Dragusanul - Blog - Part 1070

Vai şi-amar de Oloieru şi Mitoceanu!

Desen de pe coperţile culegerilor lui J. A. Wachmann

Desen de pe coperţile culegerilor lui J. A. Wachmann

*

Având, astăzi, ceva vreme, mi-am amintit de “Zicălaşi” şi m-am pus pe treabă. Mai întâi, am găsit culegerile de folclor românesc ale lui J. A. Wachmann, cu 24 de cântece de pe la anul 1800. Apoi am mers la cel mai interesant culegător român de folclor, Alexandru Berdescu, de la care am reţinut 41 de hore.

*

Detaliu de pe cărţile lui Alexandru Berdescu

Detaliu de pe cărţile lui Alexandru Berdescu

*

De la Maurice Cohen am reţinut doar 4 cântece şi 3 hore, iar de la Carol Decker, doar două, printre care şi “Brâul popilor”, pe care-l reproduc după copertă (ca imagine, doar):

*

"Brâul Popilor", cules de Carol Decker

“Brâul Popilor”, cules de Carol Decker

*

De la Alexandru Flechtenmaher m-am ales cu 18 “cântice naţionale”, dar din “culegerea de ariii şi danţuri naţionale” a lui Sigismund Paulmann am strâns, pe lângă o “Boierească”, şi 13 sârbe. În cele din urmă, mi-am scos pârleala cu D. Vulpian, marele uitat, deşi a fost premiat de Academia Română, pentru “Horele noastre”, din care am pus deoparte 500 de piese.

*

Desen la "Horele noastre", de D. Vulpian

Desen la “Horele noastre”, de D. Vulpian

*

În final, am dat şi peste toate manuscrisele lui Alexandru Voievidca, dar m-am mulţumit cu 13 “cântece obscene” şi cu 40 de cântece răzeşeşti şi mazileşti (deşi sunt mult mai multe).

*

Un cântec mazilesc, în manuscrisul Voevidca

Un cântec mazilesc, în manuscrisul Voevidca

*

Ar fi, deci, pe lângă cele 300, pe care le am de multă vreme, încă vreo 700 de cântece vechi, deci un total de circa o mie de hore, sârbe, bătute şi alte cântece româneşti, care nu s-au mai auzit cântate de peste 150 de ani. Aşa că vai şi amar de Petrică Oloieru şi de Răzvan Mitoceanu!

*

Vă daţi seama ce patrimoniu ar însemna cele o mie de cântece vechi (oricând mai fac rost de încă 500!) pentru Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, dacă ar şi exista o astfel de instituţie de cultură, în locul circului folcloros pentru nunţi şi electorale, dus pe râpă de Tamira Gonda Cojocariu şi de spiritul negustoresc al managerului Viorel Varvaroi, care nu pricepe, nici să-l despici ca pe butuc, nimic despre rolul culturii: de a produce cultură, şi nu firfirici de lăutari ieftini şi aflaţi la cheremul tuturor. Păcat de excelenţii instrumentişti din orchestră! Mare păcat!


Suceava lui lungu, capitală culturală europeană

Primarul lungu: Am aici asigurarea lui Bobby Stroe că va ci!...

Primarul lungu: Am aici asigurarea lui Bobby Stroe că va ci!…

*

S-au mai văzut minuni, cum vorba popei

ne-asigură cu prea mierosu-i har:

aşa cum lungu i-a ajuns primar

ea poate-ajunge fruntea Europei!


Destin mioritic: Boii, la putere!

Blaga: Alina, nu uita, ne sunt datori cu 75 %!...

Blaga: Alina, nu uita, ne sunt datori cu 75 %!…

+

Mioritici, constatăm

că şi-atunci când este vrere,

cum o-ntoarcem, cum o dăm,

tot… bovina-i la putere!

+

Zgonea: Dialectica PSD are viitor!...

Zgonea: Dialectica PSD are viitor!…


Sfetcodoctul pizmuitor al Bucovina Rock Castle

Sfetcodoctul: Bucovina Rock Castle înseamnă moftul unui plod!...

Sfetcodoctul: Bucovina Rock Castle înseamnă moftul unui plod!…

*

Când am înfiinţat Bucovina Rock Castle, nulitatea sfetcodoctă din imaginea de mai sus se dădea de ceasul morţii şi nu-şi mai scotea scula din gură, chit că era să se sufoce din pricina ei. Arunca nerodul cu bălegar de Măriţeia în sus, de i se umplea cavitatea bucală şi de bălegar, şi dă-i, şi dă-i, şi combate, că cică se toacă bani pentru moftul unui plod, care vrea rock; iar alt nătărău, zăros la minte de duhneşte, îi prelua inepţiile sfetcodoctului şi, brusc şi instantaneu, se simţea pâclişitul zară deştept, din moment şi clipită ce ne făcea ăla, neica nimeni din Măriţeia, şi pe mine, şi pe Andi, în toate felurile, cu un limbaj porcos pe care numai minţişoarele lui zemoase îl puteau născoci.

