Dragusanul - Blog - Part 1070

Mihai TELIMAN

 

Mihai TELIMAN

 

Teliman

 

20.11.1863, Siret – 21.12.1902, Cernăuţi

 

         „Scrisul lui Teliman a făcut şcoală în Bucovina” (Loghin). „Redactor la „Gazeta Bucovinei“, „Patria“, „Sentinela“, „Timpul“, „Deşteptarea“ şi „Bukowinaer Journal“, fu nu numai un gazetar de profesie, ci unul de convingere şi de conştiinţă”, un adevărat „Caragiale al Bucovinei”, cum îl numeau Nicolae Iorga, pamfletele lui, grupate, în 1906, la Suceava, într-un volum de „Foiletoane”, definindu-l drept „unul dintre cei mai caracteristici reprezentanţi ai scrisului românesc din Bucovina” (Leca Morariu). Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.


Aurel cav. de ONCIUL

 

Aurel cav. de ONCIUL

 

Onciul Aurel

 

29.02.1864, Vicovu de Sus – 30.09.1921, Viena

 

         Personaj politic controversat, responsabil de erorile de atitudine şi de decizie politică din 1918, dar şi un vizionar care conştientiza importanţa viitoarei Europe federative, Aurel Onciul, încă aşteptând o nepătimaşă judecată a Istoriei, a depus în sertarele memoriei o operă, care începea cu un „Dicţionar juridic-politic” (1895) şi continua cu „Reforma administraţiei” (1899), „Dreptul administrativ românesc” (1900), „Problema austriacă”  (1917) etc.


Nicolai IVASIUC

 

Nicolai IVASIUC

 

Ivasiuc Nicolai

 

14.04.1865, Zastavna – 25.11.1937, Kiev

 

         Unchiul mamei pictorului Constantin Flondor, Nicolai Ivasiuc,  pictor academic bucovinean, şcolit la Viena şi la Munchen, cu o casă memorială în Cernăuţi, a fost primul dascăl de pictură, alături de Alfred Offner, celălalt îndrumător de la „Asociaţia pentru promovarea artelor plastice” din Cernăuţi, pe care Ivasiuc o înfiinţase, în 1899, al celebrilor pictori Vladimir Zagorodnicov, Salomon Lerner şi Hugo, tatăl scriitorului Gregor von Rezzori.


Iancu FLONDOR

 

Iancu FLONDOR

 

Flondor Iancu

 

03.08.1865, Storojineţ – 19.10.1924, Cernăuţi

 

         Intrat în politică şi în reformarea satului  românesc din Bucovina, în 1892, împreună cu George Popovici, cu care va înfiinţa tot felul de aripi novatoare ale Partidului Naţional Român, proprietar al gazetelor „Patria” şi „Deşteptarea”, sprijinitor al creditului rural şi al emancipării culturale româneşti, Iancu Flondor rămâne, totuşi, în memoria neamului doar ca Tribun al Bucovinei, datorită rolului şovăitor pe care i l-a încredinţat soarta în anul 1918 (mai multe, în Fenomenul Raiffeisen în Bucovina – clik).


George BOGDAN-DUICĂ

 

George BOGDAN-DUICĂ

 

Bogdan-Duica

 

21.12.1865, Braşov – 10.09.1934, Sibiu

 

         O carte remarcabilă, „Bucovina. Notiţe politice asupra situaţiei”, apărută la Sibiu, în 1895, îl încetăţenea pe ardeleanul autor al „Istoriei literaturii moderne. Întâii poeţi munteni” şi al lucrării monografice „Vasile Alecsandri”, George Bogdan-Duică, colaborator harnic al gazetelor bucovinene „Revista Politică”, „Patria”, „Deşteptarea”, „Junimea Literară” şi „Bucovina” fiind considerat, în epocă, un „adevărat spirit bucovinean”.