Dragusanul - Blog - Part 3

Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina

Cernăuţi, 1832 – desen de I. Schubirsz

M O N O G R A F I A

 *

 Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina

 *

 Lucrare  pentru examenul de subinspector silvic

 Întocmită de :

Gârbu Ştefan

Inginer şef silvic

 Cernăuţi  1934

 Lucrare recuperată de: Dr. Ion Barbu

 *

 

 

 

 

I n t r o d u c e r e

 *

 

Despre Fondul Bisericesc ortodox român din Bucovina s-a scris mult şi de diferiţi autori mai ales în timpul de dinaintea războiului mondial. Acele scrieri se ocupă însă fiecare cu subiecte mărginite la anumite chestiuni privitoare la gospodărirea Fondului, însă o monografie a bunurilor Fondului bis. lipseşte.

*

            Dîndu-mi seama că lipsa  unei monografii a bunurilor Fondului bis. din Bucovina reprezintă o lacună nu numai în scrierile de specialitate dar şi o lipsă pentru administraţia Fondului, cuprinzînd doar o monografie pe lîngă descrierea obiectivă a domeniului  date statistice sistematic orînduite şi de o netăgăduită importanţă pentru buna administrare a Fondului precum şi descrierea evoluţiei gospodăriei în trecut, mersul în prezent precum şi conclusiuni pentru viitor, aam luat hotărîrea încă înainte de cîţiva ani să întocmesc o monografie a Fondului.

*

            Deodată şi concomitent  cu colecţionarea materialului necesar pentru monografie, am publicat atunci mai multe articole în  chestiune în revista „Ecou de Codru” organul de publicitate al Societăţii inginerilor silvici din administraţia Fondului. Era pe atunci şi gospodărirea Fondului în plină prosperitate, în cei mai buni ani forestieri şi deia regiei proprii entusiasma toate spiritele.

*

            Intervenind apoi anii de criză, cu difidultăţi şi fiind au supraîncărcat cu lucrări de administraţie a suferit întîrzieri prepararea prepararea lucrării iar necesitatea de a mă supune examenului de subinspector, mă determină să o închei cu materialul adunat pînă acum.

*

            Supunînd eu această lucrare onor. Comisiuni pentru examenul de subinspector nu am pretenţia de a fi întocmit o monografie chiar complectă sub toate raporturile ce se cer unei monografii a  bunurilor Fondului, dar, cred că am făcut o monografie care cu unele mici complectări ce intenţionez să le fac pe bază de date şi observaţiuni ce se pot culege numai în mod treptat va deveni o monografie complectă din toate punctele de vedere.

*

           Fondul bis. ort. Rom. din Bucovina este după Stat cel mai mare proprietar de păduri, iar pădurile sale pe lîngă importanţa lor în angrenajul economiei naţionale, constituie fără îndoială cel mai bine amenajament şi organizat  complex forestier nu numai din ţară, ci din întreg estul Europei, care are un bogat trecut de intensă activitate pe ogorul economiei forestiere şi o frumoasă tradiţie, dar are şi un viitor pe care-l aşteaptă de la generaţia actuală de silvicultori.

*

            Deci, o monografie a bunurilor Fondului nu se poate prezenta în literatura forestieră decît sub o formă şi cu un fond care să fie la înălţimea importanţei obiectului descris.

*

Nu am pretenţia de a veni în această monografie cu hrisoave descoperite de mine, căci originea şi trecutul Fondului s-a studiat minuţios, de cercetători înaintaşi pe cari îi amintesc în bibliografie; de asemenea şi evoluţia gospodăriei în trecut o descriu după datele bibliografice vechi în chestie, complectate numai cu observaţiuni şi date culese de mine.

Abia situaţia Fondului cu începere din anul 1910 şi apoi în timpul războiului mondial şi mai ales mersul gospodăriei în perioada de după războiu pînă în prezent constituie un aport mai  însemnat de date culese de mine.

*

În lucrarea D-lui Opletal apărută în anul 1913, s-a publicat date asupra gospodăriri Fondului privind în special gestiunea transporturilor forestiere ăînă în anul 1911. In lucrarea de faţă m-am străduit ca să expun pe lîngă evoluţia din trecut şi rezultatul gospodăriei de la acea dată pînă în prezent, drept continuare a lucrărilor d-lui J. Opletal, natural cu excepţia anilor 1914-1918 cînd activitatea gospodăriri a fost întreruptă din cauza războiului mondial.

Fiind condus de considerentele că scopul monografiei fiind cel de a servi atît trebuinţelor de serviciu precum şi de a arăta evoluţia, organizarea şi administrarea unei gospodării forestiere, am aflat de necesar că lucrarea trebuie să cuprindă cît mai multe date statistice şi detalii asupra gospodăriei din trecut şi prezent precum şi cele mai importante instrucţiuni de serviciu date în anexă, totul în aranjament cît mai ordonat.

*

Din cauza timpului scurt, la concentrarea materialului nu am mai putut înlătura unele repetări în tratarea pe capitole precum şi să dau diagramelor, fotografiilor şi anexelor aranjarea cea mai potrivită.

