Dragusanul - Blog - Part 5

Frumoasa, o istorie ca o poveste

 

 

 

Două dintre aşezările foste nemţene, acum băcăuane, Frumoasa şi Balcanii, îşi au temelia în vremuri anterioare Ţării Moldovei, puse de Bâlcu, unul dintre vitejii legendarului Dragoş Viteazul, cel care izbutise să-şi facă o ţărişoară, între Bacău şi Fălticeni, numită Câmpul lui Dragoş.

 

Numele aşezării Balcani, de pe pârâul Bâlca, vine, de altfel, de la Bâlco, satul numindu-se, inițial, Bâlcani (II, doc. 210), chiar şi în uricul obţinut de fiul lui Bâlcu, Petru Bâlco; numele satului Frumoasa, de pe pârăul Frumoasa Mare, proprietate a aceluiași Petru (fiul lui) Bâlco, a fost, inițial, Flocești – degenerescență de la Flacești (II. Doc. 188). Toate aceste sate, din Câmpul lui Dragoș, adică din formațiunea prestatală a lui Dragoș Viteazu, care cuprindea ținutul dintre părțile Bacăului și cel al Fălticenilor, unde se învecina cu Câmpul Perilor, deci cu o altă formațiune prestatală, prezintă și o genealogie de protopărinți, Dragoș Viteazul – Sima (Drăgușanul) – Danco, mai mult decât interesantă.

 

În doar câteva ceasuri, răspunzând indirect rugăminţii domnului Nicuşor Beţa, din Frumoasa, am izbutit să scot la iveală câteva mărturii, în care istoria pare să fi fost o adevărată poveste. Iată-le:

 

*

 

1424 (6932), octombrie 9, Suceava: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că acestor adevărate slugi ale noastre, Toader şi Lie, le-am dat un loc la Tazlău, la obârşia Frumoasei, unde iese din pădure, mai sus de Meteşti, ca să-şi pună şi să-şi aşeze mănăstire, să le fie uric şi ctitorie neclintită lor şi copiilor lor şi întregului lor neam, în veci.

 

Iar hotarul acelui loc să fie pe vechiul hotar şi pe unde le-a hotărât pan Giurgiu globnic. Iar la aceasta este credinţa domniei mele şi credinţa iubitului fiu al domniei mele, Iliaş voievod, şi credinţa tuturor boierilor noştri. A scris Neagoe gramatic, la Suceava, în anul 6932 (1424) octombrie 9”[1].

 

*

 

1472 (6980) octombrie 8: „Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Iată această adevărată şi credincioasă slugă a noastră, Petru, fiul lui Bâlco, ne-a slujit nouă drept şi credincios. De aceea, noi, văzând slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, i-am dat şi i-am întărit ocina lui dreaptă, un sat, anume Floceştii, pe Tazlăul Mare, pentru că el a şi mărturisit înaintea noastră şi înaintea tuturor boie­rilor noştri, mari şi mici, şi cu toţi megieşii săi, că privilegiile pe care le-a avut pe acel sat, pe Floceşti, pe Tazlăul Mare, de la bunicul nostru, de la Alexandru voievod, şi de la unchii noştri, de la Iliaş voievod şi de la Ştefan voievod, aceste privilegii ale lui, pe care le-a avut, toate i-au ars în casa lui Rusul din Floceşti, atunci când a ars şi privilegiul unchiului nostru, pan Vlaicul.

 

Deci, noi, văzînd mărturia lui bună şi dreaptă, de asemenea şi noi i-am dat şi i-am întărit ocina lui dreaptă, acel sat mai înainte spus, Floceştii. Şi niciodată să nu dobândească nimeni acel sat, Floceştii, cu nici un pri­vilegiu, în oricare zile şi ceasuri, nici înaintea noastră, nici înaintea altora, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova. Toate acestea mai sus scrise să-i fie de la noi uric, cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor lui şi întregului său neam, cu toate8 hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veacul veacului. Aceasta scriem”[2].

 

*

 

1481 (6989) februarie 1, Suceava: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Danco, fiul lui Sima, nepotul lui Dragoş viteazul, şi cu nepoţii lui de soră, anume: Giurgea, şi Anuşca, şi Vasutca, şi Mărie şi Neagşa, de bunăvoia lor şi nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină, din uricul lor drept şi propriu, un sat la Cobâle, anume Selivestrii, amândouă cuturile; şi au vândut acest sat însumi domniei mele, în preţ de 200 de zloţi tătăreşti. Şi sculându-se domnia mea, am şi plătit toţi aceşti bani mai sus-scrişi, totul cu bani gata, în mâinile slugii noastre Danco, fiul lui Sima, nepotul lui Dragoş viteazul, şi în mâinile nepoţilor săi de soră: Giurgea, şi Anuşca, şi Vasutca, şi Măria şi Neagşa, înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici.

 

Iar după aceasta, iarăşi a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boie­rilor noştri moldoveni, mari şi mici, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniş Borilescul, de bunăvoia sa şi nesilită de nimeni, nici asuprită, şi a schimbat cu domnia mea ocina ei dreaptă, din uricul ei drept şi propriu, două sate, anume Borileştii şi Drăgoteştii, din Câmpul lui Dragoş, pe Nechid. Şi a dat Mărina Lolca aceste două sate, Borileştii şi Drăgoteştii, însumi domniei mele.

 

Şi iarăşi, în acelaşi ceas, m-am sculat domnia mea, de bunăvoia noastră, şi am dat aceste două sate, Borileştii şi Drăgoteştii, sfintei noastre mănăstiri de la Tazlău.

 

Iar domnia mea am dat Marinei Lolca, pentru aceste două sate ale ei, Borileştii şi Drăgoteştii, satul mai sus-scris, Selivestrii, la Cobâle, amândouă cuturile, şi încă am adăugat domnia mea Marinii Lolca, la acest sat, Selivestri, 240 de zloţi tătăreşti, totul bani gata, înaintea tuturor boierilor noştri moldo­veni, mari şi mici, pentru aceea ca să-i fie acest sat Selevestrii, amândouă cuturile, Mărinii Lolca, de la noi, uric şi cu tot venitul, ei şi fraţilor ei, şi nepo­ţilor ei, şi strănepoţilor ei, şi răstrănepoţilor ei şi întregului ei neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci”[3].

 

*

 

1481 (6989) martie 12: „Pe Urseşti, în Câmpii lui Dragoş, a Tazlăului. / Velet 6989 (1481) martie 12. / Un uric tij de la Ştefan vodă, întăritură mănăstirii Tazlăului pe satul Ursăştii cu toate împregiururile, la Dragoşe Câmpul, ce l-au cumpărat măriia sa, drept 200 arginţi tătărăşti, de la Ana Nimăiasă şi Ivan, şi, dându-l miluire la mănăstirea Tazlăul, i-au întărit cu uricul acesta”[4].

 

*

 

1491 (6999) octombrie 15, Suceava: „Şi încă am dat şi am întărit acelei sfinte mănăstiri a noastre de la Tazlău şi braniştea care este în jurul mănăstirii, începând de la obârşia Nichidului, de la poiana ce se cheamă Poiana Pintenului şi în jos, pe Nichid, până la glod, şi de la glod drept la deal, la vârful dealului de la Racila, şi, pe deal, în jos, până la bouri, unde au fost lozniţele, iar de aici iarăşi pe acelaşi deal, în jos până la Runcul lui Bozie, iar de aici, drept peste pârâul Tazlăului şi la gura Frumoasei Mari şi pe Frumoasa Mare, în sus, până la Runc, care este la obârşia Frumoasei Mari, de aici drept la vârful dealului, care se cheamă Sihla Geamirei, de aici, în sus, pe deal, până la răchitiş, iar de la răchitiş, de asemenea, în sus, pe acelaşi deal, până la obârşia Lichidului, la poiana ce se cheamă Poiana Pintenului, de unde au început întâi. Acesta este tot hotarul acelei branişti mai sus scrise.

 

Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri. Aceasta scriem. / Suceava, în anul 6999 (1491) octombrie 15”[5].

 

*

 

1634 (7143) noiembrie 7: „Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi mici, sluga noastră Tofan Sechel, ce au fost căminar, şi s-a pârât de faţă înaintea noastră cu Ionaşcu Văleşte, feciorul Micului, pentru a treia parte de giumătate de sat din Forloeşti şi a treia parte de Ongheni, unde cade Pârâul Sărat în poiana Tazlăului, şi a treia parte din Poiana cu Păcurile, şi a treia parte din păcuri şi a treia parte de dealul Tazlăului, din Poiana Preluncilor şi a treia parte din Poiana Săcăturilor, şi a treia parte din poiana de a chilie şi a treia parte pe vârful Tazlăului, în dealul la Giamăna, şi a treia parte din Frumoasa, unde este poiana Costovei.

 

Dar Ionaşcu Veleşte ne-a spus aşa, cum că sunt a lui drepte ocini şi moşii, iară sluga noastră Tofan Sechel auarătat înaintea noastră scri­sori de cumpărătură şi de întăritură de la Alecsandru vodă şi de întăritură de la bătrânul Ştefan vodă, şi întăritură de la Radul vodă şi ferue (plata taxei de judecată la Divan – n. n.) de la Alecsandru vodă, şi de la Moisi Movila vodă, cum că au cumpărat Dinga hatmanul aceste părţi de moşie, ce scriu mai sus, de la Toader pitărelul şi de la frate-său Gavril, şi de la surorile lor, Drăghina şi Mărica, ficiori Dochii, nepoţi lui Gavril Dinga, iară Ionaşcu Veleşte n-a avut nici o-ntăritură pre aceste părţi de moşie, ci a rămas înaintea noastră şi a tot sfatul nostru şi din toată legea ţării, iar sluga noastră Tofan Sechel, ce a fost căminar, s-a îndreptat înaintea noastră şi ş-au pus şi ferue 12 galbini în visterie domnească.

 

Drept aceia, de acum mai mult ca să nu mai aibă pâră Ionaşcu Vele­şte cu Tofan Sechel pentru aceste, nici să se mai acolisască în veci”[6].

