Dragusanul - Blog

Promotorii Bucovina Acoustic Park 2017

Afis BAP 2017 foto MARE m

AUD-20170627-WA0000

*

Există oameni care trăiesc vibrant săptămâna care ne-a mai rămas până la deschiderea primei ediţii a Festivalului „Bucovina Acoustic Park”. Inclusiv artiştii, care vor urca pe scenă pentru a întemeia un nou festival pe pământul Bucovinei. Şi tare îmi mai place mie să percep emoţiile acestea care înfrumuseţează vara, indiferent de unde vin.

*

Violeta Codorean, directorul Casei de Cultură „Platon Pardău”, îmi scrie: „Acesta este spotul care se aude, deja, în toată Ţara Dornelor, dar şi pe „Radio Top”, în Suceava, şi este realizat de „Orion Media”. Un alt spot audio se emite pe „Radio Impact”, pe toată zona Moldovei“. Nici o surpriză: Radio Top, Radio Impact şi Orion Media au fost, în anii din urmă, şi singurii adevăraţi promotori audio-video ai festivalului „Bucovina Rock Castle” – în rest, doar media naţională, care are o slăbiciune pentru chestiile de acest gen.

*

BANER BAP

*

Din partea iubitorilor de muzică bună, conform unui concurs organizat pe site-ul oficial „Bucovina Acoustic Park”, de Lucian Francisc Csibi, de la „Relative”, promotorii cei mai eficienţi ai festivalului (le-am pregătit legitimaţii, cărţi cu „poezia care cântă” şi le-am rezervat locuri la concertele Oigăn şi Vali Rauca) sunt:

*

1. Cristina Chirilus, Suceava
2. Denisa Lazurca, Suceava
3. Nicoleta Poschin, Câmpulung
4. Adişoara Sfâca, Vatra Dornei
5. Dianna Sutea, Cluj-Napoca
6. Shobu Alex, Cluj-Napoca
7. Geo Jucan, Vatra Dornei
8. Delia Ivanuta, Vatra Dornei
9. Roxana Mezdria, Vatra Dornei
10. Andrei Baciu, Măgurele – Prahova
11. Ioana Lavinia, Vatra Dornei
12. Raluca Mutu, Cluj-Napoca
13. Ovidiu Venin, Frasin
14. Bianca Bodnar, Suceava
15. Teodora Bîcu, Putna
16. Iuliana Ramona, Vatra Dorne

17. Ciobanu George, Târgu Frumos, Iaşi
18. Stefan Munteanu, Bârlad
19. Adela Sulea, Vatra Dornei
20. Covaliu Veronica, Vatra Dornei
21. Lavinia Gim, Vatra Dornei
22. Ovidiu Grigoras, Suceava


Adrian Forgaci: La Nistru

Christos inaintea lui Pilat M Munkacsy LUCEAFARUL 1 1903

*

Râu măreț din moși străbuni

Plin de ani și plin de gânduri,

Tu pe frunte-mi rânduri-rânduri

Amintirile le-aduni.

*

Tu, hotar din veac și vremuri

Între două vechi popoare,

Vestea lor în lumea mare

Trist o duci și te cutremuri.

*

Dar eu fără spor nici rod

În noianul jalei mute

Caut urmele pierdute

A lui Ştefan Voievod.

*

De pe țărmurile tale

Ce se pierd în cotituri,

Tu cu taina-ți doru-mi furi

Şi cu tine-l duci la vale.

Iar mărirea din străbuni

Trist prin amintire-mi trece,

Numai tu încet și rece

Maiestos din valuri suni.

*

(Luceafărul, II, nr. 8, Budapesta, 15 aprilie nou 1903, p. 154)


Scrisori de-ale lui Aron Pumnul (introducere)

Inger pazitor LUCEAFARUL 10 11 1903

*

Cine a citit, cu atenţie, seria de foiţe, publicate de dl Dr. Elie Dăianu în „Tribuna”, sub titlul „Eminescu în Blaj”, îşi va aduce aminte de o notiţă a dlui Dăianu asupra unor scrisori ale lui Pumnul, adresate unui jurist din Sibiu, în anii 1864-65, şi care scrisori, zice domnia sa, au fost publicate de dl Aurel C. Domşa în „Familia” din 1889, numerele 29 şi 30, unde dl Domşa se ocupă de biografia lui Pumnul. Scrisorile acestea se află în posesia mea şi sunt 7 la număr, le-a scris Aron Pumnul, tatălui meu, Paul Bănuţ, fost sub-jude regional în Cohalm, pe atunci încă jurist la Aca­demia din Sibiu. Ca întreaga generaţie de studenţi din vremea aceea, aşa şi tatăl meu se lupta, se vede, cu multe neajunsuri în decursul studiilor. Dorul lui de a se pricopsi şi de a fi folositor neamului, l-a îndemnat să recurgă, în dreapta şi în stânga, după vreun ajutor. Ştiind că compatriotul său Aron Pumnul,originar din Cuciulata, comună apropiată de Cohalm, e profesor în Cernăuţi, îi scrie o scri­soare, în care îl roagă să-i facă vreo colectă sau să-i câştige, în genere, vreun ajutor.

