Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 59

Ştefan cel Mare… petrece!

Stefan cel Mare

*

În mod absolut premeditat, am ales această reîntrupare a lui Ştefan cel Mare, prin colegul meu Gheorghe Cozorici (de ce colegul meu, am să vă dezvăluiesc, mai târziu, în rubrica „vremea cu oameni”), pentru că urmează să vă povestesc, mai întâi, o anecdotă… adevărată.

*

În primăvara anului 1979, venisem, de Paşti, acasă, iar mama mi-a povestit că a înviat Ştefan cel Mare şi s-a arătat pe dealul Cetăţii, tunând din glas: „Unde sunt oştenii mei?”. Iar biata mea mamă, i-a răspuns: „La ITB şi la Vulcan, Măria Ta!”.

*

În primăvara anului 2014, de Paşti, iarăşi s-a arătat pe dealul Cetăţii Ştefan cel Mare, ca să întrebe unde sunt oştenii săi, iar biata mea mamă, de acolo, din ceruri, i-a răspuns: „La Londra, la Toronto, în lumea largă, Măria Ta!”. Voievodul s-a înfuriat, atunci, şi a pus să se vestească din buciume convocarea oştenilor Măriei Sale pentru începutul lui Cireşar, văleat 7522.

*

Pentru că oştenii moldoveni se lasă greu scoşi la luptă, logofătul Ioan Marcean şi cu jupâneasa dumisale, cneaghina Carmen Seculara Rareş, i-au ademenit pe bravii oşteni ai Măriei Sale Ştefan Vodă cu oarece vinuri moldoveneşti şi cu veste de mare chef voievodal, aşa că toţi au dat buzna, în frunte cu cheaghina Codruţa Buzdugan ot Toronto, căreia i s-au alăturat, pe drum, şi pedestraşii panului Vladimir Novogreblevschi, care, în drum, m-a luat cu arcanul şi pe mine (tocmai tropoteam „Arcanul”, împreună cu colegii mei Călin Brăteanu şi Constantin Irimie, când m-a prins într-o frânghie albastră – pe care o am acasă, fugind eu, în cele din urmă, împreună cu juvăţul ce mi se legase de grumaz; grumaz, că gât nu prea am, deşi, uneori, îl mai şi fac).

*

Faini, dom’le, mai sunt oştenii Măriei Sale, în frunte cu kir Roman Istrati cuparul!

*

Oştenii lui Ştefan cel Mare

Oştenii lui Ştefan cel Mare

*

Măria Sa, Doamna... Rodica Belţa, înconjurată de către iubiţii curteni ai domniei sale

Măria Sa, Doamna… Rodica Belţa, înconjurată de către iubiţii curteni ai domniei sale

*

Lăsând gluma la o parte (parcă poţi s-o faci, când am dat cu ochii de toate fetele de care mă îndrăgostisem, în vremea liceului, pentru câte… apoi, desigur, au trecut trei zile!), am avut parte, vineri, cu ocazia întâlnirii spumoasei generaţii de absolvenţi ai Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava, promoţia 1974, de o adevărată sărbătoare a sufletului, de revelaţia faptului că aparţin unei familii de o tulburătoare frumuseţe, pe care o reprezintă foştii mei colegi de liceu (după minţişoarele lui Nicolae Cârlan, „critic şi istoric literar” haida-deh şi trei bătăi, la capute, măi flăcăi!, deversate în „Bovina literară”, eu n-aş avea decât două clase de liceu).

*

Sărbătoarea a început cu vernisajul expoziţiei de pictură a Doamnei Doamnă Rodica Alexandru, dascăl de elită şi diriguitor înnăscut de învăţământ românesc.

*

Vernisajul expoziţiei de pictură a Doamnei Doamnă Rodica Alexandru

Vernisajul expoziţiei de pictură a Doamnei Doamnă Rodica Alexandru

*

Mihai Pânzaru-PIM, cu un laudaţio pe deplin meritat despre opera artistului plastic Rodica Alexandru

Mihai Pânzaru-PIM, cu un laudaţio pe deplin meritat despre opera artistului plastic Rodica Alexandru

*

Am vorbit, desigur, şi eu (pus de Roman Istrati, dar şi de dragul dragei mele profesoare de odinioară) despre stilul surprinzător al Rodicăi Alexandru, în care culorile se armonizează în jurul a ceea ce aş numi „discreţia albului”, albul, caracteristică definitorie a sufletului artistei, fiind singura culoare prezentă, când mai discret, când mai conturat, în toate tablourile expuse, anume pentru a armoniza celelalte culori şi a le pune în valoare transparenţa. Şi meşteşug, şi personalitate concretizată în stil, şi o bucurie-puritate a vieţii, trăită cu nesaţ, asta am găsit în opera profesorului care mi-a dat prima notă în liceu, în aceeaşi zi cu regretaţii Ioan Nemeş şi Iulia Leo Miza (nu spun ce notă, ca să nu piară de oftică jalnicul dom’ critic cârlan), iar după ce am vorbit, nu m-am putut abţine şi am pupat-o pe Doamna Doamnă Rodica Alexandru, îndesat, ţărăneşte, pe ambii obrăjori şi pe frunte (aşa îmi sărut şi copiii).