 

*

 

1774, recensământul ordonat de mareşalul de câmp Rumeanţev:

 

 

Ținutul Bacăului: Satul Mănăstirii Tazlăului

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

Satul Mănăstirii Tazlăului

 

 

Toată suma caselor: 49. Scădere rufeturi, însă 49: 2 preoți, 2 femei sărace, 18 țigani, 27 scutelnici.

 

 

Birnici:

 

 

Ion Sâmion

Andreiu Toderiță

Grigori, vrâncean

Ioniță Toderiță

Dumitru Spănag

Dumitru Toderiță

Gavril Țârde

Neculai Morăraș

Gavril Hanul

Ștefan Hanul

Neculaiu Labiș

Toader Sârma

Ion, ciobanul

Pavăl, mocan

Petre, ungurian

Gravril sin (fiu) lui Grăpchinoiu

Lupul Labiș

Toader Merecică

Toader, arman botezat

Vasile Evul

Vasile Sârmă

Andreiu, rusul

Vasile Ciortan

Andreiu Gule

Gheorghi, arman

Costandin Han

Acsănti Ciotârcă

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Neculaiu

Popa Mihaiu

Anița, săracă

Smaranda, săracă

 

 

Țiganii ot tam:

 

 

Năstas

Pavăl

Manolachi

Sandul

Bucur

Vasile

Toader

Eni

Gavrilă

Ani

Gavrilă

Ion

Dumitru

Flore

Dinul

Costandin

Ion

Ion

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 305

 

 

 

Ținutul Bacăului: Bălcanul

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

Bălcanul

 

 

Toată suma caselor: 15. Scădere rufeturi, însă 1: 1 femeie săracă. Rămân birnici 14.

 

 

Birnici:

 

 

Mihăilă Rață din Boțești

Gheorghe Rață din Boțești

Iacob Rață din Boțești

Ion, rusul, de acolo

Ștefan, rusul

Toader, rusul din Boțești

Iftimi, rusul din Boțești

Ion, prisăcariul

Dumitru, prisăcar

Toader Gioncul

Petre sin (fiu) lui

Pinteleiu fiul lui

Dumitru Hanu

Stan de acolo

 

 

Rufeturi:

 

 

Anița, săracă

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 305, 306

 

 

*

 

1900: Frumoasa, sat, în jud. Neamț, plasa Bistrița, comuna Tazlăul, situai în dreptul km 45 al șoselei Dobreni-Moinești, pe valea pârâului Tazlăul, satul Balcani, la Sud, și Tazlăul, la Nord. Are o populație de 180 familii…

Frumoasa, moșie, situată pe lângă moșiile Balcani și Tazlăul, jud. Neamț, plasa Bistrița, comuna Tazlăul”[7].

 

*

 

1890: Balcani, moşie, situată la capătul dinspre Sud al comunei Tazlău, al plăşii Bistriţa şi al judeţului, între moşiile monastirii Tazlău şi Frumoasa, formând cu margínele sale dinspre Miază-zi hotarul dinspre jud. Bacău. Înainte de secularizare atârna de Monastirea Tazlaă (închinată sfântului Mormânt), astăzi aparţine statului. Are sat.

 

Balcani, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat 1a 40 km 500 me­tri depărtare de oraşul Piatra, în drumul şoselei judeţene Dobreni- Moineşti (la al 48-km 500 m); cu marginile sale formeză hotarul dinspre judeţul Bacău. Are o populaţie de 235 locui­tori, care se-ndeletnicesc cu agri­cultura și creşterea vitelor. În acest sat se află o biserică, cu un preot și doi dăscăli etc. Înainte de secularizarea averilor mănăstireşti, acest sat, împreuna cu moşia cu acelați numire, aparţi­nea Mănăstirii Tazlău (v. Balcani, moşie).

 

Frumosa, moşie, situată pe lângă moşiile Balcani şi Tazlău, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa. Are sat.

 

Frumoasa, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat în dreptul km 45 al soşelei Dobreni-Moineşti, pe valea pârâului Tazlău, satul Balcani la sud şi Tazlău la Nord. Are o populaţiunc de 180 familii, care se îndeletnicesc cu agricultura.

 

Tazlău, comună rurală, la Sudul plasei Bistriţa. Ete formată din cătunele: Tazlău, Frumosa şi Balcani, cu o populaţiune de 2.871 suflete sau 687 famimii (2.869 au fost prezenţi, 2 absenţi din comună, la facerea recensământului populației), dintre care: 1.465 sunt bărbaţi, 1.406 femei; după starea civilă: 1.566 necăsă­toriţi, 1.286 căsătoriţi, 212 văduvi, 7 divorțaţi; în raport cu instrucţiunea, 164 ştiu carte, 2.707 nu ştiu. Dintre locuitorii împroprietăriţi în 1864, sunt astăzi: 280 care trăiesc şi-şi stăpânesc locurile lor; 184 ca urmaşi; 257 sunt care, deşi însuraţi şi cultivatori dc pă­mânt, n-au nici un soi de pro­prietate şi nici prilejiul de a moş­teni ceva pe urma legiuiţilor lor părinţi.

 

Agricultura se face pe o întindere de 646 hectare, şi anume : 1 hectar grâu; 42 hectare hrişcă; 12 hectare secară; 347 hectare porumb; 2 hectare orz; 215 hectare ovăz: 3 hectare mei, 6 hectare cânepă; 1 hectar in; 6 hectare cartofi; 9 hectare fasole; 2 hectare ma­zăre. Imașul are o întindere de 220 hectare şi nutreşte 2.191 vite.

 

În acesta comună se află: 4 biserici, cu 10 servitori (din care o biserică catolică); venitul fonciar al pâmânturilor bisericeşti e de 1.150 lei anual; o școală.

 

Budgetul e de 6.450 lei, pentru venituri, şi 6.155 lei, pentru cheltuieli; taxa de 10 % asupra sala­riilor funcţionarilor se ridică la suma de 40 lei. Comunicaţia cu satele vecine se face prin şoseaua județeană Dobreni-Moineşti. Fondul drumurilor e de 1.000 lei, la venituri, și 920 lei la cheltuieli; salariul picherului e de 100 lei; salarul factorului poștal e de 500 lei anual. Din numărul total al locuitori­lor, 109 datoresc Creditului Agricol.

 

Tazlău, ape minerale, situate pe moşia statului, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, pe malul drept al pârâului Tazlău, la polele dealului Măgura-Mică. Înălţimea deasupra nivelului mării a acestor izvoare e de 430 metri. Izvorul principal (fiindcă sunt mai multe) se află la 2 km spre N-V de mănăstirea Tazlău.

 

Cea dintâi analiză calitativă a acestor ape s-a făcut de dl Dr. Bernath, şi aprobată de consiliul medical superior, după stăruinţa dlui M. Adămescu, prefectul jud. Neamț, pe-atunci (şi acuma primar al urbei Piatra); din acea analiză se constată că acele izvoare fac parte din clasa apelor alcaline-sodice-salifere şi bicarbonate; con­ţinutul lor este analog cu al apelor minerale de la Slănic, Ems, Royat, Gleichenberg.

 

A doua analiză s-a făcut de dl P. Poni, care a găsit, în 1.000 grame de apă, clor 6,2827; iod urme; anhidrită sulfurică: 0,0187; anhidrită carbonică, totală: 0,6096; hidrogen sulfurat: 0,0033; anhi­drită silicică: 0,0090; oxid de calciu: 0,1680; oxid de stronţiu: 0,0029; oxid de magneziu: 0,0731; oxid de fier: urme; natriu: 5,0165; litiu: 0,0002; substanţe fixe în stare de sulfaţi, calculate: 13,1230.

 

Aceste substanțe dl Poni le grupează ipotetic în modul următor: Clorura de sodiu: 10,2160; clorura de litium: 0,0012; clo­rură de magneziu: 0,1100: car­bonat de calciu: 0,2794; carbonat de magneziu: 0,0563; carbonat de fier: urme; sulfat de calciu: 0,0280; sulfat de stronţiu: 0,0051; anhidrită silicică: 0,0090 (suma substanţelor fixe: 10,7050; anhi­drită carbonică în bicarbonaţi: 0.1524; anhidrită carbonică liberă 0,3048; hidrogen sulfurat: 0,0033.

 

Calculându-se gazurile în volume, s-a găsit că 1 litru de apă minerală cuprinde: anhidrită carbonică liberă 154 cc, hidrogen sulfurat 2 cc 167). Terenurile aparţin grupei terțiare; izvorul iese dintr-un chist argilos, care formează malul stâng al pârâului, apa se adună într-o escavaţiune, la malul pârâului Tazlău.

 

Proprietăţile fizice şi chimice sunt următoarele: apa este limpede, in­coloră, cu un miros de hidrogen sulfurat şi cu un gust sărat, tem­peratura 14,50 C. Apa degajează puţin gaz compus din anhidrită carbonică, hidrogen sulfurat şi o hidrocarbură. Densitatea, determinată de dl Poni, este egală cu 1,0082, la tem­peratura 170 C. Hârtia de turnesol este înroşită, ceea ce indică o reacțiune acidă.

 

Aceste ape sunt bune contra reumatismului, accidentelor secun­dare și terțiare sifilitice și contra diferitelor eczeme (v. Buletinul Soc. de Med. şi natur. Iaşi, A. II, No. 6, 1888, P. Poni; idem studiul ap. Miner. din judeţ, de Dr. Al. Şaabner Tuduri; idem. Dr. D. Cantemir, Asachi A. III).

 

Tazlău, pârâu, în comuna Tazlău, plasa Bistrița; izvorăște din muntele Goșmanului şi curge printr-o vale foarte frumoasă, până în dreptul satului Tazlău, urmând direcţiunea Vest-Est; de aci, coboară într-o vale cu coastele râpoase şi desco­perite, mergând paralel cu Bistriţa şi Siretul, printre masivul Tazlăului Mare şi al Berzunţului (jud. Bacău), traversând, până la hotar, în două rânduri soşeaua judeţeană Dobreni-Moineşti (în dreptul km 42-46 ramificat). Albia pârâului este bolohănosă, în partea superioară, şi conţine pie­triș, în partea sa inferioară (v. Tazlăul Mare). Afluenţii săi, din judeţul Neamţ, sunt, pe dreapta: pâraiele Şoimului, Puciosului, Cociorvei, Babei, Naclad, (v. l. r.); pe stânga: pâraiele Carpen, Brusturos, Strajei, Peştiosu, Limpegioru, Răcilă, Carpăn, Radului.