*

A trecut timpul, fără să mă pun cu prostul, cum zice vorba din bătrâni, şi ne-am văzut de Bucovina Rock Castle, de darul nostru pentru bucovineni şi pentru locurile acestea, de care ne leagă multe. Din fericire, am izbutit să aducem altora fericire. Din “mofturile unui plod” s-a creat o generaţie de mii şi mii de tineri, care l-a impresionat, prin cuminţenie şi simţire culturală, chiar şi pe legendarul Jan Akkerman. Publicul acesta şi atmosfera de spectacol care onorează Suceava vreau să vi le arăt, cu sentimentul datoriei împlinite, postând câteva fotografii, pe care le-am făcut în nopţile cu adevărat vii ale Bucovinei.

*

Peter, de la Vader, în prima noapte vie a Sucevei

Peter, de la Vader, în prima noapte vie a Sucevei

1 Public noapte 4

1 Public noapte 5

1 Public noapte 6

1 Public noapte 7

1 Public noaptea

1 Public noaptea 2

1 Public noaptea 3

1 Spectacol in noapte

1 Spectacol in noapte 2

Tudor, toboşarul de la RELATIVE

Tudor, toboşarul de la RELATIVE

1 Public noapte 10

1 Public noapte 11

1 Public noapte 12

1 Public noapte 13

1 Public noapte 14

1 Public noapte 15

1 Public noapte 16

1 Public noapte 17

1 Public noapte 18

1 Public noapte 19

1 Public noapte 20

1 Public noapte 21

1 Public noapte 22

1 Public noapte 23

1 Spectacol in noapte 6

1 Spectacol in noapte 7

1 Spectacol in noapte 8

*


Roman Istrati, la şase veacuri şi încă o carte!

Luni, 7 septembrie, Roman Istrati va împlini şase veacuri şi încă o carte

Luni, 7 septembrie, Roman Istrati va împlini şase veacuri şi încă o carte

*

Poet înnăscut şi publicist de forţă, Roman Istrati va fi sărbătorit de Centrul Cultural “Bucovina”, la împlinirea vârstei de 60 de ani (trăiţi cât alţii în şase veacuri), cu o lansare de carte: “d’istrati: jupânii“.

*

Structurată în două părţi, ambele vizând mai ales perenitatea, cartea lui Roman Istrati le cam obligă la prezenţă, pentru a primi cartea din care ne luminează spiritele, următoarele personalităţi sucevene:

*

jupânii artelor:

Alexandru Arşinel, Victoriţa Paraschiva Batariuc, Radu Bercea, Nadia Boeciko, Mitică Brădăţan, Călin Brăteanu, Emil Burlacu, Tiberiu Cosovan, Ion Cozmei, Iosef Csukat, Mircea A. Diaconu, Vasile Demciuc, Eugen Dimitriu, Niculai Moroşan, Nicolae Oprea, George Ostafi, Ion Paranici, Mihai Pânzaru-PIMPegas, spiritul regretatului Ştefan Petrescu, Lucia Puşcaşu, Dumitru Rusu, Romeu Săndulescu, George Sârbu, Vasile Angel Siminiuc, Carmen Veronica Steiciuc, Elena Brânduşa Steiciuc, Paula Şalar, Aida Şuster Boţan, Vasile Tărâţeanu, Mihai Varzari, Sofia Vicoveanca şi Matei Vişniec.

*

…şi alţi jupâni:

Rodica Alexandru, Sanda Maria Ardeleanu, Vasyli Boeciko, Traian Căldare, Gabriel Cărăbuş, Ioan Costea, Dumitru Cucu, Daniela Dungeanu, Adrian Graur, Gheorghe Gutt, spiritul regretatului Florin Hău, Daniel Hrenciuc, Tudoriţa Huţuleac, Mihai Iacobescu, Virginel Iordache, Gheorghe Lazăr, Iurie Levcic, Mykhailo Lienkov, Dan Lohănel, Ghervazen LongherMelchisedecMonitorul de Suceava, Rodica Oprea, ÎPS Pimen, Valentin Popa, Dan Popescu, Johann Proschinger, Ştefan Puşcaşu, Vera Romaniuc, Ancuţa Rusu, Simona Sofroni, Oana Şlemco, Maria Teodoreanu, Vasile Tofan, Renato Tronciu, Marius Ursaciuc, Constantin-Emil Ursu, Tatiana Vîntur, Ioan Viorel Vîrlan şi Angela Zarojanu.