*

Logofătul Ioan Marcean

Logofătul Ioan Marcean

*

Nelu şi Carmen Marcean, făptuitorii vindecătoarei sărbători

Nelu şi Carmen Marcean, făptuitorii vindecătoarei sărbători

*

Colegii de liceu Ioan Marcean şi Ion Drăguşanul - Drăguşanul nu mai are liceul, pentru că i l-a şutit istoricul literar cârlan

Colegii de liceu Ioan Marcean şi Ion Drăguşanul – Drăguşanul nu mai are liceul, pentru că i l-a şutit istoricul literar cârlan

*

Nelu Marcean e un tip spumos, încântător prin umorul lui de calitate (urma să-i dedic, din această pricină, un poem… atât de trist, încât seamănă cu un fir de iarbă, care încearcă să-şi revină, după ce a fost călcat în picioare, dar se prăbuşeşte în uscăciunea planetară), pe care îl distribuie cu har actoricesc, dar la fel de spirituali mi s-au părut, vineri, în afară de clasicul Roman Istrati, şi Sandu Potorac, şi Constantin Stoleru, şi Florin „Maghi” Pascal, şi Silviu Stănescu, şi… fiul umoristului Ştefan Stroe (Florin fiind şi un excelent epigramist), şi Azat Mandalian, şi câteva dintre fostele mele colege, care, precum toate celelalte, nu sunt vizate de „Păcat dumnezeiesc” (ştiu ele la ce mă refer), dar şi… profesorul Doru Octavian Popovici, care a prezentat o trilogie a fostului meu coleg Costin Grigoraş, care, într-o a doua repriză, avea să-şi probeze şi calităţile actoriceşti, interpretând rolul unui poet fudul şi, deci, fără talent.

*

Costin Grigoraş şi magnificul Doru Octavian Popovici

Costin Grigoraş şi magnificul Doru Octavian Popovici

Mi-au mai plăcut, în afară de fostele colege (de care m-aş îndrăgosti din nou, dacă nu aş avea, deja, şase veacuri de existenţă în cârcă, başca o nevastă, Viorica, din vorba căreia nu ies nici să mă picuri), întâlnirea cu duiosul meu fost coleg de bancă, Traian Huluţă, inteligenţa sclipitoare a Codruţei Buzdugan, acum prosper om de afaceri în… Toronto, născută în acelaşi an cu mine, dar pe cale să împlinească… 42 de ani!

*

În 1970, când am început noi primul an de studiu, eu şi Codruţa eram singurii eroi, pe care toată populaţia studioasă a liceului dorea să-i cunoască. Pe Codruţa, pentru că avea, ca şi la absolvire, 10 pe linie. Pe mine, pentru că am intrat ultimul, cu nota 6,40 (dar am terminat pe la jumătatea plutonului Măriei Sale). Acuma, după cum se cam ştie, eu frumos nu am fost niciodată. Dar nici prost. Sunt, totuşi, chiar bucuros că eu însemn temelia generaţiei 70 de liceeni ştefanişti (toţi erau clădiţi peste amărâtul meu de 6,40).

*

Mai departe, nu mai ştiu ce s-a întîmplat, pentru că am avut zile teribil de încărcate. Dar şi în zilele acestea de muncă, am ţinut să fiu alături de colegii mei, aşa că mi-am pus şi am purtat tricol spumoasei noastre generaţii, după cum se poate vedea şi din această ultimă fotografie, realizată de colegul meu (şi de promoţie, „la Ştefan”, şi de Centru Cultural „Bucovina”) Victor Traian Rusu, cele anterioare fiindu-mi puse la dispoziţie de soţii Nelu şi Carmen Marcean.

*

Tricoul promoţiei 74 de ştefanişti, încadrat de cei mai buni şase reciutatori ai poeziei eminesciene din întrehg judeţul Suceava

Tricoul promoţiei 74 de ştefanişti, încadrat de cei mai buni şase recitatori ai poeziei eminesciene din întreg judeţul Suceava


De mâine, o tânără mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

*

Mult prea generos a fost bunul Dumnezeu, cu mine, în viaţa asta. Mi-a dăruit cea mai importantă bogăţie posibilă, o familie teribilă, ca să am pentru ce lupta, pentru ce trăi şi pentru ce muri. Înţeleg lucrul ăsta, mult mai reverberant, abia astăzi, când partenera mea de viaţă, Viorica, a avut nevoie de serviciile mele de „taximetrist” pentru ultima dată. De mâine, Viorica e cea mai tânără pensionară (norocul femeilor, în discriminarea pozitivă faţă de bărbaţi), de mâine, o tânără mă aşteaptă acasă. Dar asta doar în săptămânile în care nu se va afla la Cluj Napoca, unde s-a încetăţenit neamul nostru şi unde Ioana Carina şi Darius Andrei reprezintă viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte.

*

Tată Ceresc, îţi mulţumim mai adânc decât pot cuvintele să o facă!

*

Ioana Carina şi Darius Andrei, viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte

Ioana Carina şi Darius Andrei, viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte


Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

*

Când ajungi la Suceava, în târgul în care s-au ars, în 1952, cărţile clasice ale neamului românesc, te încearcă un sentiment de pustietate, de provincialism exasperant, dacă vii dinspre Corlata, localitatea bucovineană cu cei mai mulţi oameni şi cu foarte puţină populaţii. La Suceava, lucrurile stau taman pe dos: puţini oameni, multă populaţie şi mulţi politicieni.