Pentru a face comparabile rezultatele gospodăriri Fondului de la cele mai vechi începuturi pînă în prezent şi de a da gestiunii financiare postbelice o bază de comparaţie degajată de fluctuaţiunile monedei naţionale de după războiu, am redus gestiunea financiară de după războiu, la valuta aur expusă în paralel cu valuta hîrtie, obţinînd astfel o icoană reală a gospodăriei.

Cernăuţi, Palatul Mitropolitan – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B i b l i o g r a f i e

 *

F. D a v i d e s c u : Raport asupra excursiunei silvice în Bucovina, adresat d-lui Administrator al Domeniului Coroanei. Bucureşti 1894

 

I. K r u t t e r : Leitfaden fuer den Unterricht beim Lehrkurs fuer Waldbaufseher im Bereiche der k.k. Direcktion der Gueter des gr.or. Religionsfondes. Cernăuţi 1894

 

D i e B u k o w i n a, Allgemeine Heimatskunde verfasst analsesslich des 50-Jaehrigen Regierungajubileums S.M. Franz Josef I verfasst durch die k.k. Gendarmarie. Cernăuţi 1899

 

A. Z a c h e r, E. G u z m a n, R. S p i e l b a u e r, Dr. C. H o m i u c a, I. C u p a r e n c o : Die Entwickerlung der land – und Forstwirtschaft und ihrer Industrien, sowie der Jagd und  Fischerei im Herzogthume Bukowina seit dem Jahre 1848. Wien 1901

 

I. O p l e t a l : Forstliche Bauinvestitionen im Bereiche der k.k. Gueter des Bukowinaer griechisch orientalischen Religionsfondes in Cernowitz. Cernăuţi 1906

 

I. O p l e t a l : Das forstliche transportwesen im Dienstbereiche der k.k. Direcktion der Gueter des gr. or. Bukowinarer Relionsfondes, nach amtlichen Quellen. Wien 1913

 

Dr. V. C o n r a d : Klimatographie der Bukowina. Wien 1917

 

Dr. I. N i s t o r : Istoria Fondului bisericesc din Bucovina. Cernăuţi 1920

 

Dr. S.  Z i m i t r o v i c i : Istoricul şi organizaţia Pădurilor Fondului bisericesc ort. rom. din Bucovina. Cernăuţi 1922

 

Dr. E. G u z m a n : Bunurile Fondului bisericesc ort. rom. din Bucovina. Bucureşti 1924

 

V. S a b ă u : Statistica pădurilor din România pe anul 1929. Bucureşti 1931

 

Z. T r i n k s : Zeichwirtschaft und Fischzucht mit besonderer Beruecksichtingung der

Teichwirschaft und Fischzuchtanstalt in Kotzman. Cernăuţi 1908.

*

            Pe lîngă   această literatură mi-a stat la dispoziţie arhiva veche şi amenajamentele pădurilor cari constituie un bogat izvor de date asupra gospodăriei precum şi dările de seamă ale administraţiei Fondului pentru gestiunea anilor 1927-1933/34.

Fotogarafiile cari reprezintă gospodărirea Fondului din trecut sunt reproduse după negative ce se află în inventarul Fondului şi au fost întocmite la timpul său de d-nii F. Czech şi I. Opletal.

De la inspectoratul industrial şi cel de vînătoare am cules datele necesare în legătură cu gospodăria Fondului, iar de la institutele Universităţii din Cernăuţi am primit o parte din cărţile necesare a fi consultate în chestie.

Pentru formarea cadrului monografiei am consultat toate monografiile din literatura forestieră românească precum şi cîteva monografii din literatura de specialitate germană.

Cernăuţi, Catedrala ortodoxă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Tabla de materii

* 

Capitolul I. Natura, originea, istoricul şi importanţa                                                Pag.

Fondului bis. ort. rom. al Bucovinei

 *

  1. Bunurile ce constituesc Fondul bis. ort. rom. al Bucovinei
  2. Originea Fondului bisericesc
  3. Istoricul administraţiei Fondului sub fosta stăpînire austriacă, de la înfiinţare (1783) pînă-n anul 1914
  1. Fondul bis. în timpul războiului mondial 1914-1914
  2. Administraţia Fondului sub stăpînirea românească
  3. Forna legală a administraţiei Fondului
  4. Utilitatea şi menirea Fondului
  5. Exproprierea reformei agrare din anul 1920

*

            Capitolul II. Descrierea domeniului forestier

* 

  1. Situaţia geografică şi administrativă
  2. Hotare starea lor şi părţi de litigiu
  3. Suprafaţa detaliată după felul culturii
  4. Clima
  5. Situaţia orografică şi hidrografică
  6. Formaţiunea geologică şi compoziţia mineralogică a solului
  7. Zone de vegetaţie
  8. Descrierea generală a arboretelor. Speciile şi repartiţia lor
  9. Monografia sumară a esenţelor forestiere
  10. Vegetaţia arbustică
  11. Limita superioară a vegetaţiei arborescente
  12. Pătura vie a solului
  13. Pătura moartă
  14. Insecte vătămătoare
  15. Criptogame şi alţi paraziţi vegetali
  16. Păşunatul
  17. Delicte silvice
  18. Vînatul şi pescuitul
  19. Incendii

