Cuparencu, 90 fileri.

Mitrică George, Crasna Putnei, 60 fileri.

Hanceriu Grigorie, Stăneştii de Sus, 60 fileri.

Ruşte Gavrilă, Arbore, 60 fileri.

Uriceac Mihail, Stăneştii de Jos, 50 fileri.

Bucea Ioachim, Stăneştii de Jos, 50 fileri.

Băcilă Mihai, Burla 50 fileri.

Bodnărescu Gavrilă, Marginea, 50 fileri.

Bojescul Teodor, Iordăneşti, 50 fileri.

Geacuta Iosif, Frătăuţul Nou, 40 fileri.

Neculcea Irimie, Marginea, 32

Semenic Vasile, Camenca, 1 coroană.

Măricean Toader, Suceava, 1 coroană.

Gheorghian Vasile, Pătrăuţi, 1 coroană.

Steuleac George (probabil Scheuleac – n. n.), Negrileasa, 1 coroană.

Bodnariu Cosma, Arbore, 1 coroană.

Stipor Costan Dumitru (probabil Schipor – n. n.), Vicovul de Sus, 1 coroană.

Ciubotar Pavel, Bilca, 1 coroană.

Ursu George, Frătăuţii Vechi, 1 coroană.

Iosop Petru, Molodia, 1 coroană.

Todoreac Nicolae, Boian, 1 coroană.

Frâncu Nichita, Calafindeşti, 1 coroană.

Micu Pavel, Gălăneşti, 1 coroană.

Botuşan Precup Vasile, Gălăneşti, 1 coroană.

Lazorca Iosif, Calafendesti, 1 coroană.

Boca Ansintea, Botoşana, 1 coroană.

Fleondra Lazăr, Corovia, 1 coroană.

Lucaciu Alexandru, Berchişeşti, 1 coroană.

Alestare Ştefaroi, Capul Codrului, 1 coroană.

Anton Ioan, Drăgneşti, 1 coroană.

Heşoiu Samson, Botoşana, 1 coroană.

Cazac Samoilă, Volovăţ, 1 coroană.

Cazac Dumitru, Frătăuţul Nou, 1 coroană.

Pesclevi Alexandru, Botoşăniţa, 1 coroană.

Iuconvschi Mihail, Molodia, 1 coroană.

De la k. u. k. Feldjaegerbatallion Nr. 18 (batalionul de poliţie): în total 12,10 coroane.

Olariu Nicolae, Şcheia, 1 coroană.

Tabria Ienzebe, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Cosma Fluture, Botoşana, 1 coroană.

Strugari Dumitru, Pârteştii de Sus, 1 coroană.

Turceac Nicanor, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Gura Gheorghe, Braşca, 1 coroană.

Todos Miron, Pârteştii de Jos, 1 coroană.

Ioan Sofronie, Costişa, 60 fileri.

Răuţă Gheorghe, Vicovul de Sus, 60 fileri.

Ticonu Andron, Răocila, 50 fileri.

Popovici Nichita, Doroteea, 50 fileri.

Straton Leon, Pârteştii de jos 50 fileri.

Pavoloschii Gheorghe, Bălăceana, 50 fileri.

Pârdia Toader, Viocul de Jos, 40 fileri.

Colonciia Gheorghe, Vicovul de Sus, 40 fileri.

Pascari Archip, Costişa, 30 fileri.

Stornic Dumitru, Costişa, 20 fileri.

Russu Andrei, Calafindeşti, 20 fileri.

Russu Ilie, Vicovul de Sus, 20 fileri.

Cenuşă Sandu, Vicovul de Sus, 20 fileri”[1].