*

Şi omul acesta, suflet mare ce era, cu riscul de a-şi pierde cariera şi reputaţia sa, îl ajuta mereu. Începând de la prima şi până la ultima epistolă, te surprinde tonul părintesc şi plin de dragoste, în care îi scrie. Conţin scrisorile, afară de asta, şi date istorice în tot cazul vrednice de cunoscut. Biografia scrisă de dl Domşa, în „Familia” din 1889, mă dispensează de orice comentare a epistolelor. Domnia sa citează foarte mult din ele, în întregime însă, după cât ştiu, nu s-au pu­blicat. Le redau fidel şi-n ortografie autografă (doar două scrisori – n. n.):

*

I. „Cernăuţi, 23 martie c. n. 1863.

*

Fiule Bănuţe!

*

Am primit scrisoarea ce mi-ai trimis-o. M-am bucu­rat că se află şi din părţile noastre vreun jurist: dea cerul ca să se înmulţească! Îmi pare rău că nu-ţi pot face colectă. Aici, în Bucovina, a face colecte înseamnă  atâta cât a cere bărbat de la văduvă şi ea-i duce dorul!

*

Eu mă aflu tot bolnav, de cinci ani de zile, coardele inimii zic doftorii că s-ar fi învârtoşat: Doftorii si doftoriile mi-au înghiţit şi îmi înghit încă tot ce am, încât am rămas la sapă de lemn! Aici îţi trimit 10 florini, dar să crezi că nu din prisosinţă! De va da cerul să-mi iasă cura bine, să mă însănătoşesc, te voi ajuta”.

*

II. „Cernăuţi, 15 octombrie c. n. 1863.

*

Fiule Bănuţe!

*

Deşi mă aflu încă tot bolnav, aşa încât nici pot îmbla la şcoală, nici lucra ceva mai serios: totuşi, nu m-am putut odihni, până nu ţi-am câştigat un stipendiu anual de 160 florini v. a. Eu am aflat de trei stipendii, ce se află în Moldova pentru tineri români bucovi­neni, neuniţi, şi am scris pentru darea acestora, căci acum li se pierduse şi urma. Între tinerii de stipendiat am pus şi numele tău, şi dătătorul stipendiilor a încuviinţat. Însă tu eşti însemnat ca român bucovinean, neunit: de aceea, în atestatul de frecventare, ce mi-l vei trimite, la capătul anului scolastic 1864, trebuie ori să nu se însemne religia, ori să te pui ca neunit, şi bucovinean de la Râpe ori Izvoare, căci, altminteri, nu poţi avea acest stipendiu; iar de vei face aşa, îl vei putea avea până ce vei absolvi. Eu sunt îndatorat să trimit chitanţe despre darea ăstor stipendii şi atestate legiuite despre purtarea şi sporul întru învăţarea tuturor stipendiaţilor. De aceea, tu îmi vei trimite, acum, îndată o chitanţă, ce va suna în chipul următor:

*

Adeverinţă.

*

Prin aceasta adeveresc că am primit, de la domnul Arun Pumnul, profesorul din Cernăuţi, suma de o mie două sute (1.200) piaştri, ca stipendiu pe anul scolastic 1863/4.

Sibiu, 1863.

Paul Bănuţ, jurist în anul II.

*

Astă sumă face 160 florini v. a., însă eu am cheltuit, cu portul poştei, până am putut câştiga stipendiul şi primi banii în mână, suma de 10 florini v. a., iar 30 florini v. a. aş dori să-i întrebuinţez ca stipendiu pentru un învăţăcel sărac de aici: deci dară ar mai rămâne suma de 120 florini v. a., pe anul acesta început, cu care cred că te vei ajunge şi cred că cu astă dispoziţie te vei învoi pe deplin.