*

            Capitolul III. Organizarea administraţiei Fondului

* 

  1. Organizarea în trecut şi evoluţia ei
  2. Organizarea ca fundaţiune autonomă pe baza legii de organizarea Bisericii ortodoxe din anul 1925
  1. Personalul
  2. Recrutarea personalului silvic inferior. Şcoala de brigadiri silvici din Rădăuţi

*

            Capitolul IV. Amenajarea pădurilor

* 

  1. Istoricul şi evoluţia lucrărilor de amenajare
  2. Consideraţiuni asupra tratamentelor aplicate în trecut
  3. Posibilitatea şi producţia pădurilor
  4. Descrierea sumară a metodei de amenajament aplicată la pădurile Fondului şi întocmirea amenajamentului
  1. Consideraţiuni asupra aplicării amenajamentelor

*

          Capitolul V. Exploatarea pădurilor

 *

  1. Faza I-a de dezvoltare – 1867
  2. Faza II-a 1868-1897
  3. Faza III-a de dezvoltare
  4. Sistemul exploatării în regie a lemnului de foc
  5. Lucrările de exploatare. Epoca efectuării, unelte întrebuinţate şi lucrători
  6. Sistemele de exploatare aplicate după războiu
  7. Sistemele actuale de exploatare

*

            Capitolul VI.  Instalaţiuni şi căi de transport

 *

  1. Căile de transport pe apă
  2. Transportul pe uscat
  3. Căile de transport publice
  4. Construcţia căilor de transport forestiere

Programul de investiţii pentru deceniul 1898-1907

Programul de investiţii pentru deceniul 1908-1917

Programul de investiţii pentru deceniul 1908-1917 din

creditele bugetului ordinar

Prestaţiunea totală în construcţiunea mijlocelor de transport

  1. Poteci de pază şi vînătoare
  2. Linii telefonice
  3. Situaţia actuală a instalaţiilor de transport
  4. Exploatarea căilor ferate forestiere
  5. Întinderea actuală a reţelei de căi ferate forestiere şi materialul rulat
  6. Exploatarea
  7. Organizarea serviciilor de exploatare în regie proprie
  8. Gestiunea de exploatare şi executarea transporturilor
  9. Evidenţele inventarului
  10. Raport de activitate, cont final, buget
  11. Ateliere de reparaţiunmi şi întreţinere
  12. Stabilimentul de impregnarea traverselor şi stîlpilor de telefon din Frasin
  13. Linii industriale de garaj
  14. Rezultatele şi prestaţiunea căilor ferate forestiere în regie proprie

*

            Capitolul VII.  Clădiri forestiere

* 

  1. Clădiri de administraţie şi locuinţe
  2. Clădiri de exploatare
  3. Clădiri de raport

*

            Capitolul VIII. Regenerarea şi îngrijirea pădurilor

* 

  1. Consideraţiuni generale
  2. Împăduririle şi lucrările de îngrijirea arboretelor executate în anii 1873-1933
  3. Consideraţiuni asupra principiilor de regenerare aplicate în pădurile Fondului
  4. Esenţe exotice. Lucrări de împădurire speciale

*

            Capitolul IX. Industrie, comerţ şi consumul lemnului

 *

  1. Dezvoltarea industriei fabricilor de cherestea
  2. Dezvoltarea altor industrii
  3. Situaţia de după război a industriei lemnului din Bucovina
  4. Industrii ce întrebuinţează lemnul ca combustibil
  5. Orientarea comerţului de export al lemnului din Bucovina
  6. Satisfarea cerinţelor consumului intern
  7. Clasificarea lemnelor şi sortimentelor de vînzare
  8. Preţul lemnului. Evoluţia şi variaţiile sale

*

            Capitolul X. Exploatarea în regie proprie a fabricilor de cherestea

 *

  1. Infiinţarea regiei
  2. Descrierea fabricilor de cherestea ale fondului

Fabrica de cherestea din Falcău

Fabrica de cherestea din Moldoviţa

Fabrica de cherestea din Frasin

Fabrica de cherestea din Putna

Fabrica de cherestea din Gura Humorului

Fabrica de cherestea din Voivodeasa

  1. Organizarea exploatării în regie a fabricilor de cherestea
  2. Activitatea regiei fabricilor de cherestea
  3. Rentabilitatea exploatării în regie a fabricilor de cherestea
  4. Consideraţiuni asupra rezultatului şi necesităţii exploatării în regie proprie

a fabricilor de cherestea

*

            Capitolul XI. Bunuri secundare de producţie

* 

  1. Băile din Vatra Dornei
  2. Istoricul
  3. Situaţia staţiunii, clima, izvoarele şi nămolul
  4. Inventarul şi instalaţiunile stabilimentului balnear
  5. Exploatarea băilor
  6. Băile din Iacobeni
  7. Minele din Iacobeni
  8. Originea şi exploatările din trecut
  9. Reorganizarea exploatării
  10. Rezultatele exploatării şi rentabilitatea
  11. Criza economică şi influenţa ei asupra exploatărilor miniere
  12. Inventarul exploatărilor miniere
  13. Pescăriile din Cozmeni
  14. Infiinţarea pescăriei şi rezultatele exploatării înainte de război
  15. Situaţia şi inventarul pescăriei după zărboi
  16. Rezultatul exploatării şi rentabilitatea

