Dragusanul - Blog

Bucovina, în mărturii poloneze din 1555

 

Există, în operele cronicarilor poloni şi maghiari, numeroase mărturii despre Bucovina veacurilor, numită ca atare mai ales în actele celor două cancelarii. Prin tratatul de la Lublau, din 15 martie 1412, încheiat între Vladislav Jagello şi Sigismund de Luxemburg şi publicat de Jan Dlugosz, se precizează graniţele Bucovinei, care se întindea din Carpaţi, până la Nistru, iar pe limita sudică, pe aliniamentul Piatra Neamţ – Târgu Frumos şi în continuare, peste Prut, până în Nistru.

*

Din păcate, mărturiile din care s-au inspirat, după mărturia lui Grigore Ureche, cronicarii noştri nu au fost traduse în română, deşi ar fi fost uşor, analele poloneze şi maghiare fiind scrise în latină. Limbă din care voi încerca să traduc fragmentele din analele lui Martin Cromer care mă interesează, dar oferind şi textul original, pentru ca ştiutorii de latină să mă poată corecta.

În notele „Pădurea Bucovinei” (p. 648) și „Dezastrul polonilor cu pădurile Bucovinei” (p. 649), Cromer scria: „A patra zi, au sosit în Bucovina. O pădure densă de fag, întinsă pe două mile. Dintre copacii Bucovinei s-au auzit strigăte: pe o râpă abruptă și aspră, plină de stânci. Era nevoie de mai mult de o zi ca toate forțele să poată trece” etc., bătălia fiind descrisă, pe baza mărturiei lui Cromer, și de cronicarul Grigore Ureche. Într-o altă notă, continuatoare, Cromer scria că și „compoziția și înaintarea corpurilor noastre prin Bucovina avertizau asupra marilor riscuri” (p. 650), vorbind, deci, despre Bucovina ca despre o regiune (Cromeri, Martini, De origine et rebus Gestis Polonorum, Libri XXX, 1555).


Zicălaşii sărbătoresc Unirea prin cântecele ei

Noi aşa ştim: că o epocă din istoria neamului românesc trebuie sărbătorită prin cântecele acelei epoci. Ca să poţi simţi ce-au simţit antecesorii, ca să trăieşti bucuriile lor şi ca să îţi poţi încărca sufletul de sfinţenie. Altminteri, nu eşti decât un dezrădăcinat. Concertul cu cântecele care au bucurat sufletele eroilor Unirii înseamnă o preumblare muzicală prin toate provinciile care au constituit România Mare. Deci, o închinare.


Şeful clanului urmaşilor mei transilvani

Pentru că astăzi, 15 octombrie, Darius-Andrei, şeful clanului urmaşilor mei transilvani împlineşte o vârstă de mugur care dă în floare, ne-am adunat în preajma lui, la Cluj-Napoca, toţi cei din clanul Drăguşanul, ca să ne înfruptăm din bucurie. În fond, ceea ce contează cu adevărat în viaţă este familia şi nu există vreo urare „La mulţi ani şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie, Darius-Andrei!” mai adevărată, ba chiar apropiată de dumnezeire, decât cea pe care ţi-o fac toţi ai tăi.

*


Octombrie, măiestrul penel al dumnezeirii

Am trecut sâmbătă şi duminică prin Carpaţii Orientali, dinspre Suceava, spre Bistriţa şi retur. Zile însorite, în care bunul Dumnezeu ni se înfăţişează în splendoarea tuturor întrupărilor sale, octombrie devenind, ca în fiecare an în acest capăt de ţară a românilor, măiestrul penel al imaginaţiei supreme. E atâta bucurie în iconografia vie şi tulburătoare a lui octombrie, încât îţi auzi şi sufletul, revendicându-şi dreptul la o existenţă la fel de frumoasă.

 

*


Zicălașii: 1.000 de cântece vechi românești

Cinci muzicieni muzicieni, Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Ionuț Chitic, Narcis Rotaru și Adrian Pulpă, cărora li s-au alăturat, în patru ani de cântec, uneori, Constantin Irimia, Viorel Chiriliuc, Mihai Hrincescu, Mihăiță Cotos și Ciprian Costea – cărora le mulțumim, au trezit din uitare peste 1.000 de cântece vechi românești (1476-1914), pe care le voi grupa într-o singură pagină, ca să fie ușor de aflat și de ascultat:

*

FONOTECĂRI VIDEO

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

COLINDE

*

*

*

*

FONOTECĂRI AUDIO

*

http://dragusanul.ro/category/bucovina-harta-cantecului-national/

*

http://dragusanul.ro/category/fonoteca-manuscrisele-lui-voievidca/

*


Pagina 1 din 1.01712345...102030...Ultima »