*

Comemorasem noi Arderea Cărţilor Bucovinei, în această ultimă săptămână, cu intenţia declarată de a săvârşi, odată cu evreii din Israel, în 28 aprilie, şi nu aiurea în timp, cum se tot întâmplă, şi Comemorarea Holocaustului, poetul simbol al martiriului şi al ţipătului fiind, în fond, Dan Pagis, cel pe care ni-l asumaserăm prin editarea şi dăruirea cărţii „Poetul cu cerneala secretă”.

*

Dan Pagis vazut de Bercea micsorat*

Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, într-un paşalâc odios, care l-a „zvârlit”, cum spunea Pagis, pe când viitorul poet avea doar 11 anişori, şi încă stăruie în a-l mai „zvârli”. Când mă refer la „noi”, fac trimitere directă şi la Consiliul Judeţean Suceava, şi la Centrul Cultural „Bucovina”, şi la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, şi la Muzeul Bucovinei, şi la ziarul „Monitorul de Suceava”, şi la tipografia „Muşatinii”, şi la comunităţile din Corlata, Vatra Dornei şi Gura Humorului, deci la cele constituite majoritar din oameni, dar şi la instituţiile publice din localităţile menţionate.

*

Directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi, în planul "fotografului", artistul total Constantin Severin

Directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, domnul Gabriel Cărăbuş, şi, în planul „fotografului” de ocazie, artistul total Constantin Severin

*

Manifestarea finală a fost deschisă de  Gabi Cărăbuş, doctor în istorie şi directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, artistul total (poet, prozator, publicist şi artist plastic) Constantin Severin mulţumindu-se cu rolul auto-asumat de artist (ca şi mine)… pozaristic, amândoi rivalizând în obţinerea de prim-planuri, în faţa unui public restrâns, dar sensibil, profund şi valoros.

*

Cărturarul Gheorghe Giurcă

Cărturarul Gheorghe Giurcă

*

Erau, acolo, în public, universitarul bucureştean Dumitru Balan, pictorii Constantin Ungureanu-BOX şi Iulian Dzubinski, întemeietorul ziarului „NordPress”, Ghiţă Ştirbu (asta da, surpriză!),  scriitori tineri, ale căror nume sunt convins că le voi memora în viitorul apropiat, când se vor îndreptăţi la cotidian, erau, acolo, oameni frumoşi, faţă de care nutresc un profund respect. Era, tot în rândurile publicului, şi vicepreşedintele C. J. Suceava, generosul domn Ilie Niţă, de care mă leagă o caldă prietenie.

*

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

*

Apoi, după o filipică împotriva şovinismelor de orice natură, aparţinând, conform site-ului oficial al Uniunii Europene, celui mai dur „antisemit din România”, adică subsemnatul (într-un moment asemănător, Octavian Goga a răbufnit: „Dar, domnilor, îmi insultaţi inteligenţa!”), poetul Menachem Falek ni l-a înfăţişat pe Dan Pagis.

*

Menachem Falek, prezentând "Poetul cu cerneala secretă"

Menachem Falek, prezentând „Poetul cu cerneala secretă”

*

Menachem Falek, poet cu cărţi traduse şi publicate în multe limbi europene, inclusiv în română, cu o carte-poem tradusă şi publicată în 50 limbi ale Pământului (inclusiv în chineză şi în… tătară), este prietenul pe care-l ştiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Doar la un lucru nu m-am aşteptat de la el, dar de ce ţi-i scris nu ai scăpare. Pentru că, imediat ce a finalizat un vibrant medalion „Dan Pagis”, Mena Pagis a scos şi mi-a înmânat, din partea Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel (similarul Uniunii Scriitorilor de la noi), o „Diplomă de Onoare”, pentru meritele pe care le-aş avea „pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina”.

*

Călit în bătăliile vremelniciei pământeşti, eu nu mă pierd, cu una, cu două, în nici o situaţie. Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mereu şi mereu, dar gestul Comitetului organizaţiei profesionale a scriitorilor evrei m-a lăsat fără replică şi sugrumat de o ciudată duioşie. Mi-am revenit, însă, destul de repede, pentru că diploma pe care o reproduc mai jos, nu mie îmi aparţine, ci celor reprezentaţi instituţional de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural „Bucovina”.

*

O diplomă care m-a lăsat fără replică

O diplomă care m-a lăsat fără replică

*

Tocmai de aceea, am insistat ca la lansările cărţii lui Dan Pagis în Israel, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, să participe Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi nicidecum eu, care nu-s decât o biată frunză pe apă, deşi nu îşi uită rădăcinile.

*

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

*

După Dan Pagis, nu mai e loc de cuvinte, ci de ritualuri străvechi, în care omul nu-i decât un contur, o siluetă pierdută într-o imensitate albă, aşa cum, de altfel, o şi sugerează coperta cărţii „Poetul cu cerneala secretă”, realizată pe baza unui tablou de Radu Bercea. Şi cum sacralitatea spiritualităţii româneşti o reprezintă Doina, am rugat-o pe colega mea, doamna Gabriela Teişanu, să oficieze.