 

Tazlău, monastire, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situată pe malul pârâului Tazlău, de la care şi-a luat nu­mele, este zidită de Ştefan cel Mare, în al 41 an al domniei sale, iar de la Cristos 1397 (greșeală: 1497 – n. n.), pe locul unde mai înainte exista mănăstirea cu ace­laşi nume, precum se constată dintr-un uric din 1481 al acelui Domn, prin care dă sf. Monastire din Taslău sau Tazlov, două sate din vecinătate: Borileşti şi Dragoteşti (v. Melchisedec: Notiţe isto­rice şi archeologice, adunate de pe la 48 M-ri şi biserici antice din Moldova, pag. 89-92, idem Frunzescu, Dicţionarul topogr. pag 476; idem Gr. Muşceleanu, op. cit., pag. 55-59, acești doi din urmă însă spun că Mănăstirea se află în jud. Bacău, ceea ce este eronat). Această monastire posedă mai multe inscripţii vechi, de la dife­riţii donatori (v. loc. citate).

 

Taslău, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat pe pârâul cu a sa numire, la 30.800 km (greșeală: nu km, ci m – n. n.) depărtare de oraşul Piatra. Are o populaţie de vreo 287 familii, care se ocupă cu agricultura. În acest sat se află 3 biserici, o şcoală, populată de 45 elevi, reşedinţa comunei. Locuitorii se îndeletnicesc cu agricultura și creşterea vitelor.

 

Tazlău, moşie, pendinte de Monastirea Tazlău, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa; are un venit din arendă anuală de 160 lei. Este proprietatea statului şi se mai numeşte Încungiurătorea Monastirei Tazlău.

 

Tazlăul-Frumos, pădure, de 14,700 pogoane, în plasa Bistriţa.

 

Tazlăul Mare, ramură de munţi, în grupa Trotușului, se prelungeşte în jud. Bacău, for­mând marginile bazinului Trotuș în acest judeţ (Notă: Valea Tazlăului, în privirea strategică, per­mite a întoarce apărarea din pa­sul Oituzului şi Uzului (jud. Ba­cău), conducând atacul prin pasul Moineştilor şi Teţcani, la Oneşti)”[8].

 

 

 

[1] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. I (1384-1448), București 1975, doc. 59, pp. 85, 86

[2] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 188, pp. 280, 281

[3] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 233, p. 356

[4] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 234, p. 357

[5] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. III (1487-1504), București 1980, doc. 100, p. 200

[6] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. XXII (1634), București 1974, doc. 278, p. 312

[7] Lahovari, George Ioan, Marele Dicționar Geografic al României, Vol. III, București 1900, p. 425

[8] Gheorghiu, Constantin D., Dicționar Geografic al județului Neamț (la anul 1890), București 1895, pp. 25, 175 și 364-367


Alte cântece pentru Mena Falek

 

În prim-plan, inclusiv la comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, Menachem Falek

 

 

 

Călăreţul singuratic

 

 

Călăreţul singuratic peste câmpuri, peste dealuri

a trecut în goana albă a focosului său cal,

timpul trece şi se scurge greu şi negru doar din mine,

iar în el, de-atâtea curgeri, s-a mai dărâmat un val.

 

Armăsarul parcă zboară prin desişuri iluzorii

ca un fulger ce se pierde. Undeva, în universuri

timpul parcă plânge-n mine, eu aud cum plânge timpul

doar prin sângele meu tânăr şi cu lacrimi, şi cu versuri.

 

 

 

Cioplitorul în lemn

 

 

Peste păduri

Basmu’ începe să fiarbă,

cioplitorul în lemn

se dărâmă în iarbă,

păsări prelunge

furişate-n amurg

mă înalţă în noapte

şi mă lasă. Şi curg.

 

 

 

Melancolic

 

 

Bătrâne, razele de soare

au înverzit printre coline,

o flacără se stinge-afară,

o flacără s-aprinde-n mine,

corăbii albe mor pe fluvii,

corăbii mi se nasc în vine…

 

 

 

De-aceea tac

 

Poeţii n-au biografii comune,

fiinţa lor e doar cuvântul scris,

pe drumul mare trece o trăsură

ce duce-n ea un albatros ucis.

 

Poeţii n-au nici meserii frumoase,

nu-s ancoraţi şi ei în social,

se-ncarcă albatrosul în corăbii

şi se desprind corăbiile de mal

 

şi-o să-l uitaţi, vă veţi iubi în rate,

veţi flămânzi sau veţi prânzi prea mult,

furtunile din zări au frânt corăbii,

de-aceea tac, de-aceea stau şi-ascult

 

cum se îndepărtează albatrosul

în apele acelea-nvolburate

lăsând în urmă lumile ce cântă

cu icnete sonore încruntate.

 

 

 

înspre numele tău, Răstignite

 

 

Cineva a înjumătăţit distanţele

şi, tot aşa, din jumătate în jumătate,

se aprindeau lumânări prin lăuntrul copacilor

în memoria păsării de foc împuşcate.

 

Peste lume lunecase-n zăvoare cenuşa,

se contorsionau drumurile dintr-o parte-n cealaltă,

începuse pribeag încă-o noapte a nopţilor,

începuse neliniştea statuară, înaltă.

 

Iată, mi-am zis, subteran o să trec

pe sub sensul major al cărărilor tale,

omenirea, cum vezi, se închină iluziei,

nici o stea nu-i străluce căzătoare în cale,

 

nici un semn în văzduhul acesta totemic,

numai soarele de serviciu, numai linişti cernite,

altminteri cum am mai crede-n urcuşuri

înspre numele tău, Răstignite?

 

 

 

La porţile oraşului

 

 

La porţile oraşului, cea mai frumoasă femeie,

mesteceni în zale şi o fântână curată,

drumul păstrând memoria tălpilor

şi amurgul păşind ca o vulpe roşcată

şi turnul de piatră uriaş furişând

umbre cărunte spre munţi şi popasuri,

prin casă lumina intrând în balans

de parcă s-ar stinge o mie de glasuri,

 

aici nu se-ntâmplă aproape nimic,

drumeţii vin rar şi trec spre departe,

cimitirul eroilor ca un zmeu de hârtie

se întoarce furiş într-o filă de carte;

nici o veste prin aer, universu-i un abur

despre care n-avem cea mai mică idee,

numai singurătatea la porţile oraşului

ieşind împrumută chip de femeie.

 

 

 

In statu nascendi

 

 

Trebuie povestită originea leacului,

altminteri cuvintele cad ca nişte pietre de moară,

veşniciile îşi pun încălţări de aramă

cu aripi şi solzi de aramă şi zboară,

trebuie să te muţi atunci şi acolo

împrumutând gesturi şi semne şi verbe,

nostalgia e lespedea umilirilor, pasăre,

sângele-i creşte-n văzduhuri şi fierbe:

 

trebuie povestită originea leacului,

trebuie să te cunoşti mereu printr-un altul,

portul e plin de superbe corăbii,

iarba de mare calcă asfaltul:

toţi pregătim un ospăţ uriaş,

vom hrăni osteniţii cu bucate alese

chiar dacă trecerea timpului mitic

încă priveşte fără să-i pese!

 

 

 

Paznicul temniţei

 

 

Ieri noapte am fost numit paznic al temniţei

mi s-au încredinţat felinarul şi trei crengi de măslin:

Du-te şi mânuieşte harapnicul verbelor,

se aude sentinţa numită destin;

prin oraş trecătorii umblă desculţi

nici nu simte ceasornicul că-i atâta mişcare

secundele zac pe marginea prăpastiei

aşteptând căderea în mare

 

şi-atunci vin cu lumina şi cu crengile-n mâini

şi, privind omenirea îngrozită în faţă,

spun cu glas de străin: Oameni buni,

asta-i clipa condamnării la viaţă!

 

 

 

Noaptea asta vin cerbii

 

 

Peste fila nescrisă: numai tu şi cireşul

stoluri de grauri fumegând în neştire

şi maşina de scris prin văzduh presurând

sufletul tău ca un abur subţire,

creanga freamătă vie şi-o auzi respirând

tot în sângele tău ca o taină mocnindă

 

în aidome nopţi, tot de veghe răpus,

din cireşul amar cineva te colindă

cineva îţi vorbeşte, calcă iarba nervoasă

într-un dans ca un ţipăt al ierbii:

Pune ordine-n file, pregăteşte-ţi cuvintele,

îmblânzeşte cireşul, noaptea asta vin cerbii!

 

 

 

Cel fără nume

 

 

Imposibil să te poţi cunoaşte

plouă mult prea dens, înfrigurat

clopotele zac deasupra ierbii

ca o prăbuşire în păcat

lumânarea vântură cenuşă

mistuită-ncet în depărtare

şi te-ncolonezi printre agnostici

îmbrâncit mereu de disperare

 

te sufoci stingher printre obiecte

percepute ca o datorie,

inventezi de-atâta vreme nume

şi păstrezi doar ţipătul să-ţi fie

eului un fel de-mbrăcăminte,

după caz, sau doar un fel de drum.

Din oraş se-nalţă peste lume

teama ca o pasăre de fum.

 

 

 

A doua zi

 

 

Ce-i pasă cosmosului că supravieţuiesc

arând fiecare zi obsedant repetată?

Celor două principii le prefer ziarul de seară

din odaia pe tâmple-ncleştată

când sfios povestesc despre şerpi

fiecărui obiect care stă şi pândeşte

dansul absurd al maşinii de scris

dezamorsând singurătăţile. Şi fireşte

 

te mai strig, libertate, chiar de ştiu că nu eşti

decât semnul cu şerpi dureros încrustat

în dimineţile noastre de păsări uimite

când piatra se întoarce cu un ţipăt în sat

când litera-şi cântă dezrobirea şi trece

vindecând respiraţia aştrilor copţi

când numai copiii îşi mai iau libertatea

să arunce cu grauri în nopţi.

