Dragusanul - Blog - Part 586

Berestea – Hotin, la 1774-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

*

Berestia

*

Toată suma caselor: 21

Scădere rufeturi, însă: 1

1 popă

Rămân birnici: 20

*

Birnicii:

*

Ștefan sin (fiu) Toader

Ion al vădanei

Ștefan Rițco

Vasile Kehaian

Vasile Gherghe

Ion Ivan

Simon al popei

Iftimie, prisăcar

Costin, morariul

Tănase al Bocancei

George al Bocancei

Toader Moșniaga

Ion sin (fiu) Toader (Moșniaga)

Toader Chihaian

Tudose sin Mihăilă

Vasile, vornic

Ilașco sin Chihaian

Andreeș Bătrânul

Ursul Cămizan

Ursache sin Pascal

*

Rufeturi:

Popa Pricop

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 120


MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Feb 6

Bucovina, entuziasmată de Unirea cu… Austria!

Czernowitz, 1917. Strada care se va numi I. G. Duca

De fiecare dată când austriecii recucereau Cernăuţii de la ruşi, în întreaga Bucovină se dezlănţuiau adevărate sărbători. Ruşii, deşi se purtau frumos în Bucovina, graţie ordinii impuse de ofiţerii lor de formaţie şi conduită militară germană sau franceză, erau întâmpinaţi doar de pustietate. La fel şi românii generalului Zadik, în ciuda proclamaţiilor sale din zilele premergătoare intrării în Cernăuţi, în care se sublinia că Armata Română nu a intrat în Bucovina ca s-o ocupe, ci doar ca să protejeze populaţia civilă de violenţele anarhice de după război. Fotografiile vremii sunt un barometru al unionismului bucovinean, cel soldat cu optarea între două rele, dar nu le comentez, pentru că e dreptul fiecăruia de a opta pentru „adevărul” care îi convine. Chiar dacă până şi Nicolae Iorga scria: „A fost la Cernăuţi o bucurie mare. Trupele austro-ungare au intrat – adevărat, fără gloria unei biruinţe – în capitala Bucovinei. Şi toată lumea le-a ieşit înainte, cu osanale”[1].

Czernowitz: Bahnhof (gara), 19 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

 

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

Eisenbahnbrücke in Czernowitz, 1914

Gesprengte Brücke in Czernowitz, aug. 1917

Czernowitz: Gesamtansicht, 1914

Pruthbrücke in Czernowitz, 1914

Fürsterzbischof Residenz, deci Reţedinţa Mitropolitană din Cernăuţi, în 1917

Fürsterzbischof Residenz, 1917

Bainski bei Czernowitz, 1914

Czernowitz, aug. 1917

Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz

Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz

Hauskapelle d. Fürsterzbisch Residenz, 1917

Kais. Elisabeth-Denkmal in Czernowitz, 1917

Pruthbrücke in Czernowitz, 1914

Rathaus von Czernowitz, 1917

Stadttheater in Czernowitz, 1917

Czernowitz: Station Volksgarten, 9 sept. 1917

Czernowitz: Straßenbild, aug. 1917

Czernowitz, Strassenbrücke, 1917

Czernowitz von Sadagora aus gesehen, oct. 1915

Czernowitz: Zerstörte Dampfmühle, 28 sept. 1917

*

[1] Nicolae Iorga, Memorii, I, Editura Ramuri, Craiova, 1928, p. 94


1914-1918 Mărturii foto despre Bucovina No Comments Feb 5

Locuinţa unionistului Dumnezeu

 

Fürsterzbischof Residenz, deci Reţedinţa Mitropolitană din Cernăuţi, în 1917

Zice Sfânta Carte că bunul Dumnezeu, când a aflat despre intenţia inegalabilului Solomon, de a face un „cort al lui Dumnezeu”, cum se traduce în română cuvântul „templu”, a rămas nedumerit, pentru că El există în tot şi în toate, deci nu poate fi zăvorât într-o încăpere, oricât de luxoasă ar fi aceasta. Cât despre bunul Iisus Hristos, ştim cu toţii, chiar şi bandele pseudo-creştine care interzic concerte rock şi filme plicticoase, că detesta luxul şi opulenţa, cu consecinţa că nu ar fi locuit niciodată într-o locuinţă de prinţ al bisericii, de întâi-stătător, precum cea din Cernăuţi, în care, pe vremea unionismului (nu spun cu cine), huzurea Vladimir de Repta, nobil de rasă şi al Imperiului Habsburgic.

