Vulcan, Wachman, Zamifirescu
*
căci voi păşi prin cântece cu teamă
*
doar fiul meu va mai rosti din mine
câte-un alean şi câte-un necuprins
când ierburile vitrege, străine
mă vor cinsti drept ultimul învins
căci voi păşi prin cântece cu teamă
să nu le tulbur propriul lor alean,
deşi le-aud şi astăzi cum mă cheamă
când sunt pribeagul în cotidian,
*
când înţeleg că-n cântecele lui
şi sufletul meu încă se întrupă
să-şi vindece neliniştea hai-hui
în armonia cosmică de după,
iar el, cântând, fără să vrea învaţă
izvorul unor alte deveniri
şi ţine generaţiile-n viaţă
prin despletiri de sunet, de iubiri,
*
de altfel de rostiri şi de cuvinte,
sub cerul înstelat, sub care eu
aştept să-nceapă fiul meu să cânte,
să fiu pentru vecie fiul meu
*
NOTĂ: Ca să înţelegeţi pe deplin ce am vrut să spun, în cântecul de mai sus, faceţi clik pe afiş şi veţi pricepe totul.
Simbolistica primordială, în casele bucovinenilor
Fereastră românească din Câmpulung Moldovenesc
*
Năucitoare mărturii ale trecutului, în care naraţiunile astrale ale religiei naturale (aceeaşi cu creştinismul lui Iisus Hristos, dar nu şi cu cel instituţional) s-au păstrat intacte, deşi fără iniţiei, ci doar în baza unei practici totemice multimilenare. Românii au păstrat moştenirea începuturilor spiritualităţii europene, dar nu s-au priceput şi nici nu se pricep cum să aducă în ţinuturile lor, în templul iniţial al credinţei (Ar Ra Ar Aum, deci Ararau – Crezi în Soare, Crezi în Dumnezeu – cum zice şi Psalmul 18 al lui David), pe cei care au nevoie sau doar curiozitate pentru recunoaşterea rădăcinilor.
*
Mărturiile pe care urmează să vi le prezint au fost fotografiate, în 1904 şi publicate în 1905, de câmpulungenii Alexandru Moroşan şi Ion Gheorghiţă, spre a-i fi de folos profesorului Ilie Veslovschi, tatăl pictoriţei Vera Veslovschi-Niţescu, în publicarea, la Viena, unui studiu despre arta mobilierului din casele românilor bucovineni. Prin urmare,Elias Weslowski din Câmpulung, autor al unor studii despre mobilierul ţărănesc din întreg imperiul austro-ungar, a publicat, în 1905, şi „Die Mobel des rumanischen Bauernhauses in der Buxovina”, în Revista austriacă de folclor „Zeitschrift fur osterrechische Volkskunde”, 1906, pp. 49-69. Din acest studiu am ales fotografiile şi desenele, fără să le comentez, căci am făcut-o pe larg, când am scris despre Muzeul Artei Lemnului din Câmpulung Mpldovenesc. Dar pun o întrebare: cu ce se ocupă oamenii de “ştiinţe umanitare” din întreaga Bucovină, dacă le scapă, voit sau somnoros, mărturii precum acestea?
*
Brâu, sub streaşina casei câmpulungene (Venus)
Ladă de zestre din Câmpulung, foarte veche în 1904
Ladă de zestre din Câmpulung, cu ornamentaţii totemice
Ladă de zestre din Pojorâta
Ornamentaţia lăzii de zestre din Pojorâta
Ladă de zestre din Valea Seacă
Mobilier din Boian
Mobilier din Câmpulung Moldovenesc
Mobilier din Câmpulung Moldovenesc
Desen al ornamentaţiei mobilierului din Câmpulung
Mobilier din Vama
Mobilier din Sadova
Modele româneşti, în ornamentaţia bucovineană
Modele româneşti de ornamentare totemică
*
Ouăle încondeiate şi pictate, în 1899
Ornamentaţii străvechi, pe ouăle încondeiate la Vijniţa, în 1899
*
Fără să cunoască nimic despre semnificaţiile simbolurilor de pe ouăle “scrise”, Auguste Kochanowska publica, în Revista austriacă de folclor „Zeitschrift fur osterrechische Volkskunde”, 1899, pp. 126-157, un studiu bogat ilustrat despre ouăle încondeiate şi pictate, dar fără să facă diferenţa între ele, din Bucovina şi din Galiţia, Kochanowska fiind huţulă şi, deci, interesată mai mult de tainele mitice ale neamului ei, pe care încerca să le descifreze prin înţelesuri creştine încetăţenite. Exemplificări din Galiţia şi din “linia” huţulă (Vijniţa – Berhomete – Câmpulung) a Bucovinei, cu presupusuri de românesc, dezminţite şi de simbolistica folosită astăzi în judeţul Suceava, dar şi de mărturiile profesorului câmpulungean Elias Weslowski echische Volkskunde” (de ce nu ştim nimic despre Ilie Veslovschi, tatăl pictoriţei Vera Veslovschi-Niţescu?), despre care va fi vorba în materialul de mai sus (pe care îl voi posta îndată).
*
Schiţele Augustei Kochanowska, deşi înseamnă un reper important, nu trebuie să fie luate ca modele obligatorii (a desenat schematic doar ce a putut desena şi fără să înţeleagă mare lucru de naraţiunile “Oului Cosmic”, despre care am scris de atâtea ori). Merită preţuite, în simetrie cu ignoranţa noastră, care n-a prins de veste că există, în folosul nostru, mărturii preţioase la Viena, şi în publicaţiile de cultură ale vremii, şi în “Corpus Musicae Popularis Austriacae“, dar mai ales în niciodată cercetata arhivă de manuscrise “Zentralarchiv des Osterreichischen Volksliedwerkes”, unde a depus memorie românească eruditul Nachlass Josef Pommer.
*
Cu rol de biografie, deci, în care mărturii nu dintre cele mai sugestive şi-au găsit adăpost, vă prezint şi celelalte desene ale îndreptăţitei la memorie ucraineană şi românească, Auguste Kochanowska.
*
Ouă încondeiate de huţuli la Vijniţa, în nordul Bucovinei
Ouă încondeiate şi pictate la Vijniţa, în 1899
Ou din Berhomete şi două ouă pictate, în 1899, la Cernăuţi
Ouă încondeiate în Bucovina şi în Galiţia
Ouă pictate la Câmpulung Moldovenesc, în 1899
Ouă încondeiate în Galiţia, la Jaworow
Ou pictat şi ou încondeial la Jaworow, în Galiţia
Case româneşti din Bucovina
Biserica veche din Câmpulung Moldovenesc
*
Un studiu publicat de Auguste Kochanowska, „Vom rumanischen Bauernhaus der Bukowina”, în Revista austriacă de folclor „Zeitschrft fur osterrechische Volkskunde”, 1898, pp. 203-218, şi un altul, de acelaşi autor, despre mănăstirea Vatra Moldoviţei şi despre Câmpulung Moldovenesc, pp. 256-264, păstrează o iconografie spectaculoasă, despre care puţini au avut, vreodată, ştiinţă.
*
Casa românească din Valea Seacă
Poartă câmpulungeană
Româncă, la război
Mănăstirea Vatra Moldoviţei
Ruinele chiliilor de la Vatra Moldoviţei
Intrarea în curtea mănăstirii
*