 

 

 

Cina cea de taină

 

 

Fereastra spartă în hotel, tabloul

cu încă-un mit aşteaptă sufocând

tăcerea ca un bumerang şi doar fereastra

se mai aude-o vreme respirând

şi se revarsă căile lactee

într-un preaplin amirosind a miere,

iar undeva maşinile de scris

cu colţi de criţă sfârtecă tăcere

 

şi le aud fără să vreau cruzimea

în noaptea asta grav închiriată

când mă-nfăşor în stele căzătoare

însufleţind cenuşa presurată

şi le aud şi blânzii semizei

ce părăsesc tabloul împreună

ca să întindă pe un deal ospăţ

tăind felii din cer spuzit cu lună.

 

 

 

Moartea neguţătorului

 

S-au văzut anume semne în moartea neguţătorului

viitoru-i nesigur comunicatele spaţiale

întrezăresc o ciudată renaştere

fiecare om repetând umbra tălpilor sale:

s-ar putea să urmeze condamnarea la viaţă

deja se studiază tumba întoarcerea saltul

spirala târâşul fraza-ndelung chibzuită

grimasa şi chipul întors dintr-un altul:

 

toate oraşele şi-au stors bulevardele

şi-aburesc de tristeţi până hăt până hăt

femeile de serviciu smălţuiesc bolta-n albastru

casele de modă lansează stilul priviţi-îndărăt,

sunt anume semne în moartea neguţătorului

pe care numai orbii le pot descifra cu fervoare,

omenirea refuză să se-mbolnăvească de speranţă

aşteptând apocalipsa ca pe-o salvare.

 

 

 

Ofertă de viaţă

 

 

Poţi supravieţui, mi-au zis numindu-mă sortator de etichete,

trebuie să cunoşti câteva reguli elementare

cum ar fi data la care-ţi cumperi cartofii

preţul săpunului data în care cade miercurea mare

de altfel primeşti gratuit cătuşa cifrată

o să te roadă un timp după lungul şir de casări

dar nu-ţi pese sufletul tău a prins să slăbească

şi pare o şină rătăcită pe zări:

 

poţi supravieţui, mi-au zis numindu-mă sortator de etichete,

ţi s-a rezervat chiar şi o soartă aparte

vei locui pe planetă numai între orele evenimentelor cosmice

până primi-vei graţierea prin moarte!

 

 

 

O creangă pe cer

 

 

Ca o creangă pe cer

mâinile întinse una lângă cealaltă

peste sat sărbătoarea de iarnă

cerne lin o tăcere înaltă:

odihnească-se numai copacii

numai stâncile aspru-ncleştate

numai apa ce-şi trage zăvorul

de îngheţuri pe eternitate

 

odihnească-se mâinile tale

cu mireasmă de grâu şi ţărână,

respiraţia calmă a verbelor

încolţind uriaşe-n lumină!

Peste sat sărbătoarea de iarnă

s-a cuprins ca un nimb princiară

şi îmi aflu uimit rădăcinile

vindecate-n adâncuri cu ţară.

 

 

 

Împăcarea cu lumea

 

 

Să vă spun despre zei şi tirani blestemaţi:

carul mare pocneşte pe cer, straşnice roţi

torturând vietăţi de curând nenăscute

duc spre nemargine spaima şi toţi

în genunchi înspre zei şi tirani, înspre zi

ca fiarele cată şi speră

guri de lup cu gâtlej ele arse

muşcă liniştea lor efemeră

 

încât cerul e plin şi de roţi şi de guri

şi de stâlpi şi de cruci şi de lanţuri, poveri

pentru veacul întors cu mânie spre sine

şi păşind dobitocul spre ieri,

de ce taci? de ce tac? îmi aud sentimentele

ca nişte cioburi, n-a rămas măcar unul întreg,

în zadar îmi vorbeşti despre om, libertate,

înţelegi? nu-nţeleg! înţelegi? înţeleg…

 

 

 

Clipa de după

 

 

Prea repede am păşit în singurătate

aripile atârnă ca nişte crengi după trăsnet

inima mi s-a scurs prin odaia înaltă

ultimul verb a crăpat într-un plesnet

de bici biciuind până hăt, uriaş

şi-a rămas pe pământ ca o coajă de nucă,

încep să orbesc de atâta singurătate

fiecare se duce pe unde apucă

 

n-am de ales, nu-mi mai simt degetele

pleoapele par nişte candeli păgâne

încălţările zac în ungher cu uneltele

dar mâine?, mă-ntreb şi-mi răspund: care mâine?

Toate livezile îşi surpă singurătatea

poemele se întorc în maşina de scris

îngerii îşi mai caută fructul mâniei

îndelung aşteptându-l, dar copacu-i ucis.

 

 

 

Indiferenţii

 

 

Cavalerii apocalipsei, indiferenţii

ca nişte cari devorând săţioase secunde,

siesta ţine câteva mişcătoare veacuri,

pasărea lor în văzduh se ascunde,

sângele lor fără puls se dilată

ca o plasmă niciodată în pietre închisă,

dimineţile sunt uriaşe baroase

ţintuind cu migală uşa lor interzisă,

 

stau cu obloanele trase cavalerii apocalipsei

cu vorbele zăvorâte, cu sentimentele în dulce uitare,

uriaşi cu picioare de nisip şi de alge,

pasărea lor nu mai ştie să zboare

stelele lor au rămas în uimire

spaţiul îi soarbe goliţi de intenţii

nici blestemul nu se prinde de ei,

cavalerii apocalipsei, indiferenţii.

 

 

 

Cu cămaşa pe cer

 

 

Vouă, deci, ştiutorii de moarte,

mă destăinui de-o vreme încoace,

hai întindeţi masa tăcerii

şi veniţi împrejur spre a tace:

ieri am spart un pahar plin cu vin

peste nori ciob cu ciob cioburând,

eram deal cu cămaşa pe cer

atârnând, chiar aşa, atârnând

 

şi de ieri mă tot mustru cu mine

ceru-i ud cioburos cioburat

şi-l respir ca pe-un plâns al altui

ca să stau cu tăcerea la sfat.

 

 


Ţinutul Cernăuţilor: Ocolul Cirimușului (II)

 

Vijniţa, în 1918: Podul de pe şoseaua spre Kuty

 

 

Satele Zamostie, Vilauce, Bănila de Jos, Bănila de Sus, Milie, Ispasul, Vijnița

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Zamostie

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Zamostie

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 30. Scădere rufeturi, însă 14: 1 popă, 1 dascăl, 6 șliahtici, 3 argați, 3 jidovi. Rămân birnici 16.

 

 

 

Birnici:

 

 

Mihail, ungurian

Vasile Coșman

Hrihor Prima

Mihail Chific

Ivan Ștefan

Hrihor fratele lui

Iacob fratele lui

Alecsa Palidăciuc

Ștefan fiul lui Dănilă

Matei Varenco

Simion, rotariu

Ivan Bălan

Macovei Boeciuc

Andrei, strugar

Vasili, ungurian

Vasili Coșfru

 

 

Ruptași și mazili:

 

 

Alecsandru Costăș (Costrăș – n. n.), căpitan

Sârghie Greirosul

Pintelei Onciul, ruptaș

Ion Onciul, ruptaș

Ștefan Dracinschi, șliahtic

Vasili nepot lui Onciul, șliahtic

 

 

Scutelnicii argați:

 

 

Chirilă Chifor, scutelnic lui Sârghi Greirosul

Nicolai Șandro, scutelnic lui Sârghi Greirosul

Andrei Chifei, scutelnic lui Alecsandru Costrăș

 

 

Preoți:

 

 

Popa Gligore

Dascălul Gligoraș

 

 

Jidovi:

 

 

Nahta

Peisa

Herșco

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 451, 452

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Vilauce

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Vilauce

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 61. Scădere rufeturi, însă 34: 2 popi, 6 ruptași, 14 șliahtici, 3 îmblători, 5 văduve, 4 jidovi. Rămân birnici 27.

 

 

 

Birnici:

 

 

Mihail Coșcar

Ion Coșcar

Ion Corotco

Gligoraș, vezeteu

Ivan Huțul

Gheorghe Gogiu

Dămian Scrinâco

Simion Calinciuc

Costaș Calinciuc

Dumitru Calinciuc

Vasile Zoni

Ivan Pilipei

Hlihor Marco

Hlihor Fiică

Mihail Coțic

Ostafi Coceica

Dănilă Boico

Hrihor Nica

Mihail Hnica

Vasili Popoșniac

Voloșin Toader

Vasili Cojoca

Gheorghi fiul popii

Iacov Ivacioc

Ivan Corotco

Hlihor Corotco

Vasili, bârsan

 

 

Văduve:

 

 

Nastasa

Odochie

Ocsana

Fedora

Irina

 

 

Ruptași:

 

 

Dumitru Vlad

Toader Tăutul

Vasile Roșca

Ion Roșca

Andronachi Frunză

Tomiță Tăutul

 

 

Șliahtici:

 

 

Manoli Frunză

Ion Bolohan

Gligoraș Onciul

Ștefan Diaconenco

Vasile Rotopan

Vasile Onciul

Vasili Dumici

Antohi Ciopa (Țopa – n. n.)

Gavril Râpta (Repta – n. n.)

Manoli Mihovan

Gligoraș Zavialiță

Gheorghi Țânte

 

 

Preoți:

 

 

Popa Simion

Popa Pricopi

 

 

Îmblători:

 

 

Mihalachi Vlad

Ștefan Mihovan

Andronic Zavialiță

 

 

Jidovi:

 

 

Struli

Volva

Leiba

Faibeș

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 451, 452

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Bănila de Jos

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Bănila de Jos

 

Moşia lui Nicolai Gafenco

 

 

 

 

Toată suma caselor: 63. Scădere rufeturi, însă 18: 1 popă, 1 mazil, 3 argați, 6 țigani, 2 jidovi, 5 văduve. Rămân birnici 45.

