Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 71

Ziua Artelor Plastice Bucovinene: Publicul!

Primii degustători de dumnezeire

Primii degustători de dumnezeire

*

Cronica emoţionantei Zile a Artelor Plastice Bucovinene trebuie să o scriu de la sfârşit, spre început, precum mă obligă acest spaţiu virtual, cu regulile lui fixe. Deşi, de câte ori am ocazia să vorbesc despre publicul public din Suceava, trăiesc profund senzaţia unui nou început, a unei ciudate întremări cu prospeţime, cu care mă răsfaţă soarta.

*

Publicul Zilei Artelor Plastice Bucovinene (Societatea Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina s-a înfiinţat în 31 ianuarie 1932, într-o duminică, la Cernăuţi, după slujba bisericească) a fost, în bună măsură, publicul Doinei Catargiu, care, în 30 ianuarie, îşi sărbătorea naşterea cu o expoziţie. Cum 31 cade sâmbăta şi cum soarta are deciziile ei surprinzătoare, între Ziua Artelor şi Ziua Doinei Catargiu s-a produs, pe drept, o contopire identitară.

*

Publicul începe să se adune

Publicul începe să se adune

În public, Gabi Sandu filmează, iar BOA se întreţine cu umoriştii

În public, Gabi Sandu filmează, iar BOA se întreţine cu umoriştii

În public, istoricul Mihai Iacobescu, poetul Ion Paranici şi Doamna Ileana Paranici

În public, istoricul Mihai Iacobescu, poetul Ion Paranici şi Doamna Ileana Paranici

Reîntâlnirea unor prieteni

Reîntâlnirea unor prieteni

Publicul, în timpul manifestării

Publicul, în timpul manifestării

Mihai Iacobescu şi Ion Paranici

Mihai Iacobescu şi Ion Paranici

Publicul public sucevean

Publicul public sucevean

Suceveni care presoară pe suflete prospeţime

Suceveni care presoară pe suflete prospeţime

Finalul manifestării Ziua Artelor Plastice Bucovinene

Finalul manifestării Ziua Artelor Plastice Bucovinene

*

Unde sunt eu în toată povestea asta? În spatele bietului aparat de fotografiat din dotare? Şi acolo, dar iată că, din pură întâmplare, în vreme ce Victor Rusu îl cerceta, resetându-i reglările şi constatând că i s-a ars bliţul, aparatul s-a declanşat de la sine şi m-a surprins cu îngrijorările de dinaintea fiecărei manifestări pe care o coordonez:

*

Eu 2


Cum se văd artiştii între ei

Doina Catargiu, văzută de PIM

Doina Catargiu, văzută de PIM

*

Ziua Artelor Plastice Bucovinene, care este ziua întemeierii (31 ianuarie 1932), la Cernăuţi, a Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina (SAAAPB), îi permite sufletlui acestei rememorări şi asumări de patrimoniu cultural, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM, să-şi exerseze peniţa în realizarea unei contemporane Galerii a Personalităţilor Bucovinene. PIM i-a desenat, în interesante viziuni şi perspective, pe pictorii  Ion Grigore, Virgil Parghel, Constantin Severin, Dumitru Rusu, Viorica Moruz, Tiberiu Cosovan, pe scriitorii George Ungureanu,  Ion Paranici,  Ion Beldeanu, Vasile Pânzaru, Dumitru Oniga şi aşa mai departe, iar eu îi păstrez, cu grijă, desenele (nu am avut unde îi expune pe întemeietorii culturii bucovinene, aşa că-i adăpostesc şi pe contemporani, acasă, în biblioteca lui Andi).

*

Dimitrie Savu, văzut de PIM

Dimitrie Savu, văzut de PIM

 

*

În acest ianuarie, PIM i-a schiţat pe Dumitru Savu, din Rădăuţi, şi pe Doina Catargiu, din Suceava, doi mari pictori bucovineni, pictori înnăscuţi, iar nu făcuţi, precum şi pe primul Amic al Artelor Plastice Bucovinene, care este, de fapt, o domnişoară din Rădăuţi, pe nume Andreea Preutesei, cu mari merite în sprijinirea pictorilor bucovineni, cu ocazia taberelor de pictură de vară, şi pe care o recunoaştem ca atare şi cu gândul de a-i provoca pe alţii la a-i urma exemplul.

*

Andreea Preutesei, văzută de PIM

Andreea Preutesei, văzută de PIM


Aşa arată fericirea!

Carina-Iona, Ana-Cosmina şi Darius-Andrei

Carina-Iona, Ana-Cosmina şi Darius-Andrei

*

În seara asta, am primit nişte fotografii, trimise de ginerele meu, Mihai-Octavian Ignat, şi, după ce le-am privint, am avut revelaţia că exact aşa arată fericirea, deşi nu am prea premeditat asupra ei, de-a lungul acestei vieţi. Da, sunt fericit.

*

Carina-Ioana

Carina-Ioana

+

Darius-Andrei

Darius-Andrei

+

Mihai-Octavian şi Carina-Ioana

Mihai-Octavian şi Carina-Ioana

*

Verişorii nepoţilor mei, Darius-Andrei şi Ioana-Carina

Verişoarele nepoţilor mei, apoi Darius-Andrei şi Ioana-Carina


Poetul poet Victor T. Rusu

Victor Rusu, profil de artist  creator

Victor Rusu, profil de artist creator

*

Pentru că am obligaţia de a-l determina pe Victor T. Rusu să îndrăznească scrierea unei noi cărţi de poezie, în care să-şi definitiveze profilul liric inconfundabil, salutat ca atare chiar şi de criticul literar Adrian Dinu Rachieru, voi posta, din antologia lui Adrian, paginile care îl desluşesc şi definesc pe Victor:

*

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

*

Poetul Victor T. Rusu

Poetul Victor T. Rusu

*

Poezii de Victor T. Rusu

Poezii de Victor T. Rusu

*

Victor T. Rusu, "o lacrimă a pământului"

Victor T. Rusu, „o lacrimă a pământului”

*

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare


Rapsodul Gheorghe Lungoci a păşit în amintire

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

*

Violonist care desfăcea în strune respiraţia duioasă a Pământului, la fel de dumnezeieşte meşteşugit cum o făcea, la instrumente de suflat, regretatul lui frate, Silvestru Lungoci, rapsodul Gheorghe Lungoci, tezaur uman viu al Bucovinei, a păşit în amintire.

*

lungoci*

Umorul lui veşnic proaspăt şi inconfundabil, dar mai ales povestea de dragoste neasemuită, pe care a trăit-o cu vioara (cumva asemănător cu Charlie Chaplin), precum şi stilul aproape ancestral de transpunere muzicală a spiritului neamului românesc fac din bădiţa Ghiţă Lungoci un reper artistic autentic pe calea deschisă, cândva, de Niculae Picu şi de Grigore Vindireu, dar continuată desăvârşit de fraţii Silvestru şi Gheorghe Lungoci din Călugăriţa Horodnicului, amândoi plecaţi să desăvârşească armonia universală.

*

Ultimul spectacol...

Ultimul spectacol…

*

Filmele şi înregistrările audio, realizate de Centrul Cultural „Bucovina”, ţin cântecele lui Gheorghe Lungoci în spaţiul trăirilor fără de bătrâneţe şi fără de moarte, înveşnicindu-i şi numele, dar absenţa lui va rămâne arsură în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut.

*

Dumnezeu să-l odihnească, ascultându-i, în suprema veşnicie,

cântecele lui nepieritoare!


Pagina 71 din 84« Prima...102030...6970717273...80...Ultima »