*

Afară de aceea, ţi-am mal câştigat sau, mai bine, ţi-am cerşit, de la teologii Vasile Bumbac şi Ion Buliga, câte 5 florini v. a., pe care încă ţi-i voi trimite, odată cu stipendiul. Trimite-mi numai chitanţa, după formularul de mai sus, şi îndată îţi voi tri­mite banii prin poştă.

(încheierea, în facsimilul din pagina 9).

 Autograf Pumnul 2

*

III. „Fiule Bănuţe!

*

Aici îţi trimit o sută douăzeci (120) florini austrieci vienezi, ca stipendiu pe anul scolastic 1864/5. De la locul cunoscut, cum ţi-am scris mai înainte.

*

Eu mă aflu foarte bolnav! Să dea Dumnezeu să fiu încă în viaţă măcar câţiva ani; nu pentru mine, ci pentru voi! De voi fi în viaţă până la anul viitor, îţi voi câştiga un stipendiu de o sută (100) galbeni pe an: Dumnezeu să ajute!!!

*

Primeşte, fiule, stipendiul şi urările noastre cele mai sincere de la

*

al tău Tataie şi maică

Arun şi Cătinca”.

*

 (Luceafărul, I, nr. 1, Budapesta, 1 iulie nou 1902, pp. 9, 10)


Cornel Angelescu, ultimul trubadur al Bucovinei

Cornel Angelescu

*

Autor și al unei capodopere muzicale, „Doina”, pe versuri de Ana Blandiana („S-aude, s-aude, s-aude, din adânc, din vecii, din mereu / Murmurul, sângele, glasul poporului meu”), cantautorul Cornel Angelescu, un trubadur boem, asociat, de regulă, cu muzica folk, înseamnă, totuși, mult mai mult prin expresia largă și deplină a cântecelor sale, care mi-au tot amintit, de-an lungul anilor, când de dangătele clopotelor voievodale, când de vibrația inefabilă a cosmicității.

*

Pentru cântec și numai pentru cântec, el, Cornel Angelescu, s-a tot irosit pe sine, trăind rar și superficial dincolo de hotarele adânci ale muzicii. Este un supraviețuitor, care nu și-a abandonat risipirea pentru crezul său. În 7 iulie 2017, la ora 21, va cânta, împreună cu Mihaela Popescu, pe scena „Bucovina Acoustic Park” din Parcul Cazinoului din Vatra Dornei. Va cânta, adică ne va onora cu dumnezeirea sufletului său de flacără și de mistuire.

*

La mulți ani, Cornel Angelescu, și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!


Scrisori de-ale lui Aron Pumnul (III)

Vigneta 1

*

Acum să-ţi mai scriu şi câte ceva de cele ce se ating de locul naşterii mele. Aş avea trebuinţă de un fecior de omenie, aşa, ca de 16 ani, ca să-mi fie servitor, şi să-l plătesc după cum ne va fi tocmeala. Am scris preotului Ion Pop din Comana de Jos, care este preot şi în Cuciulata, ca să vorbească cu frate-meu Ghiţă, să-mi caute unul la noi în sat; dar nu ştiu ce este, că, până acum, nu mi-a răspuns nimica. Când te vei duce la Făgăraş, treci prin Cuciulata şi vorbeşte cu frate-meu Ghiţă despre lucrul acesta şi, dacă ar găsi pe cineva, să-mi scrie cu ce simbrie şi cu ce legă­tură ar voi să vie, ca aşa să-i scriu dacă pot primi condiţiunile puse ori nu.

*

Aici îţi trimit două exemplare din bro­şura mea despre fondul religionar bucovinean, unul în dar ţie, şi altul, tot în dar, domnului Căpitan Bran de Lemeni, precum este scris cu mâna mea pe a doua pagină a broşurii. Te rog dă acest exemplar domnului Bran şi, cu acea ocaziune, te poţi recomanda la dânsul. Mergând către Făgăraş şi pe aiurea, să abaţi prin toate satele, pe la preoţii români, şi să-i îndupleci pe fiecare să-şi prenumere (rezerve – n. n.) câte un exemplar din broşura despre fond, adică să-ţi dea câte 1 florin 30 cruceri v. a., pe care să mi-i trimiţi de împreună cu numele şi titula (numele – n. n.) prenumeratorilor, şi eu, după primirea banilor, îndată le voi expedia exemplarele prenumărate. Spune-le să citească cu luare aminte, să vadă ce fond măreţ are biserica română din Bucovina şi cât de bine stau preoţii ei, în privinţa materială, apoi să se pregătească, pentru sinodul viitor, să facă propunere bine cugetată, ca să înceapă şi ei întemeierea unui asemenea fond pentru ei şi pentru urmaşii lor, măcar prin colecte anu­ale cât de mici, căci tot vor creşte, cu timpul, şi se vor înmulţi. Dea cerul ca să fie zis într-o oră bună şi să înceapă măreţul lucru!