*

            Capitolul XII. Gestiunea financiară a Fondului

 *

  1. Rezultatul gestiunii dela înfiinţarea Fondului pînă la războiul mondial
  2. Rezultatele gestiunii de după războiul mondial
  3. Impozitele
  4. Efectele crizei asupra gospodăriei
  5. Mijloace de luptă pentru atenuarea efectelor crizei

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

Concluziuni

 *

  1. Aprecieri asupra trecului Fondului
  2. Caracteristicile economiei Fondului de după război
  3. Indrumări şi directive pentru viitor

*

                        Fotografii

 *

Tipuri de arbori şi arborete din pădurile fondului (6 foto)

Pădurea seculară din Voroneţ

Codrul de fag din Ilişeşti

Codrul de stejar în Ocolul silvic Jucica

Pădure seculară în Poiana Stampei

Parchet după extragerea răşinoaselor din anul 1893 în Ocolul silvic Putna

Exploare din anul 1896

Scoaterea lemnului pe jilip

Cale cu şine de lemn din secolul trecut

Lucrări de exploatare în Ocolul silvic Vama (6 foto)

Opustul din Sarata

Cale şinuite de lemn din secolul trecut

Plecarea unui tren forestier

Incărcarea unui tren forestier

Potecă într-un ocol de munte

Instalaţie de impregnarea stîlpilor de telefon

Drum forestier şeseluit în ocolul silvic Revna

Transportul lemnului pe plute pe Bistriţa Aurie

Transportul lemnului pe drum de zăpadă

Clădiri administrative (6 foto)

Reşedinţa Ocolului silvic Dorna Candrenilor

Administraţia centrală din Cernăuţi

Fabrica de cherestea din Frasin (2 foto)

Plan înclinat la exploatările miniere din Iacobeni

*

                        Hărţi şi planuri

 *

Harta proprietăţilor Fondului

Harta precipitaţiunilor

Harta geologică

Harta zonelor de vegetaţie

Harta evoluţiei exploatărilor din Valea Suhei

Harta arboretelor din Ocolul silvic Revna trupul Cozmeni

Harta proprietăţilor Fondului şi instalaţiunilor de transport la finea anului 1910

Planuri de situaţie a stabilimentelor industriei din

Falcău

Moldoviţa

Frasin

Putna

Gura Humorului

Voivodeasa

*

                        Diagrame

 *

Rezultatele exploatărilor în pădurea Fondului în epoca 1862-1933

Cheltuieli de investiţie şi întreţinerea instalaţiilor de transport în perioada 1878-1933/34

Cheltuieli de întreţinerea drumurilor şi clădirilor în perioada 1910-1933/34

Prestaţiunea căilor ferate forestiere în perioada 1909-1932/33

Lucrări de regenerare şi îngrijirea arboretelor 1873-1933

Cheltuieli, pepiniere, seminţe, puieţi

Preţul lemnului în anii 1910-1934 şi 1892-1898

Preţul lemnului în anii 1842-1934

Gestiunea financiară a Fondului în anii 1874-1933/34

Venituri, cheltuieli, venit net pe hectar

Specificarea venitului net pe ramuri de producţie

Specificarea cheltuielilor pentru anii 1874-1931


în veșnicia leru-i ler

 

prin cântec vechi mă tot respiră

aleanul florilor de măr

pe calea înspre adevăr

în noaptea sfântă când se-nșiră

și când nu am nimic de zis,

deși nu m-am născut tăcere,

căci e ninsoarea mângâiere

și florile de măr – un vis,

 

un de demult, un ce va fi

și-un curmeziș durat în mine

de-ndepărtările străine

și de lumini vibrante, și

atunci renasc cu flori de măr

deasupra bolții risipite

în licărire de clipite

din cioburatul adevăr

 

al vremii ce ne vremuiește

cu cinică indiferență

și simt mereu câte-o absență

în cântul vechi, când povestește

cu florile de măr pe cer

de parcă lumea s-ar desprinde

doar ca să urce prin colinde

în veșnicia leru-i ler


Deschiderea din anul 1856 (IX)

 

Pentru ilustrarea acestui material voi folosi iconografia vremii, deci acuarelele lui Franz Xaver Knapp (1809-1883)

„Deschiderea din anul 1856 / a mormintelor domneşti / care se află

în / Mănăstirea greco-ortodoxă Putna // Protocol şi Acte anexe

întocmit de / K. A. Romstorfer”

Karl Adolf Romstorfer

Cernăuţi, 1904, Tipografiile Asociate din Cernăuţi

*

 

Traducere: Dr. ing. Ion Barbu

*

Alte acte

* 

(19714)

 

La data de 6/18 Noiembrie 1856, Consistoriul anunţă Guvernul ţării că Asesorul Consistorial Theoktisch Blazewicz (Teoctist Blajevici – n. n.) a fost delegat pentru sfinţirea Capelei de iarnă. În cazul în care ar fi găsite criptele Domneşti (princiare) „va putea face şi serviciul religios ceremonial de sfinţire a mormintelor”.