[1] Românul, Nr. 25, Anul VI, joi 17/4 februarie 1916, p. 5

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Apr 27

Petre Luţa: Pe urmele lui F. X. Knapp

Cernăuţi, intrarea în oraş – de Franz Xaver Knapp

„În familiile înstărite din Bucovina de acum şaptezeci de ani, pictorul Franz Xaver Knapp era bine cunoscut şi foarte apreciat. Astăzi puţini amatori de artă şi cei doi colecţionari localnici abia dacă ştiu că, demult, pe vremea bunicilor, trăia în Cernăuţi un pictor Knapp, de la care au rămas cunoscutele litografii şi puţine tablouri în ulei, reprezentând vederi ale oraşelor, mănăstirilor, bisericilor şi localităţilor de vilegiatură ale veselei grădini Bucovina. Sunt documente în imagini luminoase şi senine ale unei epoci care, prin traiul patriarhal, prin felul de a fi, cu obiceiurile, cu portul vechi moldovenesc, cu liniştea şi seninătatea vieţii ce emană, cu atâta căldură convingătoare din aceste vederi, ne pare atât de îndepărtată de vremurile de azi, cu toate că, de atunci, nu au trecut decât şapte decenii.

Pictorul Franz Xaver Knapp, german venit la Cernăuţi din celălalt hotar al bătrânei şi de viaţă obositei monarhii austro-ungare, a ajuns să fie cronicarul obiectiv şi fidel al Bucovinei dintre anii 1860-1880, care, încă un veac întreg, după răpirea ei, mai păstrase aspectul şi caracterul iniţial moldovenesc.

Acum cincisprezece ani, printr-o întâmplare, am aflat că în Bucovina trăiesc nepoţi de ai lui Knapp, intelectuali români. Invitat fiind la o cină vânătorească, în casa prietenului meu, consilierul de Curte de Apel, în retragere, Oton Tomovici, atenţia mi-a fost atrasă de o serie de tablouri în ulei, atârnate pe pereţi, de factură mai veche, însă bine lucrate şi conservate. erau vreo nouă sau zece lucrări ale pictorului F. X. Knapp, despre care prietenul meu îmi spunea că era bunicul său după mamă, pentru mine o descoperire interesantă, care m-a determinat să cercetez originea, viaţa şi operele acestui artist de valoare, îndeosebi pentru Bucovina.

Spre uimirea mea, însă, nepotul lui Knapp putu să-mi spună numai prea puţin despre bunicul său, şi anume că era de religie romano-catolică, născut undeva, în Boemia, de unde venise la Cernăuţi, prin anii l860, că cea mai mare din cele trei fiice ale pictorului era mama prietenului meu, O. Tomovici, şi că bunicul său a murit, după o rodnică activitate de pictor, în sărăcie, probabil tot la Cernăuţi, în vârstă de vreo şaptezeci de ani. Al doilea nepot al lui F. X. Knapp şi frate al consilierului O. Tomovici, avocatul şi fostul senator de Storojineţ, Dr. Ştefan Tomovici, nu ştia nici el mult mai mult despre bunicul său, de la care i-au rămas şi lui vreo douăsprezece tablouri în ulei foarte interesante.

Germanul Kranz Xaver Knapp a iubit atât de mult noua sa patrie şi s-a identificat cu ea într-atâta, încât urmaşii lui, în a treia şi a patra generaţie, sunt români cu trup şi suflet, născuţi şi crescuţi în credinţa ortodoxă română.

Artistul F. X. Knapp poate fi considerat, cu drept cuvânt, ca pictor al Bucovinei româneşti, pe care variatele sale tablouri o descriu şi o cercetează cu adevărată dragoste.

