Mihai Barbu Project: A Lifetime Consequence

Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 No Comments Feb 12

„Obârșia Neamului nostru”, la Craiova, în 30 martie

Cazaci în Craiova, “Albina Carpaţilor”, 1877, nr. 13

În mod surprinzător pentru mine, care nu sunt decât un biet scriitoraș român, am primit o invitație pentru a participa la Simpozionul național „Obârșia Neamului nostru”, care se va desfășura la Craiova, în Aula Universității „Mihai I”, în 30 martie 2018. Cum în 27 martie și în 9 aprilie, „Zicălașii” vor fonoteca, prin două concerte diferite, cântecele pierdute ale Basarabiei, omagiind, astfel (inclusiv printr-o expoziție cu iconografie basarabeană necunoscută), Unirea Basarabiei cu Regatul României (27 martie, calendar vechi – 9 aprilie, calendar nou), am refuzat motivat invitația, deși aș avea niscaiva inedite de comunicat, dar, între timp, am hotărât să mai cuget (probabil că, totuși, voi participa). Și cum domnul Cătălin Zamfir, managerul de proiect, m-a rugat să dau sfară în țara Moldovei despre această interesantă inițiativă, menită să scoată la iveală obârșiile noastre mai puțin sau deloc știute, o fac prin acest material, în care reproduc invitația spre a le fi de folos tuturor celor care au ceva de spus din ceea ce nu s-a mai spus până acum:

Jurnalism No Comments Feb 12

Ce a văzut Eminescu, la Putna, în 1871

Putna, 1871 – desen de Szatmary

Eminescu, personajul din stânga acestei litografii, cu faţa şi cu o mână în buzunarul pantalonilor deschişi la culoare, organizator, din postura de secund al lui Slavici, al Serbărilor de la Putna, din august 1871, a văzut o altă Putna, decât cea care ni se înfăţişează nouă, astăzi. Cum arăta? Ne “povestesc” iconografic Carol Pop de Szatmary, Franz Xaver Knapp, dar şi graficianul Iulius Bernt, precum şi fotografiile din 1880, care, ca şi desenele, înfăţişează Putna, mănăstirea şi satul, din perspectiva muntelui din vecinătate, pe care urcaseră Eminescu şi Slavici, în preziua serbării, pentru a se bucura de reuşită în doi, fiind suspectaţi de mulţime că ar fi fugit cu banii. Din pricina acestui zvon, după serbări. Slavici avea să rămână gaj, la Putna, până ce Eminescu, plecat la Iaşi, a adunat şi trimis banii care să achite în totalitate costurile.

Ce au văzut Eminescu şi Slavici la Putna, în 1871? În primul rând, portul de sărbătoare al ţăranilor români, care nu seamănă cu cel de astăzi, şi pe care l-a reprodus, într-o acuarelă, Szatmary, autenticitatea acelui port fiind confirmată de fotografiile de mai târziu, inclusiv de cea a părinţilor lui Iancu Nistor. Au văzut şi portul ţărănesc de fiecare zi, redat de Knapp în acuarela cu chilia, iar dincolo de oameni, vestigiile ciudate, şi măreţe, şi jalnice (bisericuţa fusese încropită, în stil moldovenesc, de Iacob Putneanul, jefuitorul mormintelor voievodale de la Putna, avansat, recent, la rangul de sfânt), ale celei mai importante ctitorii voievodale moldoveneşti, care supravieţuise vremurilor doar ca simbol, nu şi ca mărturie veche.

Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp

Altarul bisericii mănăstirii Putna –
Familia, 1871 august 15

Bucovineni, în 1871 – acuarelă de Szathmari

Putna, mănăstire – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

1880: Kloster Putna; fotografie de Julius Dutkiewicz

Putna, în Secrets of the Balkans

Chilia – în Kaindl

Putna, în Roumanie, de Kurt Hielscher

1880: Putna; fotografie de Julius Dutkiewicz

1880: Bauernhaus in Putna; fofografie de Julius Dutkiewicz

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Feb 12

Fotografii din Bucovina anilor 1880-1894

Cernăuţi, 1879

Bucuria găsirii acuarelei lui Franz Xaver Knapp cu interiorul mănăstirii Putna, acuarelă datată în 1850, m-a îmbrâncit la muncă pentru a căuta alte mărturii fotografice, de prin anii 1880, care au rămas, în marea lor majoritate, necunoscute la noi. Câteva fotografii, cu instantanee surprinzătoare din Cernăuţi, Putna şi Suceviţa, vă stau la dispoziţie în această pagină.