*

Guvernul ţării anunţă, la data de 20 Noiembrie 1856, prin scrisoarea nr. 19714, pe Schönbach „ca deschiderea mormintelor în chestiune să se facă în conformitate cu aprobarea dată prin scrisoarea din 23 Septembrie anul în curs” / (Josefowicz m. p.) Schmück m. p. / Referent.

*

(20308)

Raportul Comisiei pentru Deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna, din 25 Noiembrie 1856, asupra începerii şi progreselor făcute, către Guvernul ţării – pe scurt, cu protocoale zilnice. / Schönbach m. p.

(22004)

Sinteza Protocolului transmis de către Comisie, cu referire la deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna / % Protocolul deschiderii mormintelor.

*

Către Onor. Consistoriul religios aici.

În anexa % se transmite Înaltului Consistoriu protocolul Comisiei, în legătură cu deschiderea mormintelor de la Mănăstirea greco-ortodoxă Putna, şi progresele realizate sub supravegherea membrilor comisiei. Sunt prezentate detaliat progresele realizate la deschiderea mormintelor Domneşti şi ale celorlalte morminte existente în biserica mănăstirii Putna, precum şi modul în care s-a procedat după ce s-a stabilit cui aparţin mormintele, cu referire la conservarea resturilor umane găsite în morminte şi a pietrelor funerare. În final se fac recomandări privind modul în care Comisia vede organizarea monumentelor mortuare din Biserică. / Czernowitz, 20 Decembre 1856.

(332, 1857)

„Prea onoratului Prezidiu cezaro-crăiesc al ţării!

Cu autorizaţia emisă de către Guvernul cezaro-crăiesc din 23 septembrie 1856, scrisoarea nr. 15140, am fost însărcinat să inspectez lucrările de construcţie de la Mănăstirea Putna, iar cu această ocazie să particip, alături de înalta Comisie, în biserica Mănăstirii greacă neunită Putna şi să intervin în problemele tehnice care se ivesc.

*

Deoarece am fost însărcinat cu preluarea formală a clădirilor mănăstirii, a trebuit să amân finalizarea acestor lucrări, deoarece am fost anunţat că trebuie să particip la întâlnirea Comisiei pentru deschiderea mormintelor existente în Mănăstire. Membrii Comisiei s-au reunit, prima dată, la 24 Noiembrie 1856, aşa cum au făcut cunoscut Prezidiului cezaro-crăiesc al ţării, prin intermediul Protocoalelor prezentate.

Pe lângă lucrările la care eram angajat, referitoare la toate construcţiile mănăstirii, mi-a revenit şi sarcina de a ţine socoteala (registrul) obiectelor găsite în mormintele deschise, precum şi de a desena aceste morminte şi pietrele lor tombale.

*

Pe lângă desenele obiectelor de valoare, care au fost găsite la Putna, am realizat desenele din cele 3 role anexate, reprezentând situaţia în plan şi în secţiune longitudinală a bisericii Mănăstirii Putna, precum şi alte două desene ale mormintelor care se găsesc în Naosul acestei biserici; piatra de mormânt, sculptată în piatră, a Domnului Moldovei Ştefan cel Mare, mort în anul 1504, şi a celei „de-a doua” soţii, Maria, fiica Domnului valah Radul, apoi cea „de-a doua” (? – semn introdus de Romstorfer) soţie a lui Ştefan cel Mare, Maria, fiica Domnului rus Simion, şi cei doi fii ai săi, înmormântaţi tot aici.

*

În desenul reprezentând vederea în plan a bisericii sunt prezentate mormintele, cu numerele corespunzătoare din Protocol, care permit identificarea fiecărui mormânt în parte.

Deoarece Mănăstirea greacă-neunită Putna a fost construită din piatră, în urmă cu 391 ani, de către Ştefan cel Mare, şi prezintă un mare interes stilul şi construcţia în sine, care oferă o imagine interesantă a perioadei despre care vorbim, îmi permit să prezint suplimentar aceste date, pe care vă rog să le transmiteţi Comisiei centrale pentru cercetarea şi conservarea monumentelor.

Cernăuţi, 3 ianuarie 1857 / Röll / Inginer”.

Scrisoarea Ing. Röll, din 3 Ianuarie 1857, nr. 469, cu desenele anexă la Protocolul asupra Deschiderii mormintelor de la Mănăstirea Putna.

*

 „Către / Ministerul pentru Culte şi Educaţie, / Preşedintelui Bucovinei cezaro-crăieşti.

La data de 16 Ianuarie 1857, a fost transmis Protocolul asupra deschiderii mormintelor din Biserica Mănăstirii greco-neunite Putna.