Numai că în Bucovina unionistă Dumnezeu-Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh era mitropolitul Repta. În 14 decembrie 1914, Nicolae Iorga scria, în jurnalul său, cu înşelătoare premoniţie, că, atunci când românii vor intra în Bucovina, „Părintele Repta n-o să binecuvânteze pe feciorii în uniforma României libere”[1]. Ooo, cât de cumplit s-a înşelat geniul culturii noastre, care nu luase în calcul că mitropolitul Repta nu era doar bucovinean, ci şi popă cu un instinct ancestral faţă de „locul de unde se mulge vaca” – vorba lui Aleko Konstantinovici, pusă în seama personajului său Bai Ganiu.

 

Ce mare lucru este să-i juri fidelitate Împăratului Carol I al Austriei, din moment ce fidelitatea este ortodoxă şi tocmai i-ai trecut-o amăgitor pe la nas Ţarului Rusiei, urmând să i-o vâri în ţâfnă, tot din dragoste faţă de reşedinţa cernăuţeană a lui Dumnezeu, foarte curând şi generalului român Iacob Zadik. În fond, „nebănuite sunt căile Domnului”, dar toate duc şi conduc spre bunăstarea şi opulenţa ierarhilor Săi pământeşti.

Mitropolitul de Repta, uitând de jurământul din 6 august 1917, până în 10 mai 1919, între Ion I. Nistor şi Iacob Zadik

În ciuda aparenţei de aciditate, scriu aceste lucruri plin de amărăciune. Poate că şi de nemulţumire că mulţi, foarte mulţi români încă nu pricep că prin palatele ierarhilor ortodocşi (şi ai tuturor celorlalte biserici creştine) nu a păşit niciodată bunul Dumnezeu; dimpotrivă, abia în acele ascunzişuri ale ipocriziei este urcat pe cruce şi împuns cu lancea, zilnic, bunul nostru Iisus Cristos.

*

[1] Nicolae Iorga, Memorii, I, Editura Ramuri, Craiova, 1928, pp. 124, 125

.


Urzica vieneza No Comments Feb 5

Cârlibaba, superbă printre obuze

Felsensprengungen bei Kirlibaba, 1914

Aflată, timp de aproape 4 ani, în mijlocul celor mai cumplite lupte de pe aliniamentul obcinilor bucovinene, Cârlibaba a rămas, totuși, neatinsă, după cum o dovedesc fotografiile din „Österreichische Nationalbibliothek / Bildarchiv Austria”. În fond, și austriecii (mai bine de jumătate dintre ei erau bucovineni), și rușii aveau nevoie de locuințe pentru încartiruiri, dar mai era și speranța stăpânirii ulterioare a provinciei, care, din această perspectivă, trebuia păstrată cu cât mai puține distrugeri.

Rotunda bei Kirlibaba, 1914

Kirlibaba, 1917

Kirlibaba, Bahnhof, 1917

Blick von Kirlibaba gegen Prislop, 1917

Kirlibaba, Bukowina, 1917

Deutsche schwere Haubitze bei Kirlibaba, 1917

Deutscher Heldenfriedhof Kirlibaba, 1917

Lajosfalva und Kirlibaba, 1917

Motorfeldbahn Endstation Kirlibaba, 1917

Ort Kirlibaba, 1917

Rybak Drahtseilbahn bei Kirlibaba, 1917

Strassenbild Kirlibaba, 1917

*


1914-1918 Mărturii foto despre Bucovina No Comments Feb 5
Pagina 586 din 1,501« Prima...102030...584585586587588...600610620...Ultima »