După invazia bolşevică şi întoarcerea mea din refugiu, aflând că mulţi cernăuţeni, cu ocazia procurării actelor necesare pentru repatrierea în Germania, găsiseră, în condicile diferitelor oficii parohiale din localitate datele personale exacte ale bunicilor şi chiar străbunicilor lor, m-am hotărât, în vara anului 1942, să caut, la oficiul parohial romano-catolic de aici, urmele privitoare la starea civilă a pictorului Knapp. Într-o dimineaţă de mai, cu soare şi cu pomii proaspăt înverziţi, am intrat în camera scundă a oficiului din strada Tudor Flondor, ale cărei ferestruici erau pline de oale cu flori, şi mi s-a părut că sunt transpus chiar în lumea în care trăise pictorul. În odăiţa cu mobilier vechi, în stilul anilor 1850, un dulap cu revista îngălbenite de bătrâneţe, o masă mică, cu picioarele încovoiate, iar în spatele altei mese părintele administrator parohial, mărunt, cu faţa prietenoasă şi părul albit de ani, cam mirat de scopul venirii mele, a găsit imediat o condică veche, învelită în două scoarţe groase, înnegrite şi roase de vechime la colţuri, şi, din câteva foi volante, îngălbenite şi cu marginile zdrenţuite, în care totuşi se puteau bine ceti inscripţiile în limba latină ale registrului morţilor din anul 1883. În acest registru se află menţionat că „pictorul Francisc Knapp, domiciliat în Cernăuţi, la numărul casei 24, născut în Tachau, văduv, romano-catolic, a murit, în etate de şaptezeci şi patru de ani, la Cernăuţi, în ziua de 17 Februarie 1883, de comoţie cerebrală, în urma unui accident”.

În posesia acestei mici, dar preţioase informaţii asupra locului de origine, cât şi, îndeosebi, a locului şi datei morţii pictorului, eram convins că el, fiind bine cunoscut în oraş, desigur gazelele locale vor fi înregistrat moartea artistului, care a trăit şi lucrat în Cernăuţi aproape treizeci de ani. Am răsfoit deci colecţiile de ziare ale acelei epoci, păstrate în ordine, cu toată ocupaţia sovietică, la biblioteca Universităţii noastre, şi am izbutit să aflu ceea ce căutam, în ziarul german „Bukowinaer Rundschau”, cu data: Cernăuţi, duminică 18 Februarie 1883, pagina a patra, sub rubrica cronicii mărunte, se poate citi următoarea notiţă laconică: „Accident. Pictorul din localitate Kapp (evident, eroare, în loc de Knapp – n. a.) a căzut, ieri, de pe treptele locuinţei sale, fracturându-şi piciorul, astfel că n-a mai fost în stare să se întoarcă în camera sa. Vecinii sosiţi în grabă l-au aşezat pe cel grav rănit în pat, unde a murit, după şase ore, din cauza puternicii comoţii şi a hemoragiei suferite. Kapp era în vârstă înaintată, din care cauză salvarea lui a fost direct exclusă”. Atât şi nimic mai mult.

Tragică şi tipică soartă de artist: venit din meleaguri îndepărtate, tânăr, străin, a muncit şi creat, o viaţă întreagă, lăsând pe cerul artei din patria adoptivă o dâra luminoasă, pentru ca, la bătrâneţe, să moara părăsit, sărac şi străin, cum a venit.

Răsplata activităţii şi meritelor sale rezidă însă în faptul că scânteia sufletului său de artist, aşezată cu dragoste şi căldură în fiecare din operele sale, precum şi faima numelui său, nu s-a stins, ci a rămas vie şi luceşte tot atât de luminoas şi azi, la şaizeci de ani după moartea trupului său, şi noi, cei de acum, îl apreciem cu atât mai mult, cu cât, ca străin de neamul nostru, a ştiut să descopere frumuseţile şi caracteristica locurilor şi oamenilor Bucovinei româneşti din epoca anilor 1860-1880, să le fixeze în tablourile sale şi să le transmită şi posterităţii ca valoroase şi rare documente ale vremurilor de atunci.