 

 

 

Birnici:

 

 

Dumitru Colotilă, vornic

Andrei Beținco, vătăman

Simion Huțul, vătăman

Vasili, morar

Iacob Cozariuc

Ivan Sabca

Gheorghe Colotilă

Ivan Coza

Vasili Mandric

Petre Temhun

Iacob Zahariiciuc

Nichita Costaș

Iacob Moisuc

Ivan Marisaco

Mihail Haverișca

Pricop Costinic

Ștefan Mandruc

Gavril Macoveiciuc

Ivan Botnariuc

Alecsa Căzacul

Andrei Momitco

Ivan al lui Moisa Nicolenco

Nichita Șemenic

Petre Nicolenco

Mihai Cozorii

Mihalachi Fociuc

Matei Berezun

Vasile Răduliac

Ivan Marcon

Fedor Izănoc

Toader Radolenco

Petre Nahaiciuc

Andrei, ciobotar

Marco Moisa

Andrei, morar

Palii Holic

Ivan Balvas

Timofei Ciornei

Simion, pânzariul

Palii Crâtac

Hlihor Coșuman

Ștefan Coșuman

Pricop Bilava

Alecsa Nemitco

Toma Belavas

 

 

Văduve:

 

 

Marie

Iliana

Anița

Vasâlina

Paraschiva

 

 

Scutelnicii lui Nicolai Gafenco căpitan:

 

 

Vasile Drăgan

Hrihor Chisăliță

Mihail Pricopciuc

 

 

Preoți:

 

 

Popa Iacob

 

 

Jidovi:

 

 

Froim, jidov orândar

Herșco

 

 

Mazili:

 

 

Nicolai Gafenco, mazil

 

 

Țiganii lui Gafenco:

 

 

Ivan

Toader

Anton

Luca

Dumitru

Hlihor

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 452, 453

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Bănila de Sus

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Bănila de Sus

 

Moşie răzășească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 79. Scădere rufeturi, însă 11: 2 popi, 2 dascăli, 3 ruptași, 4 jidovi. Rămân birnici 68.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ștefan Pricocico

Ivan Mardaco

Alecsa Huțul

Ivan Radul

Iacob Lotin

Iurii fiul lui Carpu

Hrihor al lui Carpu

Petre fiul lui Carpu

Olecsa Ronischii

Ivan Ronischii

Andrei Diaconenco

Ștefan Andru

Vasile fiul lui

Istrate Andru

Marco Andru

Mihail Zarule

Tănase Zarule

Hrihor Dezur

Nicolai Miglii

Ostafi Ivanciuc

Ivan, bejenar

Ivan, bejenar

Andrei, botnar

Petre fiul lui Carpu

Tițco, teslar

Ștefan fiul lui Tițco

Hrihor fiul morarului

Iacob fratele lui

Ștefan, botnar

Ion, botnar

Antonic Petru

Hrihor Biiciuc

Vasili Bezericica

Ștefan, morar

Dumitru Melnic

Semen Măzanul

Matei Marisco

Ilie, botnar

Vasile Marosac

Hrihor Strenica

Vasili Chiva

Hrihor Chiva

Chirilo Hrab

Vasili, scutariul

Vasili Doduș

Andrei Săridoco

Simion Ciorlene

Onisco Melniciuc

Carpu, morar

Iurii Finiuc

Sămen al lui Marco

Sămen Finiuc

Hrihor Droș

Vasili Droș

Ivan Moroz

Timofei Moroz

Vasili Colotilă

Roman Codilca

Dumitru Gheorghiiciuc

Ivan Scutarenco

Ivan Cobilca

Ilie Hlihoruc

Ivan, ciobotariul

Mihail Borchiza

Vasili fiul lui Cobâlcă

Hrihor Ogora

Ivan Todosii

Hrihor Grăpina

 

 

Preoți:

 

 

Popa Gheorghi

Popa Gligori

Diaconul Tănasă

Dascălul Ivan

 

 

Ruptași și șliahtici:

 

 

Costaș Cucoran, ruptaș

Gavril fiul lui, ruptaș

Toader, ruptaș

 

 

Jidovi:

 

 

Iancul

Ițco

Froim

Moșco

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 453, 454

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Milie

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Milie

 

Moşia dumisale vornicului Sturza și a lui Ion Flondor

 

 

 

 

Toată suma caselor: 56. Scădere rufeturi, însă 20: 1 popă, 1 dascăl, 1 mazil, 4 argați, 11 văduve, 2 jidovi. Rămân birnici 36.

 

 

 

Birnici:

 

 

Gheorghe Oscoviinic

Chirilă, vătăman

Ștefan Zavul

Andrei Onofreiciuc

Ilaș Ozco

Toma Izco

Gheorghi Căzan

Lavro, morar

Vasili Cauzaț

Dumitraș Crinico

Toader Frățiorul

Mihail Macoveiciuc

Ivan Hușca

Simion Ivas

Gligoraș, morar

Mihail Buliga

Ivan Cazacu

Gligori Colotilă

Gheorghi Foca

Vasili Smuc

Ștefan Șfaica

Tănasă Smuc, vătăman

Dumitru Armaș

Vasili Slavcu

Gligori Isac

Tudosi Paladiuc

Andrei Irimiiciuc

Fedor Irimiiciuc

Vasili Nordac

Pintelei Smuc

Ignat Foca

Ștefan Bahaturschii

Mihail Smuc

Ivan Dumco

Vasile Armaș

Ion Sămen

 

 

Văduve:

 

 

Marie

Odochița

Marie

Acsana

Vasâlina

Parasca

Măriuța

Catrina

Iliana

Marie

Odochița

 

 

Scutelnicii:

 

 

Fodor, pânzar, scutelnic lui Ion Flondor

Ion Lungul, scutelnic lui Ion Flondor

Toader Tătarul, scutelnic lui Ion Flondor

Gheorghi, ungurian, scutelnic lui Ion Flondor

 

 

Preoți:

 

 

Popa Dumitru

Dascălul Tănasă

 

 

Jidovii:

 

 

Volva

Pereț

 

 

Mazili:

 

 

Ioniță Flondor, mazil

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 454, 455

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Ispasul

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Ispasul

 

Moşie răzășească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 113. Scădere rufeturi, însă 64: 2 popi, 2 dascăli, 3 mazili, 4 ruptași, 9 șliahtici, 25 scutelnici, 11 argați mazilești, 5 văduve, 3 jidovi. Rămân birnici 49.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vasile, vornicul

Matei, vătăman

Andrei Globancă

Ion Hatman

Ilaș Hatman

Matei Moloș

Ilaș Moloș

Olecsa Moloș

Luchian Vatrici

Vasile Olenici

Ion al lui Trofin

Andrei Ciuică

Dumitru Avram

Nichifor Isar

Andrei Boica

Sămen Covaliuc

Ștefan Duciac

Dumitru Clițic

Ștefan Ocerenco

Ion Cepuz

Ion Condric

Ion Cipocă

Ion Cepuz

Filip Cepuz

Ion Genis

Ștefan Pavliuc

Chirilă Cosac

Ion Pierdiica

Ivan Duciac

Vasili Pierdiica

Luchian Cârneca

Ignat Hoțolacă

Tănasă Covalcu

Macsin, tocariul

Vasili Tocar

Andrei Șinii

Sămen al lui

Fedor Coropcă

Petre Lucic

Grigorie fiul lui Costandin

Costandin Tocariul

Cozma Olinici

Pintelei Sădorac

Pricop Mațânco

Ion Mațânco

Dumitru Hatman

Ștefan Hatman

Dumitru Hatman

Ion Chilă

 

 

Scutelnicii dumisale Dumitrachi Ramagă:

 

 

Toader Șandru

Tănasă, morar

Mihail Vatrici

Mihail Ghiorghiiciuc

Petre Trufan

Macovei Șendre

Nichita Vatrici

Mihail, pânzar

Ivan Vatrici

Luchian Ghiorghiiciuc

Hlihor, pânzar

Nichifor Ghiorghiiciuc

Ion Șandru

Tănase Șandru

Ivan fiul lui Ioniță Marco

Gligore Șandru

Iacov Tufân

Simion Trufin

Sămen al lui Mălai

Ignat Huțan

Dumitru Guraș

Tănasă Trufin

Ion Trufin

Acsănti Vatrici

Ștefan Șandru

 

 

Alți scutelnici argați:

 

 

Nichifor Feșca, scutelnic al popii Vasili

Petre Deca, scutelnic al lui Ștefan Giurgiuvan

Nichifor Tocar, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Ion fiul lui Tocar, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Vasili Pavliuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Gheorghe Iurimciuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Nichita Iurimciuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Dănilă Huțan, scutelnic al lui Iordachi Tumuzei

Ivan fiul lui Huțan, scutelnic al lui Iordachi Tumuzei

Zaharie Huțan, scutelnic al lui Gheorghe Tumuzei

Ștefan Cordac, scutelnic al lui Ion Popovici

 

 

Ruptași și mazili:

 

 

Ion Marco

Ion Popovici

Vasile Costrăș

Ion nepot Ghenghii

 

 

Șhliahtici:

 

 

Ioniță Marco

Vasili fiul lui Toader

Vasili Marco

Gligoraș fiul lui Costin

Vasili fiul lui Costin

Andronachi Borșan

Antohi Popovici

Sandul Mălai

Ilii Stavăr

 

 

Preoți:

 

 

Popa Ostafi

Popa Vasili

Dascălul Vasili

Dascălul Ion fiul popii Vasile

 

 

Văduve:

 

 

Parasca

Iliana

Tudosia

Maria

Parasca

 

 

Jidovi:

 

 

Șmil, orândar

Leiba

Ghilman, orândar

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 455, 456

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Vijnița

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Vijnița

 

 

 

 

Toată suma caselor: 153. Scădere rufeturi, însă 16: 3 popi, 4 dascăli, 9 văduve. Rămân birnici 137.