*

/. Protocolul deschiderii mormintelor

//. Desenele Bisericii şi pietrelor funerare de la Putna

*

Suplimentar la raportul meu principal, am onoarea etc., etc. să prezint, în anexă, la /., completări reprezentând desenele mele[1] la Protocolul Comisiei. Astfel, au fost detaliate o serie de aspecte, legate de deschiderea mormintelor domneşti din biserica Mănăstirii Putna.

În anexa //., sunt prezentate trei foi, cuprinzând planurile bisericii mănăstirii şi secţiunea longitudinală ale numitei biserici, precum şi poziţia mormintelor din Naos, care s-au găsit, piatra de mormânt a Domnului Moldovei Ştefan cel Mare, mort în 1504, precum şi cele ale celor două soţii.

*

Deoarece această Biserică, construită în anul 1466, de către numitul Domn şi Ctitorul Mănăstirii Putna, a fost zidită din piatră, consider că sunt foarte importante stilul şi detaliile arhitecturale, pe lângă pietrele de mormânt, reprezentate în desenul (planşa) 2/2. Toate acestea reprezintă probe foarte interesante de arhitectură din secolele în care au fost realizate şi îmi permit să supun atenţiei dvs. cele 3 planuri, pentru a fi analizate de Comisia centrală cezaro-crăiască pentru Cercetarea şi Conservarea monumentelor de arhitectură.

La final, se observă că pentru definitivarea unei opinii referitoare la această chestiune, supusă aprobării Consistoriului Episcopal de la Cernăuţi, se va cere aprobarea Ministerului pentru Culte şi Educaţie, care va formula cea mai justă concluzie. / Czernowitz, 16 Ianuarie 1857”.

(2916/57)

Consistoriul, aici, la 29 ianuarie / 11 februarie 1857. Scrisoarea nr. 4045, cu privire la modul de valorificare a rezultatelor deschiderii mormintelor şi edificării unui monument la Mănăstire.

*

„21 februarie 1857, nr. 2916. Rezoluţia de pe plicul scrisorii asupra modului de valorificare a Protocolului.

Se va face cunoscut dlui ing. Röll, de la Direcţia cezaro-crăiască pentru construcţii, asupra celor propuse de către Consistoriu, referitor la cunoştinţele sale precise despre lucrările descrise de acesta, în special în ceea ce priveşte reprezentarea aspectelor tehnice. Este rugat să continue lucrările de relevee ale construcţiilor, precum şi să estimeze costurile pentru o astfel de lucrare, care să poată fi înaintată Înaltului Minister. / Cernăuţi, 12 martie 1857”.

(12278/1857)

 

[Consistoriul, la 10/22 Iulie 1857, Nr. 2402: Din motivele cunoscute, prezentate anterior, şi în special pentru data de 15/27 August, când serbăm Hramul Mănăstirii, se solicită Guvernului ţării Bucovina finalizările începute la Mănăstirea Putna.] / Eugen / Episcop.

*

[Guvernul ţării Bucovina, la 24 iulie 1857, referitor la scrisoarea nr. 12.278.

Transmite ing. Münich, de la Direcţia Construcţiilor Suceava.

După terminarea lucrărilor de deschidere a mormintelor, pavajul (pardoseala) din interiorul Mănăstirii Putna nu a fost finalizat. Sunteţi trimis de urgenţă la Putna pentru a rezolva situaţia şi a angaja un meseriaş (întreprindere?) – nu cu Leibuka Barber! – pentru supravegherea şi terminarea lucrărilor până la data de 15/27 August, astfel ca la această dată biserica să poată fi deschisă (publicului, credincioşilor). / La Consistoriu].

(12712/57)

[Inginerul Münich transmite, de la Suceava, la 30 Iulie 1857, Scrisoarea nr. 205 către Guvernul ţării]:

„Pentru îndeplinirea ordinul transmis, consider că este necesar să mă deplasez de două ori la Putna. Vă rog să transmiteţi un ordin prin care să-mi fie decontate deplasările anterioare în interes de serviciu şi care se cifrează la 800 florini. Eu nu mai pot suporta costul unei deplasări din buzunarul propriu, deoarece acesta ar fi de 80 florini, astfel încât eu nu pot să avansez banii de deplasare şi să aştept decontarea ani în şir. / Suceava, 30 Iulie 1857 / Münich / Inginer”.

*

[Guvernul ţării trimite, la 1 august 1857, către Direcţia Construcţiilor, dlui ing. Röll, aici: Daţi comandă de urgenţă la un colaborator al dvs., de exemplu Borkowski, şi muncitorii să se deplaseze la Putna şi să facă lucrările şi aranjamentele necesare până la 15 august. Avans 80 florini].

*

[Către Casa Centrală, aici: Se vor plăti 80 florini, din banii Fondului Bisericesc grec-neunit].

[Către Münich, la Suceava: Deoarece lucrările necesare la Putna se vor executa de către o altă echipă, s-a suspendat deplasarea dvs. În ceea ce priveşte suma de 800 florini, reprezentând costuri anterioare, avansate de dvs., vă anunţ că suma va fi plătită de Biroul Contabil de Stat cezaro-crăiesc].