Rămânând să stabilesc data exactă a naşterii artistului, m-am adresat, în acest scop, Consulatului Reichului german din localitate, prin bunăvoinţa căruia am primit, în scurt timp, certificatul de naştere al pictorului F. X. Knapp, eliberat de oficiul arhidecanatului Tachau, din provincia Sudeţilor. Din acest certificat rezultă că, în tomul X, pagina 130, a registrului născuţilor din oraşul Tachau, este înregistrat că: „Franz (Xav.) Knab s-a născut la 3 Septembrie 1809, în Tachau, Nr. 115, tatăl său fiind Iosif Knab, controlor de saline cezaro-crăiesc, romano-catolic, iar mama, Anna, fiica lui Iosif Adalbert Ritter, romano-catolică: a fost botezat la 3 Septembrie 1809”.

Certificatul mai conţine o notiţă importantă, şi anume că, „la data de 4 Iunie 1845, s-a trimis la Praga un certificat de botez” (poate în vederea căsătoriei pictorului).

În acest mod, am stabilit, autentic, datele naşterii şi morţii pictorului F. X. Knab, cum este trecut în certificatul de naştere, respectiv F. X. Knapp, cum semna el, în Bucovina, tablourile sale şi cum este trecut în registrul de deces: născut în oraşul Tachau, provincia Sudeţilor, la 3 Septembrie 1800, şi mort la Cernăuţi, în 17 Februarie 1883” (Petre Luţa, Pe urmele lui F. X. Knapp, în Revista Bucovinei, Nr. 12, Anul I, Cernăuţi, decembrie 1942, pp. 449-452).

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Văzuta Cernăuţilor – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea de Cernăuţi în 21 august 1857 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Arderea din 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Băile Publice – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Grădina Publică – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, Uliţa Mare – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

îCernăuţi, Sfinţirea apei, la serbarea Arătării Domnului – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernăuţi, interiorul Bisericii Mitropolitane – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Dragomirna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Horecea, mănăstirea în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Iacobeni – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp

Lăpuşna, institut de scalde – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Lucava, Valea Lucavei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Pojorâta, Valea Putnei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp

Putna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cataractul Sucevei – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Şipotele Sucevei, Colibă huţulă – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Storojineţ, Institutul idropatic – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Vama – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Vatra Dornei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Suceava – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Portret de Franz Xaver Knapp

Stroieşti – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Cernauca – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI, Aşa vă place Istoria?, Illustrierte Bukowina No Comments Apr 26

Fotografiile unor vechi universitari cernăuţeni

Un album bine făcut de Dr. Anton Norst (Alma mater Francisco-Josephina, Czernowitz 1900) încă păstrează chipurile unor personalităţi legendare ale Universităţii din Cernăuţi, care au avut un rol decisiv în formarea unei culturi române în Bucovina. Chipurile acestea aparţin şi unor mărturisitori teribili ai spiritualităţii româneşti (Schuler, Kalunzniacki) sau unor pionieri ai scrisului românesc (Mitrofanoviţă, Eusebiu Popovici). Albumul păstrează şi chipul viitorului mitropolit Vladimir de Repta, din vremea în care, timp de un an, a fost rector al Universităţii. Căci aşa era obiceiul pe atunci: un mandat de rector ţinea un singur an universitar. Deci era firesc să adun şi să transmit mai departe această iconografie cu individualizări ale unor elite reale, începând cu „drăguţul de împărat”, desenat, nu fotografiat, în anul 1875. Cred că e de prisos să mai precizez că poate folosi aceste imagini oricine are nevoie de ele, fără să mă menţioneze, pentru că, în fond, eu nu am nici un drept asupra memoriei bucovinene şi conştientizez pe deplin acest lucru.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Apr 22

1941: Nedreptăţile anului 1941

Suceava, fotografie din avion

1941: „Prin decizia ministerială Nr. 25.020 din 22 Mai 1941[1]… următorii salariaţi evrei, din întreprinderile arătate în dreptul fiecăruia, vor fi concediaţi, pe data prezentării înlocuitorilor, în conformitate cu decretul-lege Nr. 3.825 din 1940, pentru românizarea personalului din întreprinderi:

Rozemnann Herman, Berăria „S. Rudnic” Rădăuţi.