 

 

 

Birnici:

 

 

Miron, vornicul

Istrate Melniciuc

Ivan Hlihoriac

Acsănti Șapca

Dumitru Grapeniuc

Vasile Dulcico

Gheorghi Margin

Andrei fratele lui

Ivan fratele lui

Fedor Șfidoc

Fedor Scrondic

Dumitru Tironiac

Simion Scrainiciuc

Ignat fiul lui Gheorghiță

Mihail Isac

Dumitru Iosâpciuc

Dumitru Scrâmciuc

Vasili fiul popii

Onofrei fiul lui Chirilă

Dumitru Halos

Roman Machidon

Nicolai Pilipco

Costin Bărbii

Andrei frate lui Melniciuc

Hrihor fiul lui Roman

Ivan Dronic

Nichita fiul lui Ilco

Alecsa, botnar

Pricop fiul lui Moisii

Hlihor Bința

Ivan Sâcliș

Ostafi Clin

Istrati fiul lui Ignat

Andrei fiul lui Roman

Ivan fiul lui Velișco

Cozma fiul lui Velișco

Nichita fiul lui Velișco

Nichita Smidoc

Fedor Ciornohuz

Dănilă al lui

Dumitru fiul lui Istrate

Ivan fiul lui Ștefan

Fedor fiul lui Ivan

Vasili fratele lui

Timofei fratele lui

Nicolai Clin

Ignat Spaciuc

Petre Tironiuc

Fedor Purcică

Pavel, velnicer

Ivan Scominiac

Gheorghe Panțir

Dănilă

Hlihor, ciobotar

Petre Pliva

Vasili Percico

Ivan Tihooc

Vasili Boico

Andrei Voronic

Toader Pavliuc

Ștefan Șpinco

Vasili, paznic

Ivan, pânzar

Nichita, velnicer

 

 

Văduve:

 

 

Mălanca

Ana

Hafie

Vasâlina

Hafie

Săfrona

Paraschiva

Irina

Solomie

 

 

Preoți:

 

 

Popa Vasile

Popa Gheorghe

Popa Vasile

Vasili, dascălul

Diaconul Fedor

Dascălul Hlihor

Fodor, palamar

 

 

Jidovii de la târgul Vijnița (birnici):

 

 

Icăr fiul lui Lazăr

Iacob Școlnic

Haim fiul lui Iosip

Marco Snetinschii

Șmil fiul lui Marco

Rabin Haham

Ițco fiul lui Moșco

Avram Carabeniuc

Avram fiul lui Moșco, croitor

Peisic fiul Leibii

Maer

Șmil fiul lui Iancul

Iancul Culschii

Zelman fiul Șlomii

Iancul fiul Leibii

Berco fiul lui Avram

Aron Școlnicul

Berco Pichir

Leiba

Hanciul

Zălman Oezerivschii

Urco fiul lui Moșco

David fiul lui Ițco

Avramco fiul lui Ițco

Avramco, velnicer

David

Șloim, velnicer

Avram fiul lui Izdrail

Fișel Școlnic

Șimșim fiul lui Biinic

Șmil Colomiischii

David Ghidano

Veiniș Osaț

Berco, velnicer

Chețlo fiul lui Berco

Ițco Delița

Iosip Avram

Hamciuc Leiba

Lesman Școlnic

Davidco fiul lui Chilman

Șmilo fiul lui David

Zolman fiul lui Berciul

Boroh, ciupicar

Sămen fiul lui Sulim

Morco fiul lui Ițco

Periț fiul lui Nosâm

Nosâm fiul lui Avram

Iosip Cuțchii

Ițco fiul lui Avram

Iacob, ciobotar

Boium Zlonic

Boruh fiul lui Iancul

Șulim, croitor

Avram Picher

Maiurco Picher

Haim fiul lui Lohman

Marco fiul lui Haim

Iosip fiul lui Oroniuc

Nașco din Cutor

Ițco fiul lui Avram

Iona Crimar

Ghelman fiul lui Șmil

Ițco fiul lui Strule

Moșco de la Cosov

Mindel, dascălul

Maiurco Schinic

Samson, croitorul

Maior Școlnicul

Mordco fiul lui Leiba, velnicer

Gherșim David

Leiba fiul lui Șolom

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 456-458

 

 


Ţinutul Cernăuţilor: Ocolul Cirimușului (I)

 

Port din regiunea Ceremuşului – de Julius Zalaty Zuber

 

 

 

Satele Hlinița, Dracinița, Băbeștii, Broscăuții, Cabinul,

Costeștii, Berbeștii, Zeleneu, Pleșnița, Călineştii,

Stăneştii, Ciortorie, Vascăuţii, Carapciu

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Hlinița

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Hlinița

 

Moşia lui Toader Flondor

 

 

 

 

Toată suma caselor: 54. Scădere rufeturi, însă 23: 1 popă, 2 dascăli, 5 văduve, 7 scutelnici, 6 țigani, 2 jidovi. Rămân birnici 31.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ivan, jitar

Toader, rus

Toader Gavriliuc

Ștefan Porfir

Simion Gligorciuc

Ion Gligorciuc

Andrei Spătaru

Toader, moldovan

Arsenie, rotar

Andrieș Sarion

Andrei, păsărar

Ivan Huțan

Gheorghiță Jura

Manul, bărbierul

Grigorie Curcanul

Ion Mancăș

Petraș Lunțuc

Alecsa, prisăcar

Ion, butnar

Vasili Rusnac

Ion Pavliuc

Tănasi, rus

Luchian Iluc

Ștefan fiul popii

Dumitraș fiul popii

Chiriac Spânul

Tudosi, moldovan

Toader Arhip

Simion, vornicul

Vasile Rusnac

 

 

Văduve:

 

 

Simioniasa

Titiana

Paraschiva

Marie

Anița

 

 

Preoți:

 

 

Popa Vasile

Dascălul Necolai

Luchian, palamar

 

 

Jidovi:

 

 

Zendel, jidov

Herșco, jidov

 

 

Țigani:

 

 

Anton, țigan

Moisei, țigan

Hortoluți, țigan

Ion Furnică, țigan

Mihailo Furnică, țigan

Necolai, țigan

 

 

Scutelnicii lui Ioniță Flondor,

cu cartea divanului:

 

 

Simion Mancăș

Simion Ilașciuc

Dămian, pânzar

Fedor, pânzar

Iacob, rusul

Gligoraș Tumanciuc

Costandin

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 441, 442

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Dracinița

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Dracinița

 

Moşia mănăstirii Pobrata

 

 

 

 

Toată suma caselor: 49. Scădere rufeturi, însă 8: 1 popă, 2 dascăli, 4 văduve, 1 jidov. Rămân birnici 41.

 

 

 

Birnici:

 

 

Fedor Ciornei

Hrihor Cionei

Ion Ciornei

Iacob Huțul

Ignat Huțul

Dumitru Corocica

Ivan fiul lui

Ion Purșega

Iacov Sapeha

Iacov Vercici

Gavrilaș Ciornei

Tănase Ciornei

Mihalachi Popacioc

Ion, ungurian

Iacob fiu lui Gligori

Toader Sauciuc

Gheorghiță Sauciuc

Andrieș Sauciuc

Iacob, scripcar

Ștefan Bițic

Dumitru Vămanul

Andrieș Cerimiho

Onofrei Pantiiciuc

Andrei Sadoveiciuc

Ion Macsinciuc

Ion Sadovenco

Simion Avramiuc

Andrei Avramiuc

Andrei Ribaca

Ion Arici

Andrieș Cușurba

Ion Cușorba

Andrei văcar

Alecsa Procopiuc

Andrieș fiul lui Lungul

Ion Pricopeț

Grigori Pricopeț

Vasile Nișciuc

Vasile, olar

Vasile Crăciun

Ion Diaconenco

 

 

Văduve:

 

 

Marie

Anița

Irina

Catrina

 

 

Preoți:

 

 

Popa Vasile

Dascălul Tănase

Dascălul Ion

 

 

Jidovi:

 

 

Herșco

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 442

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Băbeștii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Băbeștii

 

Moşia dumisale stolnicului Andrei Beldeman, cu savovardie

 

 

 

 

Toată suma caselor: 71. Scădere rufeturi, însă 71: 1 popă, 2 dascăli, 9 scutelnici, 52 se scutesc cu salvovardia măriei sale feldmareșalul, 4 văduve, 2 jidovi, 1 țigan.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ștefan Ionuț

Gheorghie, rus

Pintelei Sâpco

Ion Sopco

Andrieș Sopco

Gavril, dulgher

Mihai Ionițuc

Vasile Harasim

Necolai Zubedac

Nicolai fiul lui Gligori

Tănasă fiul lui Jalobă

Ion Melniciuc

Macovei Jalobă

Ion Stanciciuc

Moisa fiul popii

Hrihor, rus

Vasili fiul popii

Vasili al lui Prescurniac

Onofrei fiul lui Hrihor

Nechita, muntean

Savin Mitran

Pintelii, moldovanul

Ursul, botnar

Enachi fiul lui Gligori

Andrei fiul lui Mihai

Gligori fiul lui Zubidac

Tănase fiul popii

Necolai fratele lui

Ștefan, cojocar

Gligoraș fiul lui Alecsa

Mihai fiul lui Arsănicico

Ion Chebac

Andronic fiul lui Arsăni

Toader, rus

Ursachi Giosanul

Nechifor Ciuvic

Păladi Căzacul

Păladi Căzacul

Ion Bărbinciuc

Vasile fiul lui Moisa

Vasile Lungul

Ion Iacu

Tudosi, sâtariul

Ion Harasim

Hrihor al lui Moscaliuc

Iacob Moscaliuc

Ivan, funar

Vasile fiul lui Mitran

Vasili Huțan

Ion Pârvuliac

Nechifor

Ion fiul lui Zubidac

 

 

Scutelnicii dumisale comisului Andrei Beldiman:

 

 

Mihălachi

Simion Ciuntul

Iftodi

Iurie, rus

Ștefan fiul lui Sopco

Dumitraș al vornicului

Toader Chebac

Ion, morar

Fodor, ciobotar

 

 

Preoți:

 

 

Preotul Alecsei

Dascălul Ion

Dascălul Simion, palamar

 

 

Văduvă:

 

 

Anița

Antimie

Gafița

Chița

 

 

Țiganii:

 

 

Simion, țiganul

 

 

Jidovii:

 

 

Șimon, jidov

Ion Botezatul, velnicer

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 442, 443

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Broscăuți

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Broscăuți

 

Moşia lui Ioniță Volcinschi și răzășesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 39. Scădere rufeturi, însă 15: 8 ruptași, 6 văduve, 1 jidov. Rămân birnici 24.