*

Constantin Horbovanu şi iniţierile în "Înţelepciunea umorului"

Constantin Horbovanu şi iniţierile în „Înţelepciunea umorului”

*

Abia după aceea, după Doină şi după reîntoarcerea în timp, a fost loc şi pentru cuvinte, pentru seninătatea lor optimistă, pe care Constantin Horbovanu, umorist înnăscut, o consacră în cartea „Înţelepciunea umorului”, carte serioasă, de apropape 350 de pagini, în care intră şi ilustraţiile prietenului nostru comun, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM.

*

Mihai Pânzaru-PIM

Mihai Pânzaru-PIM

O altă Doină, cântată de Gabi Teişanu, a încheiat o poveste frumoasă, de care îi va fi tare dor, în Ţara Sfântă, poetului Menachem Falek. Tot atât de dor, pe cât ne va fi nouă, Gabi Teişanu, Corina Scântei, Radu Bercea, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Horbovanu, Viorel Varvaroi, Victor Rusu, Aurel Alexa, Cornel Boicu, Dănuţ Lungu, Gheorghe Senciuc şi Ion Drăguşanul, de Menachem Falek.

*

Un om de care ne va fi dor

Menachem Falek, un om de care ne va fi dor

Mâine, îl voi conduce pe Mena Falek la Otopeni. Astăzi, la despărţire, i-am zis că arareori mi-a fost dat să întâlnesc un om ca el, iar Mena a râs: „Sigur, tare bine ar fi, dacă ar exista 10 oameni ca mine în Ierusalim! Din nefericire, sunt doar… vreo zece mii!”. Are stofă de umorist Mena Falek, iar asta îl face şi mai unic.

*

Ion Drăguşanul


Cărţile, sărbători ale Corlatei

Corlata, capitala poeziei europene

Corlata Violetei Ţăran, capitala poeziei europene

*

În urmă cu vreo câţiva anişori, poeţi din Olanda, Belgia, Germania, Estonia, Israel, Brazilia, Franţa, Anglia, Italia şi din România, reuniţi în „Naţiunea Poeţilor”, proclamau Corlata, după o serioasă documentare la faţa locului, singura capitală a poeziei europene, întocmind şi un act, pe care l-au semnat cu toţii, în casa din Fundu Moldovei a Muzeului Satului Românesc, din Bucureşti. De atunci, nu a mai fost posibilă manifestare cu poeţi străini fără Corlata, satul care i-a vrăjit prin frumuseţea tulburătoare a oamenilor. Martor îmi este Menachem Falek, poetul din Ierusalim care ni l-a redat pe Dan Pagis, deşi nu-l merităm.

*

Menachem Falek, în biroul secretarului Primăriei din Berchişeşti, împreună cu doi dintre şefii culturii judeţene şi cu Radu Bercea

Menachem Falek, în biroul secretarului Primăriei din Berchişeşti, împreună cu doi dintre şefii culturii judeţene, Viorel Varvaroi şi Victor Rusu, şi cu Radu Bercea

*

Victor Rusu e bărbatul vigilent, din uşă, îmbrobodit după moda „Cumătră dragă” (serialul lui din „Jupânu”), iar Viorel Varvaroi – frumosul ăla arătos, cu o suspectă cravată roşie sub jugulară. Dar haideţi să vi-i apropii puţin, ca să-i vedeţi mai bine!

*

Victor Rusu şi Viorel Varvaroi

Victor Rusu şi Viorel Varvaroi

*

Fotografia spune totul! Glumesc, desigur, amândoi fiindu-mi vechi şi statornici prieteni. Domnul Manager, deci Viorel Varvaroi, şi-a pus, niţel, pălăria lui PIM, cu gândul să se exerseze în caricatură, chestie care nu i-a izbutit, pentru că nu pălăria trebuia împrumutată, ci ceea ce se afla sub ea.

*

Primirea, în incinta noului cămin cultural din Corlata

Primirea, în incinta noului cămin cultural din Corlata

*

Întotdeauna, cărţile şi autorii lor aşa au fost primiţi la Corlata, orice lansare de carte transformându-se, automat, într-o sărbătoare a satului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, care nu m-a crezut, dar care avea şi o misie de îndeplinit, fiindu-mi domnia sa cel mai mare şef judeţean, avea să beneficieze de aceiaşi primire, cu nimic diferită de primirea poeţilor, la care, de altfel, avea să şi participe, împreună cu senatorul Ovidiu Donţu şi cu domnii Tiberiu Brădăţan şi Constantin Mărgineanu.

*

Primirea politicienilor care nu fac alergie la cărţi

Primirea politicienilor care nu fac alergie la cărţi

*

Primirea poeţilor Marius Chelaru, din Iaşi, şi Menachem Falek, din Ierusalim, de către Preşedintele Nechifor, de către politicieni şi de către corlăţeni

Primirea poeţilor Marius Chelaru, din Iaşi, şi Menachem Falek, din Ierusalim, de către Preşedintele Nechifor, de către politicieni şi de către corlăţeni

*

Localnicii erau bucuroşi de oaspeţi, ba chiar interesaţi de fiecare în parte, fie că era vorba de autori de cărţi sau de autori de… viitor (nici măcar bunul Dumnezeu nu mai ştie cum va arăta acest viitor, dar nu-i bai, din moment ce ştiu şi politicienii, şi alegătorii lor; eu habar n-am, de aia nu votez!).