*

[Către Biroul Contabilităţii de Stat Lemberg. Reclamaţia lui Münich va fi rezolvată şi litigiul cu banii rezolvat].

[Către Înaltstătătorul Mănăstirii Putna Bortnik: Decretatul (hotărârea) vă va fi transmis].

(15880/57)

[Deplasarea din 12 Septembrie 1857, nr. 487, a echipei trimise de Röll, precum şi diurnistul Borkowski, va fi decontată, iar Biroului de Contabilitate din Lemberg i se vor trimite actele, pentru verificare].

(18850/57)

„Ministerul cezaro-crăiesc al Cultelor şi Educaţiei, nr. 19881/340.

La scrisoarea din 16 ianuarie 1857, nr. 332, referitoare la mărturiile găsite la Mănăstirea Putna, cu ocazia deschiderii mormintelor, vă informăm că documentele întocmite au fost transmise Comisiei pentru Cercetarea Monumentelor Istorice, pentru analiză. Comisia îşi rezervă dreptul de a modifica şi de a face publice aceste documente, după cum va crede de cuviinţă.

*

În încheiere se menţionează modul în care vor fi soluţionate solicitările dvs., referitoare la mormintele de la Mănăstirea Putna.

Viena, 20 noiembrie 1868

Din partea Ministerului / Semnează / Subsecretarul de Stat Helfert”.

*

„Protocol nr. 15396, 26 august, nr. 2763. Preşedinte, 5 septembrie 1857. Consistoriul bisericesc grec-neunit, în legătură cu deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna.

Protocol nr. 18850 din 20 noiembrie 1858, nr. 19881.

Ministerul Cultelor respinge formularea unei poziţii definitive, cu privire la mormintele de la Mănăstirea Putna.

(N. B. Rolele cu planurile şi Protocolul sunt păstrate de departamentul III).

(la Dosarul 15396)

La scrisoarea urgentă, trimisă de dl ing. superior Röll, Şef al Oficiului cezaro-crăiesc pentru construcţii, se va răspunde că, prin Scrisoarea din 12 martie anul trecut, n. 2916, primită de la Ministerul Cultelor şi Educaţiei, s-a decis amânarea formulării unei poziţii feme în problema solicitată. / Cernăuţi, 1 decembrie 1858”

*

La Protocolul nr. 18850, dosar 1858, Spre ştiinţă Oficiului:

Referentul Syrzsisztie, de la Consiliul ţării. / Către Dl Şef al Oficiului de construcţii al ţării (aici).

Domnule… etc., etc., vă informăm că urmare a hotărârii din 1 decembrie anul trecut, cererea dvs., referitoare la modul în care urmează a fi tratate mormintele de la Mănăstirea Putna, veţi primi răspuns în cel mult 4 săptămâni, după ce vom depune acest raport la Ministerul pentru Culte şi Educaţie. / Cernăuţi, 11 martie 1859.

(2442/1860)

Ministerul cezaro-crăiesc pentru Culte şi Educaţie:

Vă reamintim că, prin hotărârea din 20 noiembrie 1858, nr. 19881, raportul din 16 ianuarie 1857, nr. 332, referitor la mormintele domneşti de la Putna, încă nu a fost depus.

Viena, 13 februarie 1860.

Pentru Minister semnează Subsecretarul de Stat Helfert.

Către Guvernul ţării Bucovinei.

*

Guvernul cezaro-crăiesc al Bucovinei. Protocol nr. 2442 din 12 februarie 1860, nr. 19881 (la Preşedinte, în 20 februarie 1860).

Ministerul pentru Culte şi Educaţie transmite răspunsul prin care cererea referitoare la mormintele domneşti de la Mănăstirea Putna a fost respinsă:

„Departamentul al III-lea

Referent Înălţimea Sa Consilier de Stat Syrzisztie

Oficiul de construcţii al ţării (aici)

Se va aduce de urgenţă la cunoştinţa fostului inginer-şef cezaro-crăiesc Röll că, prin decretul din 12 martie 1857, nr. 2916, primit şi executat la 1 decembrie 1858, referitor la mormintele princiare din Biserica Mănăstirii greco-neunite Putna, înaltul Minister cezaro-crăiesc pentru Culte şi Educaţie a transmis respingerea acesteia.

Cernăuţi, 19 mai 1860.

*

[1] Nici măcar Romstorfer nu a mai găsit aceste desene, deci nu le-a reprodus, dar e posibil să le găsim pe undeva, în cele din urmă – n. n.


Sofia Vicoveanca: „Nu port obrazul la călcâi”

Sofia Vicoveanca și Ion Irimescu

Doamna Sofia Vicoveanca înseamnă pentru mine, dintotdeauna și pentru totdeauna, un sacerdot al spiritualității românești, un paznic al altarelor strămoșești, alături de Maestrul Ion Irimescu, celălalt personaj emblematic al acestui nord de „țară românească a Moldovei” – cum obișnuia să formuleze în urice Alexandru cel Bun. Am trăit norocoasa fericire de a le fi apropiat amândurora și am tot profitat de prilejuri ca să-mi primenesc sufletul cu sfințenie, cu proaspăt și luminos.