 

 

 

Birnici:

 

 

Simion, vornicul

Vasili Ilica

Toader Ilica

Nichita Malinici

Simion Malinici

Acsinti Hanganul

Vasili Țară

Toader Țară

Vasili Criuco

Dumitraș Mitraș

Ion Drăguș

Alecsa Hanganul

Pritula Mihail

Ion, muntean

Ștefan Huțan

Nicolai, muntean

Vasili, muntean

Mihai Țurcan

Anton, rus

Agachi Bahrin

Necolai Bahrin

Ștefan al lui Bahrin

Ion fiul lui Ghiorghie

Ghiorghie, vătăman

 

 

Văduve:

 

 

Tudosca

Ioana

Paraschiva

Antimie

Vasilca

Ilinca

 

 

Ruptași ce sunt făcuți de curând, de doi-trei ani:

 

 

Toader, muntean

Alecsandru, muntean

Ion Haidraga

Gavril Haidraga

Toader Prescurnic

Vasili Popăscul

Grigore fiul lui

Toader, băranul

 

 

Jidovii:

 

 

Herșco, jidov

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 443, 444

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Cabinul

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Cabinul

 

Moşie răzășească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 11. Scădere rufeturi, însă 11: 8 mazili și ruptași, 2 scutelnici, 1 popă.

 

 

 

Mazili și ruptași:

 

 

Gligoraș Volcinschi, mazil

Ion Bahateriș (Bohateriț – n. n.), ruptaș

Vasile fratele lui, ruptaș

Ștefan Laschiuca, ruptaș

Ion, bărbieriul, ruptaș

Toma Laschiuca, ruptaș

Andrieș Goraș, volintiriu, ruptaș

Costaș fiul lui Bahateriț, ruptaș

 

 

Scutelnicii mănăstirii din Cabin:

 

 

Ion, morar

Ivan fiul lui Iurii

 

 

Preoți:

 

 

Popa Ion

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 444

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Costeștii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Costeștii

 

Moşie răzășească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 60. Scădere rufeturi, însă 40: 1 popă, 2 dascăli, 3 ruptași, 1 îmblător, 33 călărași, 2 jidovi, 2 văduve. Rămân birnici 16.

 

 

 

Birnici:

 

 

Simion Săverin

Toma Mirăuță

Ștefan al lui

Ștefan Zina

Gligoraș Pântescul

Enachi Pântescul

Alecsa fiul lui

Simion Brahă

Vasili Ciornohuz

Toader Măsăian

Ion Masciuc

Acsănti Mangăr

Ștefan, ungurian

Toader, olar

Mihalachi Chersin

Severin fiul popii

 

 

Văduve:

 

 

Marie

Acsintia

 

 

Călărași din Costești:

 

 

Dumitraș Coțic, chihae

Dumitraș Coval

Vasile Hrinciuc

Ion Dolinschi

Grigoraș Sculici

Vasili Coțic

Ion Chisăliță

Ioniță Sănduliac

Ștefan Coțic

Ion Coțic

Tănasi Coțic

Manoli Măsian

Toader Chiriiciuc

Enachi Sculeș

Ion, ungurian

Ion fiul lui Petro

Vasile Băndac

Ion Crurca

Ion Cecală

Ion Gavriliuc

Grigorie Mănăilă

Costandin Mangur

Ion Opicsuc

Irimie Șerban

Toader Bezârco

Ștefan Cedaș

Ion Tomica

Andrieș Șefedul

Ștefan Honciar

Costăn Hrihor

Ștefan Antonescul

Ghiorghie Coțic

Vasile Țopa

 

 

Ruptași ce sunt puși de an:

 

 

Vasile Coman

Pătraș Dratfa

Arsăni Gavrilescul

 

 

Îmblători:

 

 

Vasili Săndulescul, îmblător

 

 

Preoți:

 

 

Popa Maftei

Dascălul Dănilă

Mihălache, pălămar

 

 

Jidovi:

 

 

Nosân, jidov

Aizâcu, jidov

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 444, 445

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Berbeștii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Berbeștii

 

Moşia dumisale paharnicului Calmuțchi

 

 

 

 

Toată suma caselor: 60. Scădere rufeturi, însă 22: 1 popă, 3 dascăli, 2 mazili, 2 văduve, 9 argați, 4 jidovi, 1 țigan. Rămân birnici 38.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vasili fiul potropopului, vornic

Ion Mulici

Grigor Diaconenco

Vasile fratele lui

Toader Cernăucian

Andronic fiul popii, lui Lupașco

Petre, dascăl

Nicolai Cozma

Petre cumnatul lui

Toma fiul Cozmii

Hrihor Șerbatin

Toma Neculaiciuc

Fodor fratele lui

Dumitru Gavriliuc

Andrii Nicolaiciuc

Vasili fiul pălămariului

Vasile fiul dascălului

Tănasă fiul Tomii

Timofti al lui Cernăucian

Matei Duduca

Fedor Rusnac

Andrei Mălaico

Andrei Podan

Vasile Marco

Ion Tuchin

Mihail, morar

Vasile Huțan

Gligori Huțan

Ivan Pevliuc

Ghiorghe Rotilă

Iurie, rusul

Nicolai Botezat

Ștefan Onciul

Acsinti Homenca

Andrieș fiul Tomii

Mihai fiul Cozmii

Ostafi Pogonici

Luchian al lui Arici

 

 

Văduve:

 

 

Tudosca

Pricopie

 

 

Argații paharnicului Calmuțchii:

 

 

Anton Hoticu

Alecsa, rus

Luchian, cioban

Gavril, herghelegiu

 

 

Preoții:

 

 

Popa Ghiorghie

Vasili, dascălul

Tij (la fel) dascălul Vasile

Ion, palamar

 

 

Țiganii:

 

 

Simion, țigan

 

 

Argaţii lui Vasile Samson:

 

Iuzef, botnar

Andriescul

Ivan, herghelegiu

Mihail, argat

Vasile

 

 

Mazili:

 

 

Vasile Samson

Sandul Păunel

 

 

Jidovi:

 

 

Chilma

Herșco

David

Simion

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 445, 446

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Zeleneu

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Zeleneu

 

Moşia căpitanului Ioniță Strâșca

 

 

 

 

Toată suma caselor: 34. Scădere rufeturi, însă 15: 2 popi, 2 dascăli, 4 scutelnici, 3 văduve, 3 jidovi, 1 țigan. Rămân birnici 19.

 

 

 

Birnici:

 

 

Fedor Nichiforiuc

Andrieș Pinteliiciuc

Andronic Ghigher

Anton Gligoraș

Tănasă Harina

Nechifor, vătăman

Toader Avram

Vasile Macsânco

Zaharie Nișciuc

Ștefan Lipcan

Ion Corim

Onofrei Costeniuc

Timofti Antonișciuc

Ivan Lipcaniuc

Acsinti Zahariiciuc

Fodor Harina

Ivan Șorșin

Andrei Harina

Mihailo Moisa

 

 

Văduve:

 

 

Vasilica

Marie

Acsana

 

 

Preoți:

 

 

Protopopa Toader

Popa Gligori

Dascălul Anton

Avram, palamar

 

 

Scutelnicii paharnicului Vasili Strâșca, cu cartea divanului:

 

 

Ion Pinteliiciuc

Ion Nechiforeț

Onofrei Spivaescul

Vasile Avram

 

 

Țigani:

 

 

Fedor, țigan

 

 

Jidovi:

 

 

David

Hațcal

 

 

Ruptași:

 

 

Ursachi fiul protopopii, ruptaș

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 446

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Pleșnița

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Pleșnița

 

Moşia mănăstirii Suceviții

 

 

 

 

Toată suma caselor: 14. Scădere rufeturi, însă 5: 2 popi, 2 șlehtici, 1 îmblător, 1 călăraș, 1 văduvă. Rămân birnici 9.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ion Dupiac

Ivan Curocica

Vasili, pânzariul

Toader Bărbeiriciuc

Andrieș Nichiforciuc

Dănilă Draganciuc

Necolai, morar

Ion Nichiforciuc

Ursachi fiul popii Ion

 

 

Călărași:

 

 

Andrei, călăraș

 

 

Văduve:

 

 

Odochie

 

 

Îmblători:

 

 

Vasili Crasnoluțchii

 

 

Șliahtici:

 

 

Ștefan Săvăscul

Ștefan Lența

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 446, 447

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Călineştii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Călineştii

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 37. Scădere rufeturi, însă 8: 2 mazili, 3 văduve, 3 jidovi. Rămân birnici 29.

 

 

 

Birnici:

 

 

Simion Veitic

Ştefan Caliciuc

Vasilie Calanciuc

Vasili Calanciuc

Ion Calanciuc

Ştefan Calanciuc

Timofei Calanciuc

Ştefan Niştiuc

Hlihor Harina

Iacob Hucu

Petre Harina

Simion Hucu

Iftimi Manăilici

Grigori Fedoriuc

Gligor Rusnac

Fedor Rusnac

Macovei Rusnac

Tudosi Hlihoriuc

Martin Rusnac

Toma Peniuc

Ştefan Rusnac

Ivan, ciobotar

Hlihor Vatric

Nichifor Rusnac

Vasili, morar

Filip Rusnac

Tudosi Hucu

Toader fiul rusului

Roman, rus

 

 

Văduve:

 

 

Ştefana

Nastasia

Marie

 

 

Jidovii:

 

 

Berco

Nosân

Leizăr

 

 

Mazili:

 

 

Gheorghe Vârgolici

Ion Calmuţchi

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 447

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Stăneştii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Stăneştii

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 104. Scădere rufeturi, însă 63: 3 popi, 3 dascăli, 3 mazili, 8 şliahtici, 6 volintiri, 8 îmblători, 8 văduve, 18 argaţi, 6 jidovi. Rămân birnici 41.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vasili, vornic