*

Preşedintele Nechifor şi artiştii "Cerbului" din Corlata. Artişti, sacerdoţi, nicidecum dansatori!

Preşedintele Nechifor şi artiştii „Cerbului” din Corlata. Artişti, sacerdoţi, nicidecum dansatori!

*

Şi eu m-am bucurat de prezenţa oficialităţilor, care, astfel, au avut ocazia să se convingă că nu muşc, deşi mai zgârii, uneori, dar fără să mă dau, neprovocat, la jugulara nimănui. Lui Ovidiu Donţu, de pildă, i-am dedicat, nu de mult, un poem în acrostih. Omului Ovidiu Donţu, nu încă şi politicianului.

*

De mulţi ani, de când tot merg la Corlata, aşa sunt întâmpinaţi scriitorii

De mulţi ani, de când tot merg la Corlata, aşa sunt întâmpinaţi scriitorii

*

În sala arhiplină, colegii mei, Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, îi întâmpină şi pe localnici, şi pe oaspeţi, cu cărţi, dăruirea însemnând dezicerea Consiliului Judeţean Suceava şi a Centrului Cultural „Bucovina” de iresponsabila crimă a arderii cărţilor vechi, pe parcursul primăverii şi verii anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava. Ei le-au ars, noi le facem să reînvie. Asta şi înseamnă Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, o stăruitoare recuperare şi încredinţare de memorie.

*

Corina Scîntei, întâmpind şi autorii cu... cărţi

Corina Scîntei, întâmpind şi autorii cu… cărţi

*

Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, colegii mei de la Centrul pentru Conservarea şi Promovasrea Culturii Tradiţionale Suceava

Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, colegii mei de la Centrul pentru Conservarea şi Promovasrea Culturii Tradiţionale Suceava, asigurând partea tehnică a manifestării

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor avea de înmânat poetului Menachem Falek o diplomă, în care, în numele Consiliului Judeţean Suceava, îi confirma oaspetelui judeţului statutul onorific de „ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel„. Prin urmare, a salutat evenimentul, apoi i-a înmânat lui Mena Falek onoranta diplomă.

*

Primarul comunei Berchişeşti, doamna Violeta Ţăran, dând startul manifestărilor

Primarul comunei Berchişeşti, doamna Violeta Ţăran, dând startul manifestărilor

*

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, salutând evenimentul

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, salutând evenimentul

*

Înmânarea diplomei

Înmânarea diplomei

*

Menachem Falek, arătând diploma publicului

Menachem Falek, arătând diploma publicului

*

Menachem Falek, proaspăt... "diplomat"

Menachem Falek, proaspăt… „diplomat”

*

M-am tot străduit eu să găsesc un unghi bun de fotografiat, dar ferestrele largi şi luminoase ale noului edificiu de cultură din Corlata, Căminul Cultural „Floriun Piersic”, mi-au jucat feste:

*

Un unghi de fotografiat mai bun

Un unghi de fotografiat mai bun

Manifestarea, care urma să continue şi cu un dublu spectacol al localinicilor, s-a desfăşurat dinamic, aşa că, tot dinamic, o să-l povestesc din câteva fotografii:

*

Menachem Falek, prezentând cartea lui Dan Pagis

Menachem Falek, prezentând cartea lui Dan Pagis

*

Constantin Horbovanu, enidenţiind "Înţelepciunea umorului"

Constantin Horbovanu, enidenţiind „Înţelepciunea umorului”

*

Managerul Centrului Cultural "Bucovina", domnul Viorel Varvaroi

Managerul Centrului Cultural „Bucovina”, domnul Viorel Varvaroi

*

Autorii şi cărţile lor

Autorii şi cărţile lor

*

Splendida primăriţă Violeta Ţăran

Splendida primăriţă Violeta Ţăran

*

Gabriela Teişanu, cântând, cu har, o doină

Gabriela Teişanu, cântând, cu har, o doină

*

Poetul Marius Chelaru, prezentându-l pe Menachem Falek, poetul

Poetul Marius Chelaru, prezentându-l pe Menachem Falek, poetul

*

Menachem Falef, poetul

Menachem Falef, poetul

*

Publicul

Publicul

*

Altă doină, interpretată de Gabriela Teişanu

Altă doină, interpretată de Gabriela Teişanu

*

La Corlata, autorii şi cărţile lor, dansurile şi cântele localnicilor au cimentat, de-a lungul anilor, o trainică prietenie. Am văzut, la Corlata şi un spectacol de excepţie, cu suite de dansuri ale generaţiilor, cu „Cerbul” din Corlata, cu trei tinere interprete de excepţie, am văzut un port impecabil, scos din lăzile de zestre ale bunicilor, întru retrăirea tuturor vârstelor. Chiar şi cornul, din care slobozeau semnale cetaşii „Cerbului”, avea o întreagă memorie în spate.