Glaubach Carol, Berăria „S. Rudnic” Rădăuţi.

Weissbrot Iacob, Berăria „S. Rudnic” Rădăuţi.

Auslender Wötan, Berăria „S. Rudnic” Rădăuţi.

Deutsch Lotti, Berăria „S. Rudnic” Rădăuţi.

Katz Ickter, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Stern Solomon, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Schödel Moses, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Feld Moses, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Kurtzberg Melek, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Edinger Mayer, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Grümberg Avram, Berăria „Rudisch” Rădăuţi.

Bretschneider Iosif, „Moara Sistematică” Dorneşti.

Bretschneider Iacob, „Moara Sistematică” Dorneşti.

Müller Iulius, „Moara Sistematică” Dorneşti.

Uscher Abraham, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Werpoller Laura, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Wenger Solomon, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Niderhofer Mozes, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Wohl Phöbus, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Hörer Iacob, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Wankert Rebeca, Fabrica de baterii „Vega” Rădăuţi.

Freim Oswald, „Moara Sistematică” Dorneşti.

„Tablou de condamnaţii care au beneficiat de suspendarea executării pedepselor, conform decretului-lege Nr. 1.132/941, Monitorul Oficial Nr. 94 din 1941[2]:

Tribunalul Suceava (Penitenciarul Suceava):

Josanu Constantin, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Arbore, jud. Suceava, născut în comuna Arbore, jud. Suceava, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru nepredarea armei, la 3 ani închisoare corecţională şi un an interdicţie, conform art. 8 şi 9, ord. Nr. 1 A. M.

Fartăeş Ştefan, absolvent liceu, domiciliu în comuna Câmpulung-Moldova, jud. Suceava, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi un an interdicţie, conform art. 258 si 259 din codul penal, combinat cu I. D. Nr. 856 din 1938.

Brăteanu Nicolae, conducător silvic, cu ultimul domiciliu la Vama, Câmpulung, născut în comuna Stupca, jud. Suceava, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, un an interdicţie, conform art. 258, 259, c. p., comb. I. D. 856/938.

Solescu Alcesa, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Cacica, jud. Suceava, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, un an interdicţie, conform art. 250 şi 260 din codul penal.

Petrescu Gheorghe, funcţionar, cu ultimul domiciliu în Fălticeni, strada Maior Ioan Nr. 19, născut în Fălticeni, jud. Baia, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, conform art. 259 şi 260 codul penal, combinat au I. D. Nr. 856 din 1938.

Popescu Ioachim, funcţionar, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Straja, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 4 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 ai 260 din codul penal.

Dumitriu Ioan, lucrător, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 din codul penal.

Ambrozie Mihai, muncitor, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Carapciu, jud. Storojineţ, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 ai 260 din codul penal.

Ştirbău Gheorghe, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Straja, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 ai 260 din codul penal.

Niţu Simion, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 din codul penal.

Glăvesiuc Victor, lucrător, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Breaza, jud. Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 din codul penal. 1

Bărlică Dumitru, muncitor, cu ultimul domiciliu în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, născut în comuna Brodina, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, conform art. 259 şi 260 din codul penal.

Feleagă Ioan, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Satul Mare, jud. Rădăuţi, născut în comuna Satul Mare, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională şi 2 ani interdicţie, conform art. 259 şi 260 din codul penal.

Hojbotă Dumitru, comerciant, cu ultimul domiciliu în comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung, născut în comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 din codul penal, ord. I. D. Nr. 856 din 1938.

Hojbotă Matei, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Mănăstire Humor, jud. Câmpulung, născut în comuna Mănăstirea Humorului, jud. Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p., ord. I. d. Nr. 856 din 1938.

Dănilă Alexandru, agricultor, domiciliat în comuna Baia, str. Uzinei Nr. 11, născut în comuna Fălticeni, jud. Baia, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, conform art. 259 şi 260 c. p., ord. I. d. Nr. 856 din 1938.

