Dragusanul - Blog - Part 2

ion drăguşanul: rugile din grădina fiului

 

 

 

 

 

atunci aş vrea tăcut să mă desprind

din întâmplări de viaţă ce mă-nşfacă

s-ascult în taină stele cum aprind

alte iluzii ca să le prefacă

în nimb de patimi pentru-aceiaşi zei

ce trec călări prin căile lactee

şi-aş vrea, şi nu aş vrea să plec cu ei

căci vadul vechi prin suflet îmi descheie

 

 


ion drăguşanul: Povestea aşezărilor transilvane N

 

 

„A fost aşa o foamete, încât aproape o tre-ime din locuitorii Ardealului au emigrat la Bucovina şi Moldova, în care timp preţul unei merţe de cucuruz a urcat la 15 florini m. v. Grănicerii rămaşi acasă au căpătat ajutoa-re în cereale, însă insuficiente, încât au fost nevoiţi să taie, zdrobească şi macine tulei de cucuruz şi tot felul de coji de pomi, spre a se nutri. De aceea, au şi murit mulţi”[1].

 

 

[1] Ziarul grănicerului Vasile Crăciun din Nepos, în Arhiva Someşană, nr. 20, Năsăud 1936, p. 235

 

 


ion drăguşanul: Povestea aşezărilor transilvane M

 

 

 

„Pe la finea anului 1875, această şcoală era instalată într-un bordei lângă vale, întunecos, urât, dezlipit, nevăruit, ca vai de el… / Stăpânirea se îngriji a le face scaune sau bănci, sau, mai bine zis, juguri…. Mai întâi se făcură două scări necioplite de mesteacăn. Scările se croiră lungi cât şcoala şi se aşezară pe lângă pereţii şcolii, cu un sul în jos, pe faţa casei, şi cu celălalt în sus, având fusceii în poziţia verticală. Pe aceste două scări se puseseră apoi scânduri, aşa ca să stea cu un capăt pe una, cu altul pe cealaltă scară. Scândurile acestea formau scaunele de şezut ale băieţilor. Înaintea şcolarilor era altă scândură, care, fiind pusă pe doi suscei înţepeniţi în sulul de deasupra scării, stă pai sus decât scândura pe care şedeau copiii; aceasta a doua scândură, necioplită, era masa băieţilor. Adevărate juguri aceste bănci. Pereţii erau toţi sparţi şi împiestriţaţi cu tabele parietale… Copiii erau vineţi de frig, învăţătorul îşi freca mâinile propunând”

 

 


ion drăguşanul: Povestea aşezărilor transilvane L

 

 

„Cel mai mare rău al zilelor noastre, politica…

În politică trăiesc lăcomia, minciuna,

răutatea şi duşmănia”.

 


ion drăguşanul: poemele memoriei / acrostihuri

 

 

După 125 de zile, în care am scris câte două poeme pe zi,

dedicate în acrostih unor prieteni de azi şi de ieri,

iată vin „Poemele memoriei”,

carte de poezie care, ca şi toate celelalte cărţi ale mele,

poate fi vizualizată / descărcată gratuit,

după un simplu click pe copertă.

 


Pagina 2 din 1,49612345...102030...Ultima »