*

Un corn de vânătoare, din 1918

Un corn de vânătoare, din 1918

*

Preşedintele Nechifor, fascinat de vechiul corn

Preşedintele Nechifor, fascinat de vechiul corn

*

Tiberiu Cosovan, impresionat de "Cerbul" de la Corlata, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic

Tiberiu Cosovan, impresionat de „Cerbul” de la Corlata, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic

*

Pentru că e foarte târziu şi pentru că, peste câteva ceasuri doar, Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei se va încheia la Suceava (ora 14, în Sala „Elena Greculesi” a Bibliotecii Judeţene „I. G. Sbiera”), am să inserez, fără comentarii, fotografii din sărbătoarea satului Corlata: CARTEA. Public, inclusiv autorii, fascinaţi de folclorul autentic, artişti corlăţeni înăscuţi şi de un bun simţ dezarmant, dar şi o petrecere populară pe cinste, săvârşită sub poala pădurii, la „La Ciupercă”, petrecere la care au participat, într-o singură şi unitară familie, săteni şi autori de cărţi.

*

Autori

*

Autori in public

*

Autori P

*

Autori si carti

*

Autori si Horbovanu

*

Autori si public

*

Autorii si Falek

*

Autorii si Varvaroi

*

Bercea Horbovanu si PIM

*

C1

*

C2

*

C3

*

C4

*

C5

*

C6

*

C7

*

C8

*

C9

*

C10

*

C11

*

C12

*

C13

*

C15

*

C Cornul

*

Corlata in sarbatoare

*

Corlata in sarbatoare 2

*

Corlata in sarbatoare 3

*

Corlata in sarbatoare 4

*

Corlata in sarbatoare 5

*

Corlata in sarbatoare 6

*

D1

*

D2

*

D3

*

D cu interpreta

*

D cu interpreta 2

*

D pereche tineri

*

DG 1

*

DG 2

*

DG 3

*

DG 3 bis

*

DG 4

*

DG 5

*

DG 6

*

DG 7

*

DG 9

*

DG 8

*

DT 1

*

DT 2

*

DT 4

*

Dtaraf

*

Idila in crescendo

*

Idila Teisanu cu Horbovanu

*

Interpreta 1

*

Interpreta 2

*

Interpreta 3

*

Noii politicieni

*

Public

*

Public 0

*

Public 1

*

Public 2

*

Public 3

*

Public 4

*

Public 5

*

Public cu autori

*

Public in picioare

*

Viorel Varvaroi si autorii

*

Violeta Taran 0

*

Z1

*

Z2

*

Z4

*

Z5

*

Z6

*

Z7

*

Z8

*

Z 8

*

Z 10

*

Z Autorii

*

Z 10

*

Z dans cu primarita

*

Z Gabi Teisanu dans

*

Z Interpretele

*

Z interpretele plan apropiat

*

Z 9

*

Z3

 


La Gura Humorului, şi cărţile întâmpină cărţile

Poetul hebreu Menachem Falek, admirând oraşul Gura Humorului

Poetul hebreu Menachem Falek, admirând oraşul Gura Humorului

*

Încă nu am izbutit să aflu ce molimă a dat în primarii masculi ai Bucovinei, dar absolut toţi, numai când simt mirosul unei cărţi, îşi iau tălpile la spinare şi duşi rămân, chiar şi atunci când se întorc. Cinstit vorbind, nu m-aş fi aşteptat să nu-l pot îmbrăţişa pe Marius Ursaciuc, la Gura Humorului, dar ia-l de unde nu-i, căci datoria faţă de patrie e mare şi incomensurabilă într-o lună electorală.

*

Menachem Falek: Ioane, eşti sigur că nu s-a molipsit şi Marius Ursaciuc de intoleranţă la cărţi?

Menachem Falek: Ioane, eşti sigur că nu s-a molipsit şi Marius Ursaciuc de intoleranţă la cărţi?

*

Dar şi în absenţa primarului, Gura Humorului arată splendid, de parcă ar fi prins de veste că-l concurează serios celălalt oraş al Bucovinei, Vatra Dornei. Spre deosebire de gunoiştile urbane Rădăuţi şi Câmpulung, Gura Humorului şi Vatra Dornei sunt oraşe bine populate şi cu oameni, dar şi cu cărţi, care se grăbesc să ne iasă în întâmpinare.

*

Cărţile "Un zâmbet per / vers", de Sorin Poclitaru, şi "Bune şi rele", de Vasile Moroşanu

Cărţile „Un zâmbet per / vers”, de Sorin Poclitaru, şi „Bune şi rele”, de Vasile Moroşanu

*

Mie îmi iese în cale, mai întâi, volumul de proză scurtă „Bune şi rele„, de Vasile Moroşanu, medic fălticenean, care ne-a ieşit cu sufletul descheiat în cale, dar nici vărul Sorin Poclitaru (străbunii noştri erau veri, în Cuciurul Mic, răzeşi şi călăraşi de Coţmani) nu mă ocoleşte, splendidul său „pamflet” umoristic „Un zâmbet per / vers„, deci o carte de poezie-poezie cum rar se mai întâlneşte, prefaţându-l eu, nu cu multă vreme în urmă.

*

În incinta Muzeului Tradiţiilor Populare Româneşti, poetul Roman Istrati, care ni s-a alăturat (cu arme şi bagaje de umor înnăscut), se amuză copios pe seama unor manechine, de la care împrumută o pălărie, pentru a ni se arăta în toată splendoarea lui daco-geto-romană, altoită cu un degeţel de rubiniu grecesc.