Traian Straton, Sofia Vicoveanca şi Alexandru Dumbravă

Lucrând, editorial, cartea „Din culisele sufletului”, de Sofia Vicoveanca, lucrare în care nu am înlocuit nici măcar un singur cuvânt, ci doar am organizat materialul scris după o anumită logică, pornind de la mărturisirea „Îmi place să-mi colorez timpul cu versuri şi  cu amintiri dragi sufletului meu”, am avut revelația unui prozator înnăscut, care dă valoare și amplitudine culturală fragmentelor de memorie românească pe care le-a și trăit. Este atât de densă această nouă carte a Doamnei (folosesc în sens voievodal cuvântul) Sofia Vicoveanca, încât nu a mai fost nevoie să încerc o prefață (de altfel, și premeditasem statutul de „prin sine însăși” al operei), admirabilul discurs narativ al autoarei conținând teze postulative (de necontestat, deci) ale unui crez artistic dumnezeiesc. Scrie Doamna Doamnelor Sofia Vicoveanca, așa cum eu nu aș fi putut scrie vreodată, în ciuda faptului că limba străbunilor îmi tot arată niscaiva afecțiune:

La începuturi, cu George Tofan, Traian Straton, Nicoleta Vasilovici, Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Maria Dascălu, Alexandru Dumbravă şi Aurel Tudose

„În artă, ca şi în matematică, munca este continuă, uneori obositoare. Arta nu este o îndeletnicire uşoară, ea poartă mare responsabilitate, dată prin credinţă şi dăruire; poate fi generoasă, fiind o răsplată. Oare câtă lume ştie câtă energie se consumă în întâlnirea cu publicul? Uneori câte căutări pentru a te face înţeles, pentru a „trece rampa”, cum se mai zice? Pentru că aşa cum oamenii nu se nasc toţi într-o zi, aşa nu gustă la fel lucrurile. Publicul, el singur, este arbitrul care selecţionează cine trebuie să rămână pe scenă”.

Final de spectacol la Suceava; dirijor – Grigore Macovei; pe scenă – Gigi Văduva, Nicoleta Vasilovici, Iosif Grigore, Sofia Vicoveanca, Maria Bararu, Alexandru Dumbravă şi două dansatoare: concert-maestru – Martin Mony Szekely

Apoi, în altă pagină de intensă și vibrantă trăire, scria, și cu seriozitatea, dar și cu umorul autoironic moștenite de la tatăl Domniei Sale, Gheorghe Fusa, despre dumnezeiasca-i ursire: „O viaţă întreagă, cu traista-n băţ – cum zic, uneori, făcând haz de necaz. Neam din neamul meu n-a purtat atâta opincă şi catrinţă ţesută în stative. Le port cu mândrie, mă simt bine în costumul de acasă, şi cutreier lumea, făcând cunoscute cântecele din bătrâni, datinile şi tradiţiile neamului meu românesc”.

Ziaristul Victor Micu, soțul Sofiei Vicoveanca

Între cele două repere, cel al crezului artistic și cel al proverbialului „așa i-a fost scris”, evoluează o narațiune complexă, plină de vitalitate și de înțelepciune, de verticalitate și de sacralitate a cuvântului dat, Doamna Sofia Vicoveanca născocind, de-a lungul anilor, savuroase butade, cu semnificații proverbiale, dar care definesc valori morale asumate, cum este și butada „nu port obrazul la călcâi”, pe care mi-a spus-o ieri, eu notând-o sârguincios, pentru că niciodată nu trec indiferent pe lângă cuvinte.

Vlăduț Micu și prințesele lui

Lucrând editorial „Din culisele sufletului”, am dobândit convingerea că trebuie lucrată o carte cu toate prozele Doamnei Sofia Vicoveanca – la fel de frumoase și de valoroase ca și cântecele Domniei Sale. Dar am eu și un presentiment, care-mi supune că Sofia Vicoveanca are și alte câteva cărți de trăit, în deceniul care urmează după șase decenii de cântec, și că le va trăi ca atare. Drept spovedanie și drept închinare.


ning cu primele iubiri

 

s-a fost stins o lumânare

și-atunci paznicii de noapte

au pocnit din biciuri grele

până hăt, în prea departe,

risipind întunecare

peste ultimele șoapte

ale cântecelor mele

părăsite într-o carte

*

și-am tot dus doar eu arsura

și cenușile rămase

până jos, la temelia

universului în spuză,

clocotea în beznă ura

și incendiase case

și-auzeam cum veșnicia

mi-a depus cenuși pe buză,

*

hei, poemelor nescrise,

eu vă presur pe cărare,

dar din urmă vin zăvozii

sângeroși să vă sfâșie,

iar tu, suflete, proscrise,

aștepți iarna călătoare

să înfășure nerozii

de sub bici cu veșnicie

*

și nu-ți pasă că în beznă

stăpânesc niște litanii

și că lanțurile fură

și-nrobesc neprihăniri,

afundat până la gleznă

în omăt simți doar că anii

ce se schimbă în natură

ning cu primele iubiri


Pagina 3 din 1.04212345...102030...Ultima »