Ciprian Porumbescu şi lăutarii stupcani – Amicul Poporului, nr. 12, 1889
Sextil Puşcariu – Boabe de grâu, nr. 2, 1930
Ion Heliade Rădulescu – La Roumanie contemporaine, nr. 1, 1874
T. Robeanu (George Popovici) – Luceafărul, nr. 13, 1905
Aristizza Romanescu – Gazeta artelor, nr. 2, 1902
*
*
Ion Lungu: Liberali fără gât am mai văzut, dar fără cap? Unde le-or fi capurile?
*
Liberalii dinaintea
noastră prind să se arate
doar cu capete plecate
când cu fruntea, când cu… mintea!
*
sunt pregătit de jertfă, trupul meu
aşteaptă piatra care să-l dărâme
şi să desprindă doar din el fărâme
aripile cu care zbor şi eu
spre rătăciri, spre irosiri de sine
şi de calvar al lumii pământeşti:
hai, suflete, înalţă-te, căci eşti
fărâma depărtărilor senine
*
şi-i vremea tu să te întorci acasă
din trupul care ţi-a tot fost popas,
din cântecele tale ce-au rămas
în sângele ce s-a-nchegat pe masă,
hai, suflete, eşti aşteptat departe
în armonia cosmicei cântări,
e timpul să te-ntorci în depărtări,
deci rupe-te din pagina de carte
*
şi lasă-mi trupul pradă pentru corbii
acestor zori de zi amăgitoare
în care au să-l calce în picioare
în oarbă rătăcire numai orbii
*
*
*
călătoream prin veacuri căutând
un sens şi pentru ziua următoare
ca pelerin al zărilor flămând
doar de alean şi doar de depărtare,
purtam pe umeri cerul călător
şi apăsat de dulcea lui povară
cu vârstele mi-am tot dorit să zbor
dincolo de ferestre, dar afară,
*
în universul calm şi desuet
cu frânghiile razelor de lună
zăcea legat de-a pururi un poet
ce mă-ndemna să mergem împreună
să protestăm şi să aflăm dreptate
în spiritul acestui univers,
l-am slobozit din frânghii – din păcate
se-ncolăci pe trupul lui un vers
*
şi-l ferecă în singura distanţă
egal dispusă între noi şi cer
să înţeleg că lumea în speranţă
zăcând îşi află ultimul mister
*
*