*

Roman Istrati, pozând în manechin daco-geto-romano-grec

Roman Istrati, pozând în manechin daco-geto-romano-grec

*

Între timp, colegul meu Gheorghe Senciuc întâmpină onorantul public humorean cu cărţi, cărţi dăruite, după datina cărţilor, de către Centrul Cultural „Bucovina”, (în sfârşit) manageriat de Viorel Varvaroi.

*

Împărţirea cărţilor

Împărţirea cărţilor

*

Când autorii se aşează la masă, eu, deja obişnuit cu aparatul de fotografiat (o să vedeţi ce portret i-am făcut lui PIM!), trag cu ochiul la public şi mă pun pe pozat, uitând că trebuie să şi moderez evenimentul.

*

Onorantul public humorean

Onorantul public humorean

*

Din start, îmi fură sufletul o prinţesă (sunt bunicul alteia, ce vreţi!), care stă cumincioară lângă bunica ei, fără să se plictisească. În fond, seamănă cu bunica, iar bunica nu poate fi decât unul dintre oamenii de marcă ai Humorului, pe care nu am avut încă şansa să o cunosc. L-am cunoscut, în schimb, pe fiul regretatei jurnaliste Oltea Tănase, om frumos, care aduce a actor consacrat de cinema.

*

Mica prinţesă iubitoare de cărţi şi bunica ei

Mica prinţesă iubitoare de cărţi şi bunica ei

*

Între timp, îmi amintesc de autorii de cărţi, le fac, rapid (cu Rapidul ţin!) câteva poze, şi sunt atât de concentrat în noua mea misie, încât Tiberiu Cosovan se prăpădeşte de râs. Numai la asta nu visam: să devin autorul unei iconografii bucovinene proprii, iar întru dovedirea talentului meu de pozar amator, haideţi să vă arăt, înainte de pozele cu scriitori, ce fain l-am ochit pe artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM, pe când avea să vorbească despre cartea lui Constantin Horbovanu, „Înţelepciunea umorului”, pe care PIM a ilustrat-o:

*

PIM şi lumina

PIM şi lumina

*

Constantin Horbovanu, Menachem Falek şi Radu Bercea

Constantin Horbovanu, Menachem Falek şi Radu Bercea

*

Bineînţeles că, din pricina copleşirii cu emoţii artistice (vă daţi seama ce frumos sună emblema retorică: Ion Drăguşanul, artist pozar!), am spus vrute şi nevrute, dar publicul humorean, care a văzut şi auzit multe în viaţa lui, nu s-a supărat şi nici pică nu mi-a purtat.

*

Menachem Falek şi Radu Bercea

Menachem Falek şi Radu Bercea

*

Primul a vorbit (v-am prevenit, deja, că eu doar am bâiguit) poetul hebreu Menachem Falek, despre cartea regretatului său profesor universitar Dan Pagis, poet înrudit valoric cu Paul Celan, dar pe care paşalâcul Rădăuţilor l-a „zvârlit”, cum spunea Dan Pagis, şi a doua oară (Olărean nu are de ce să spumege, ci să rumege!). Poemul „Europa, târziu”, din cartea „Poetul cu cerneala secretă”, mi l-a dat Mena Pagis să-l citesc eu (normal, pentru că am talent actoricesc, dovedit prin faptul că sunt prieten cu Florin Piersic, care, la rândul său, e prieten cu Maestrul Radu Beligan! – ironia îl vizează pe PIM, care mereu „descoperă” surprinzătoare înrudiri), iar dacă nu-l voi fi citit pe placul lumii, nu-i bai, pentru că din inimă l-am smuls, ca să-l încredinţez prietenilor. Pe mine nu aveţi cum să mă vedeţi în poză, pentru că mă pitisem după aparatul de pozat din dotare, mai acrobatic decât Tiberiu Cosovan, de la „Monitorul de Suceava”, spre care des am tras cu ochiul şi cu obiectivul, ca să fur meserie.

*

Tiberiu Cosovan, fotografiindu-l, cu eleganţă de balerin, pe Menachem Falek

Tiberiu Cosovan, fotografiindu-l, cu eleganţă de balerin, pe Menachem Falek

*

Fandam şi eu precum Cosovan, dar degeaba, pentru că Roman Istrati era interesat de cărţi, nu de coregrafiile mele pozaristice, spre care doar tânăra prinţesă a cărţilor privea cu o interesată uimire:

*

Prinţesa humoreană a cărţilor, de după poetul Roman Istrati

Prinţesa humoreană a cărţilor, de după poetul Roman Istrati

*

Ah, primare Ursaciuc, ce humor straşnic ai pierdut! Iar pentru că veni vorba de humor, haideţi să vi-l arăt şi pe autorul „Înţelepciunii umorului”, Constantin Horbovanu, omul care rămâne veşnic tânăr şi frumos, pentru că se hrăneşte doar din zâmbete şi surâsuri:

*

Constantin Horbovanu şi Mihai Pânzaru-PIM, elogiind umorul clasic al revistei "Urzica"

Constantin Horbovanu şi Mihai Pânzaru-PIM, elogiind umorul clasic al revistei „Urzica”

*

Constantin Horbovanu şi Menachem Falek

Constantin Horbovanu şi Menachem Falek

*

Mihai Pânzaru-PIM, ilustratorul „Înţelepciunii umorului”, cu o promtitudine unică şi irepetabilă, mi-a creat, practic, starea asta glumeaţă, cu care scriu aceste rânduri. A vorbit inspirat, dinamic şi cu farmecul autorului profesionist, care ştie ce spune şi de ce spune, săvârşind un adevărat curs iniţiatic în trăirea umorului până la a-l produce.