Vasili Măriuţan

Ilaşco Sopco

Toader Manolici

Toader Jolor

Toma fratele lui

Andronic Hunca

Nechita Hunca

Necolai fratele lui

Ion Floria

Gheorghi Floria

Ion fratele lui

Mihail Danolici

Toader Danolici

Gligoraş Danolici

Neculai Danolici

Ivan Cozmenca

Pavel Ţaric

Nicolai Danolici

Andronic Tuni

Gavril Huţul

Tănasă, rus

Gheorghe, săcrier

Iacob Iasuc

Ştefan Malaico

Vasili Sopco

Gheorghe Mironiuc

Nicolai Mironiuc

Vasile Stepaniuc

Pricop Boico

Gligoraş Samoil

Gligori Cimpoeş

Gavril Stepaniuc

Ştefan Sapco

Vasili Bilava

Toma Floriuc

Vasili fiul lui Ion

Vasili Moşcar

Ion Danolici

Ion Samoil

Dumitru Tuni

 

 

Văduve:

 

 

Irina

Odochie

Părasca

Aniţa

Odochie

Marinca

Odochie

Antimia, văduvă, maziliţă

 

 

Preoţi:

 

 

Popa Iftimi

Popa Ignat

Diaconul Nicolai

Dascălul Gligoraş

Costiuc, palamar

Alecsa, palamar

 

 

Scutelnicii argaţi:

 

 

Vasili Gheba, scutelnic lui Ion Goian

Iurie fiul lui Vasile, scutelnic lui Ion Goian

Pintelei, scutelnic lui Vasile Coce

Vasili Copiliuc, scutelnic diaconului Nicolai

Vasili, scripcar, scutelnic diaconului Nicolai

Dumitru Freniuc, scutelnic diaconului Nicolai

Iacob Bizăraiul, scutelnic diaconului Nicolai

Matei Mazur, scutelnic diaconului Nicolai

Fedor Maţapuriac

Iacob Maţiga

Vasili, rus, scutelnic lui Vasili Grâu

Fedor, rus, scutelnic lui Vasili Grâu

Nicolai, scutelnic lui Ion Costrăş

Iacob fiul lui Andrei, scutelnic lui Ion Costrăş

Cozma, scutelnic lui Ion Costrăş

Petre, ungurian, scutelnic lui Ion Costrăş

 

 

Jidovi:

 

 

Aizâcu

Iosâp

Mihel

Iuduca

Struli

Zeilicu

 

 

Îmblătorii:

 

 

Sandul Cârste

Ştefan Huţul

Ion Huţul

Gligori Huţul

Mihai Huţul

Ion Răzmeriţă

Gheorghe Fistica

Andrei Mâţul

 

 

Volintiri:

 

 

Ostafi, sorocian

Ştefan, ciobotar

Ştefan Mălaico

Coste Mălaico

Nicolai Beţic

Ion Vavitca

 

 

Mazili:

 

 

Ion Goian

Vasili Coce

Ioniţă Costrăş

 

 

Şliahte:

 

 

Ion Ciornohuz

Gheorghi Isar, ruptaş

Vasili Grâu, ruptaş

Ion Veriha, şliahtă

Vasili Veriha, şliahtă

Miron Pană, şliahtă

Toader Fistica

Andrieş Cercaz, orb de amândoi ochii

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 447, 448

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Ciortorie

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Ciortorie

 

Moşia lui Mihalachi de Câmpulung Giurgiuvan, vornic

 

 

 

 

Toată suma caselor: 13. Scădere rufeturi, însă 13: 1 popă, 2 dascăli, 8 scutelnici, 2 ţigani, 1 jidov.

 

 

 

 

Scutelnicii lui Mihalache Giurgiuvan,c

e sunt cu cartea Divanului:

 

 

Dănilă Saviuc

Vasili Ivaniuc

Ion Opăriac

Ivan Udutu

Ion Andronic

Grigoraş Andronic

Vasile Andronic

Hlihor Pilipiac

 

 

Preoţi:

 

 

Popa Pavel

Dascălul Dănilă

Dumitru, palamar

 

 

Ţigani:

 

 

Vasili

Dumitru

 

 

Jidovi:

 

 

Maercu

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 449

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Vascăuţii

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Vascăuţii

 

Moşia dumisale banului Nicolai Roznovan

 

 

 

 

Toată suma caselor: 125. Scădere rufeturi, însă 18: 5 popi, 11 văduve, 1 jidov, 1 ţigan. Rămân birnici 107.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ştefan Roschip, vornic

Tudosi Cepereac

Luchian Arsăni

Mihail, ciobotar

Petre, morar

Vasile Ceberoc

Tănasi Şocot

Ivan fiul lui Iacob

Sămen Duduca

Costin Strinotca

Andrei Leveroc

Luchian Stratiiciuc

Ivan Ţepală

Nechifor Romaniuc

Iacob Cozăriz

Luchian fratele lui

Ilie Vacarciuc

Nechifor Săminiuc

Vasili Stoica

Iacob Cosovan

Ion Nosănuc

Tănasă Cioberoc

Simion Adămoiu

Nichita Floroc

Ivan Sasul

Petro Osănceco

Gheorghe Popovici

Ivan Cozacop

Dumitru Lucic

Fedor Tomaci

Macovei Larion

Ion Brăniţe

Ivan Şârchiu

Nicolai Cozoriz

Pricop, rus

Ivan Lotric

Onofrei fiul Florii

Ivan Şapca

Petric

Ignat Samoil

Mirăuţă, moldovan

Hrihor, ungurian

Vasili Ciomoş

Gligoraş, vătăman

Onofrei, butnar

Ivan Gotaş

Costandin, ungurian

Ştefan fiul lui Pripecioi

Andrei fiul lui Costandin

Ştefan Romanuc

Vasili Condre

Ion Şotcă

Ştefan fiul lui Pălanul

Darie Popovici

Gligoraş, lipovan

Toader Şapca

Toader Prepeliţă

Costandin Şfaica

Fedor fiul lui Prepeliţă

Dumitru Cozanco

Dumitru Haciman

Nichifor, rus

Andronic al Cozmii

Foca

Iacob Crainic

Hrihor fiul lui

Mihai Brosoc

Cozma cel bătrân

Fodor Târnovii

Luchian Coful

Fodor Ignat

Gligoraş Haraz

Luchian Haras

Ivan Debul

Ion Gavrilico

Ştefan Gavico

Luchian Bandor

Ştefan fiul lui

Ştefan Nicolaicenco

Ivan Haciman

Ivan Bandora

Ilaş Gaverco

Ion Gaverco

Vasili Bandora

Ştefan Goleta

Pintilei Litii

Ion Leonti

Ştefan Leonti

Matei, morar

Ştefan Săverin

Ilie Radică

Ion Petricior

Pricop Vivulchi

Ştefan Zelisco

Gheorghe Bogdan

Dumitru Oporac

Nichita Găvan

Vasili fiul Tudosii

Tudosi

Timofei Măcaru

Costin Măcaru

Costin, scipcarul

Ivan Coilu

Vasili Târnovii

Fedor Chicloco

Fedor Coju

Ignat Prepeliţă

 

 

Văduve:

 

 

Iliana

Odochie

Dosa

Odochie

Acsănia

Hafie

Odochie

Nastasia

Aniţa

Antima

Vasilina

 

 

Preoţi:

 

 

Popa Andrei

Popa Coste

Popa Ilie

Popa Ion

Popa Andrei

 

 

Ţigani:

 

 

Ion, ţigan

 

 

Jidovi:

 

 

Leiba, jidov

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 449, 450

 

 

 

 

 

Ţinutul Cernăuţilor: Carapciu

 

 

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

 

 

 

Carapciu

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 79. Scădere rufeturi, însă 79: 1 popă, 1 diacon, 2 îmblători, 1 dascăl, 10 şlehtici, 63 călăraşi, 1 jidov.

 

 

Călăraşi:

 

 

Gheorghe Popovici, căpitan

Gavril Drumău

Vasile Osăriţchi

Gavril Lăzorenco

Alecsa Chiva

Simion fiul lui Miron

Ion Iscă

Nichita Drumău

Miron Drumău

Nicolai Drumău

Tudosi Zavialiţă

Mihail Drumău

Tudosi Tironiuc

Andrei Zavialiţă

Costaş Zavialiţă

Gligoraş Topală

Petre Mascoiasco

Mihail fratele lui

Nicolai Zavialiţă

Mihail Verenca

Toader Maericiuc

Vasili Verenca

Dumitraş Săvernenco

Ivan Cosoviţ

Nicolai Şvedu

Mihail Robocă

Toader fratele lui

Grigoraş fiul lui Lisco

Olecsa Opaiţe

Nicolai Carpu

Ion Huţul

Nichita Marienciuc

Ion Pavelenco

Ansenti fiul lui Pavelenco

Tudosi Marienciuc

Ion Cornico

Alecsandru Cornico

Ion Şiraba

Matei Peţii

Tănase al lui Totolit

Tănase Huţul

Ion Tofan

Coste Cheveric

Mihail Drumău

Gligoraş Şfat

Dumitraş Zavialiţă

Ion Ciornohuz

Ivan Pripiiciuc

Toma Opaiţ

Ion Opaiţ

Onofrei Echim

Ignat Mazurac

Mihail Eremciuc

Gligoraş Veztic

Lupaşco Totolici

Andrei fiul lui

Nicolai fiul lui Lupaşco

Gligoraş Fiuciuc

Ion Voiţoc

Dănilă fiul lui Pătraşco

Mihai Drace

Enachi Los

Petre Bălan

 

 

Şliahtili:

 

 

Vasile Cârste, căpitan

Gavril fiul lui Miron

Ştefan fratele lui

Vasile Himuc

Toader Ciornohuz

Soste Savin

Ion Tiron

Ion al lui Ilaş

Ilii Cârste, căpitan

Gavril Mihail, căpitan

 

 

Îmblători:

 

 

Ilaş Gavriliuc

Sandul Zavialiţă

 

 

Preoţi:

 

 

Popa Nicolai

Diaconul Dumitraş

Dacălul Hrihor

 

 

Jidovi:

 

 

Herşcu, jidov orândar

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 450, 451

 

 


ion drăguşanul: cartea datinii, vol. I

 

 

 

Faceţi click pe copertă, dacă dotiţi să o citiţi sau să o salvaţi.

 


Pagina 5 din 1,441« Prima...34567...102030...Ultima »