Erhan Sebastian, comerciant, cu ultimul domiciliu în oraşul Câmpulung, str. Armand Călinescu Nr. 137, născut în Câmpulung-Moldova, condamnat de Trib. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p., ord. I. d. Nr; 856/938.

Ţimpău Marţian, muncitor, cu ultimul domiciliu în comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung, născut în comuna Câmpulung-Moldova, condamnat de Trib. Mil, C. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p.

Cosinschi Aurel, muncitor, cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Breaza, jud. Câmpulung, născut în comuna Breaza, jud. Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p.

Lungu Ioan, funcţionar, cu ultimul domiciliu în comuna Mălini, jud. Baia, născut în comuna Paşcani, jud. Baia, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, conform art. 259 şi 260 c. p., comb. cu 1. d. Nr. 856 din 1938.

Vasilovici Ciprian, funcţionar particular, cu ultimul domiciliu în comuna Câmpulung, str. Alexandru cel Bun Nr. 4, născut în comuna Câmpulung-Moldova, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p.

Ursescu Dionisie, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung, născut în comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, 2 ani interdicţie, conform art. 259 şi 260 c. p., combinat cu art. 157 c. p.

Calanciu Teodor, muncitor, cu ultimul domiciliu în oraşul Rădăuţi, născut în oraşul Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conform art. 259, 260, 58 şi 59 c. p., combinat cu 1. d. Nr. 856 din 1938.

Lupancu Constantin, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Satul Mare, jud. Rădăuţi, născut în comuna Satul Mare, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, 2 ani interdicţie, conform art. 258, 259 şi 260 c. p.

Trufin Gheorghe, agricultor, cu ultimul domiciliu în oraşul Rădăuţi, născut în oraşul Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Armată, pentru rebeliune, la 5 ani închisoare corecţională, 2 ani interdicţie, conform art. 258, 259 şi 260 c. p.

Bertea Petre, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Sadova, jud. Câmpulung, născut în comuna Dorobanţi, jud. Botoşani, condamnat de Trib. Mil. al Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 4 ani închisoare corecţională, conform art. 259, 266 c. p.

A Petrei Ioan, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Breaza, jud. Câmpulung, născut în comuna Vorona, jud. Botoşani, condamnat de Trib. Mil. al Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259, 260 c. p.

Borcea Ilie, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Ciocăneşti, jud. Câmpulung, născut în comuna Cornăţel, jud. Putna, condamnat de Trib. Mil. al Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259, 260 c. p.

Cerchez Mircea, funcţionar particular, cu ultimul domiciliu în Câmpulung, născut în Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. al Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 2 ani interdicţie, conform art. 259, 260 c. p.

Ionel Avram, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Pojorâta, jud. Câmpulung, născut în Câmpulung, condamnat de Trib. Mil. al. Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională, 1 an interdicţie, conf. art. 259, 260 c. p.

Gavrea Valerian, învăţător, cu ultimul domiciliu în comuna Pojorâta, jud. Câmpulung, născut în Turda, condamnat de Trib. Mil. al Corp. IV Armată, pentru rebeliune, la 3 ani închisoare corecţională şi 1 an interdicţie, conform art. 259, 260 c. p.

Grijincu Petre, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi, născut în comuna Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională şi 2 ani interdicţie, conform art. 259, 260 c. p., combinat cu art. 258 c. p. 1. d. 556 din 1938.

Prelipceanu Dumitru, funcţionar particular, cu ultimul domiciliu în Rădăuţi, Strada Regele Ferdinand Nr. 240, născut în comuna Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi, condamnat de Trib. Mil. C. IV Arm., pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, conform art. 259, 260 c. p., combinat cu I. d. Nr. 856 din 1938.

[1] Monitorul Oficial, Nr. 122, 26 mai 1941, p. 2850

[2] Monitorul Oficial, Nr. 122, 26 mai 1941, pp. 2856-2860

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Apr 16