*

Mihai Pânzaru-PIM, un autor de cărţi printre autori de cărţi

Mihai Pânzaru-PIM, un autor de cărţi printre autori de cărţi

*

Ca autor de cărţi de poezie, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim şi vicepreşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din lume, admirabilul Menachem Falek a citit două poeme din cartea sa, prezentând şi un volum, cu un poem de-al său, tradus şi publicat în… 50 de limbi! Iar Tiberiu Cosovan iar s-a năpustit cu aparatul foto asupra lui, eu luându-i în vizor pe amândoi, pentru că, la mine, povestea cu vânătorul care aleargă după doi iepuri nu ţine, şi iată şi dovada:

*

Doi oameni care îţi pot vindeca sufletul: Tiberiu Cosovan şi Menachem Falek

Doi oameni care îţi pot vindeca sufletul: Tiberiu Cosovan şi Menachem Falek

*

Gelos, totuşi, pe talentul lui de jurnalist de cultură, l-am îmbrâncit pe Cosovan la vorbă, cerându-i să prezinte cartea „Galeria Personalităţilor Bucovinene”, un „dicţionar” de portrete, realizate de Radu Bercea, dar „contabilizate” de mine.

*

Tiberiu Cosovan, prezentând, lângă Radu Bercea, "Galeria Personalităţilor Bucovinene"

Tiberiu Cosovan, prezentând, lângă Radu Bercea, „Galeria Personalităţilor Bucovinene”

*

În final, Radu Bercea nu a avut de ales: a fost nevoit să vorbească minunatului public din urbea sa. Îmi era teamă că, în baza obiceiului său de a vorbi concis, nu o să am vreme să-l fotografiez, dar Radu şi-a despletit sufletul recunoscător în faţa prietenilor din Gura Humorului, din Fălticeni şi din Rădăuţi (se putea să lipsească Saşa Bodnar!), învăluind întreg universul în lumină.

*

Radu Bercea

Radu Bercea

*

Înainte de a insera, fără explicaţii, şi alte instantanee de la eveniment, trebuie să mărturisesc, fără ipocrizie, că, dacă mergi la Gura Humorului şi nu intri în „La Bomba” lui Sorin Poclitaru, degeaba ai fost la Humor. Vărul Sorin a ţinut să ne „omenească”, iar motive necaraghioase să-l refuzăm nu se puteau găsi, mai ales că eu, ca artist pozar în devenire, puteam să-mi conturez şi mai ghinişor personalitatea pozaristică.

*

Sorin Poclitaru: Dracul m-a pus să îi invit! Ăştia mă falimentează...

Sorin Poclitaru: Dracul m-a pus să îi invit! Ăştia mă falimentează…

*

Menachem Falek, spre Sorin Poclitaru: Noi, poeţii, când nu ni se aduce destulă pizza, nu reclamăm; ne mulţumim să-l mâncăm pe patron...

Menachem Falek, spre Sorin Poclitaru: Noi, poeţii, când nu ni se aduce destulă pizza, nu reclamăm; ne mulţumim să-l mâncăm pe patron...

*

PIM: Drăguşanul e şi mai rău, mănâncă clientele... din ochi.

PIM: Drăguşanul e şi mai rău, mănâncă clientele… din ochi…

*

Roman Istrati: Horbovene, cum tu nu eşti poet, profită de pizza!

Roman Istrati: Horbovene, cum tu nu eşti poet, profită de pizza!

*

Humorenii şi rădăuţenii

Humorenii şi rădăuţenii

*

Roman al lui Istrati şi zâmbetul per / vers al lui Poclitaru

Roman al lui Istrati şi zâmbetul per / vers al lui Poclitaru

*

O strângere de mână, ca între humoreni

O strângere de mână, ca între humoreni

*

Iar în final, aşa cum am promis, alte instantanee, dar, de data asta, fără de comentarii. Pentru că e mult prea târziu, iar peste câteva ceasuri ne aşteaptă cel mai primitor loc din lume, Corlata Violetei Ţăran. Violeta este primar, dar, fiind şi femeie, nu face alergie la cărţi, precum masculii cu tricolor pe chept. Ei îi plac şi cărţile, şi oaspeţii.

*

Romi 0

*

Radu Bercea vorbind

*

Radu Bercea si Menachem Falek

*

Radu Bercea profil

*

Public 1

*

Public 0

*

Pim si autorii

*

Pim 1

*

Pim 0

*

Menachem Falek citind

*

Mena si Radu

*

Mena si Horbovanu

*

Inaltimea culturii

*

Horbovanu si Bercea

*

Cosovan si Istrati

*

Cosovan si cartea

*

Coso in public

*

Autorii si Cosovan

*

Autorii cu Horbovanu

*

Autorii cu Bercea

*

Autorii 4

*

Autorii 3

*

Autorii 2

*

Cartile

 


Pagina 59 din 64« Prima...102030...5758596061...Ultima »