*

În Pârău am o soră, măritată după David Oană. Astă primăvară mi-a fost scris că se află în mare lipsă, din cauza anului rău, neroditor şi a bolii de vite, şi a fost zis să-i trimit bani, să-şi cumpere boi şi bucate. Mi-a sângerat inima că n-am fost în stare să-i pot trimite; pentru că eu am leafă anuală 630 florini v. a., cum poţi vedea în broşură, la pagina 188. Mai mult de jumătate din astă leafă merge numai pe doftorii; afară de aceea, fiind că pentru boala de care pătimesc, nu pot umbla pe jos, sunt nevoit să ţin un cal şi trăsură, ca să pot umbla la şcoală, şi ţinerea calului îmi mistuie cealaltă jumătate de leafă, aşa, încât, pentru trebuinţele vieţii şi ţinerea casei nu-mi rămâne nimica, ci aceasta se împlineşte din puţina avere a soţiei. Deci, trecând prin Pârâu, te rog abate şi pe la soru-mea, Maria, femeia lui David Oană, şi-i spune împrejurările mele, spunându-i să nu se supere pe mine, nici să-mi ia în nume de rău, dacă n-am putut să-i ajut sărmanei în zilele năcazului, că Dum­nezeu mi-i martur că eu încă şi acum mai am datorii de plătit, cu carnete mari.

?

Eu nu pot pricepe de unde poate să vie un asemenea lucru, că oamenii, nefăcând mai mult iobăgie, nedând zeciuială din bucatele lor şi având pământurile lor, să ajungă la sărăcie şi la lipsă mai cumplită decât în timpul iobăgiei. De ce nu lucră ei sârguincios, căci acum li-i deschisă calea să se îmbogăţească; că au câmpurile lor, au cheltuieli puţine, aşadar ce fac, de nu se chivernisesc şi asigură cu bucate pe mai mulţi ani, înainte, ca, aşa, habar să n-aibă de anii neroditori? Eu, să fiu sănătos, m-aş îmbogăţi, în câţiva ani, de mi-aş cumpăra moşii de cele mari şi, apoi, aş face fundaţiuni pentru învăţăcei de cei buni. Îmi sângerează inima că nu pot fi între românaşii făgărăşeni şi cohălmeni, să-i învăţ cum să se cultive şi să se îmbogăţească cu foarte puţin lucru. Eu, să fiu în Cuciulata, aş face din pustiul ei pământ şi din rău întrebuinţata pădure, până în zece ani de zile, un gimnaziu plenar, cu zece fundaţiuni pentru gimnazişti şi cu zece fundaţiuni mari pentru jurişti şi practicanţi. Acolo zace pământ nelucrat mai mult decât 300 de iugăre; pământul se lucră rău, când ar putea produce înzecit mai mult tot cu aceeaşi muncă, nici mătăsăritul, nici pomăritul, nici fânăritul meşteşugit, nici stupăritul nu se cultivă deloc, prin care, de pe un loc de zece iugăre, poate avea cineva, cu lucru de 2 luni, un venit anual de 5.000 florini v. a.

*

Voi, în răstimpul studiilor, vă ocupaţi, cum să vede, numai curat cu studiile, pe când eu ştiu că noi, pe timpul nostru, pe lângă stu­diile obligate, am citit şi am studiat toţi cla­sicii, toţi filosofii tuturor naţiunilor şi toţi isto­ricii şi lingviştii lor; fiindcă este cunoscut că, în şcoală, se învaţă numai îndrumarea spre ştiinţă, iar nu ştiinţa însăşi, aceasta se învaţă numai din studierea autorilor renumiţi, care trebuie studiaţi afară de şcoală.

*

Fii bun, fiule, şi, după ce vei face ce ţi-am însemnat în astă scrisoare, scrie-mi toate împrejurările şi speranţele.

*

Fii sănătos şi fericit, îţi doreşte, al tău amic şi părinte,

*

Arune Pumnul”.

 Autograf Pumnul 2

(Aurel Paul Bănuţ, Luceafărul, I, nr. 8 din 15 octombrie nou 1902, p. 126).


Pagina 1 din 77212345...102030...Ultima »