1923: Procesul de spionaj de la Pecica

Procesul de spionaj de la Pecica. Vineri, Consiliul de război al Corpului VII de Armată din Sibiu a judecat procesul de spionaj de la Pecica. După o lungă dezbatere, Consiliul de război a adus următoarea sentinţă de condamnare: Iosef Krestian, din Pecica, actualmente în serviciul militar activ, care furnizase date importante despre aşezarea trupelor române de la frontieră, a fost condamnat la 5 ani temniţă; Franz Füzessy, autorul principal al afacerii de spionaj, la un an temniţă; Iul. Wrbny, secretar comunal, 3 luni temniţă; funcţionarul de bancă Şt. Leitner a fost scos din cauză. Condamnaţii n-au făcut recurs.

* 

Spioni expulzaţi. Brigada de siguranţă din Constanţa a reuşit să aresteze pe Iosef Hendric, Ianoş Sabo şi Anton Şandor, care au intrat în ţară în chip fraudulos, ocupându-se cu spionajul. Toţi patru au fost expulzaţi din ţară (Vestul României, No. 15, Oradea, vineri 29 iunie 1923, p. 5).

1916: Din România. Pregătiri şi spionaj rusesc

Kurt Hielscher: Roumanie Leuşeni, în Basarabia

Unele ziare din Iaşi se ocupă cu pregătirile Rusiei în Basarabia, care sunt îndreptate împotriva României. Pe lângă concentrări de trupe ruseşti de-a lungul Prutului, de la Lipcani, până la Reni, ruşii se folosesc de un mare aparat militar de spionaj, care funcţionează în România. Din împrejurimile Iaşului şi Galaţilor au fost expulzaţi câţiva spioni ruşi. Poliţia a prins un spion, asupra căruia s-a găsit un însemnat material de spionaj (Gazeta Transilvaniei, LXXIX, Nr. 104, Braşov, sâmbătă 14/27 mai 1916, p. 2).

1930: Spioana Vass Ana condamnată

Charles Upson Clark: Biserică de lemn lângă Arad

La 23 iunie 1930 s-a dezbătut, la Tribunalul din Arad, senzaţionalul proces de spionaj al acuzaţilor Kubelka Vass Ana şi al complicilor Harangozo Mihai şi Ţigan Todor, despre fapta cărora ne-am ocupat, la timpul său, în coloanele noastre.

*

Acuza împotriva doamnei văduve Vass Ana a fost că a stat în corespondentă cu agenţii biroului central de informaţie din Budapesta, primind bani pentru serviciile de spionaj făcute în favoarea Ungarei. Inculpata, pentru a acoperi sensul adevărat al corespondenţei, a întrebuinţat cerneală simpatică. În acţiunea de spionaj a fost ajutată de complicii cifrişti Mihai Harangozo şi Teodor Ţigan. Chemarea doamnei Vass Ana a fost să comunice biroului din Ungaria mişcările strategice ale unităţilor militare şi numele ofiţerilor români şi, pentru a răspunde acestei însărcinări, sub diferite pretexte de a aranja petreceri de binefacere, fiind inculpata şi vicepreşedinta societăţii de Crucea Roşie maghiară din loc, a intrat în cetate şi a căutat cunoştinţele ofiţerilor români.

*

La dezbaterea din 23 iunie, inculpata, prin avocatul ei, dr. Demian, a tins să dovedească că totul a comis din sărăcie şi s-a căutat a se dovedi – cum întotdeauna, când un minoritar şade pe banca acuzaţilor – că suferă de demenţă. Medicul expert dr. Sedlac, fiind interogat asupra acestei boli, a declarat că acuzata, deşi suferă, într-un anumit grad, de neurastenie, totuşi nu este iresponsabilă. Complicii s-au apărat că nu au avut cunoştinţă de faptele şi legăturile acuzatei Vass şi nici n-au bănuit ce scop servesc. După ascultarea apărării şi a acuzei, cea din urmă susţinută, cu multă energie, de dl procuror Ghitta, tribunalul, după o chibzuire de o oră, a adus sentinţa prin care inculpata Vass Ana se condamnă la 2 ani, iar Harangozo la un an închisoare corecţională. Complicele Ţigan, în lipsă de dovezi, a fost achitat.

*

Condamnaţii au declarat că fac apel contra sentinţei. Se aşteaptă, cu multă curiozitate, hotărârea Curţii de apel, care, după toate probabilităţile, se va aduce în toamna acestui an (Românul, XV, No. 26, Arad, duminică 29 iunie 1930, p. 1).

1910: Trei ofiţeri ruşi, arestaţi în Cernăuţi, ca spioni

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

Dragostea nemărginită şi intere­sul cel mare, pe care îl manifestă Rusia faţă de monarhia noastră şi, în special, faţă de părţile răsăritene ale ei, Buco­vina şi Galiţia, a pus poliţia austriacă pe gânduri. De o bucată de vreme, se abat pe la noi, prin „Dulcea Bucovină” oaspeţi nechemaţi, ba chiar primejdioşi siguranţei statului austriac, veniţi din Rusia, care, cu o abilitate şi exactitate de nedescris şi cu o diligenţă demnă de alte scopuri, iau pla­nuri topografice a diferitelor regiuni şi cu deosebire a părţilor mărginaşe cu frontiera rusească, fac fotografii a feluritelor fortificaţiuni şi se interesează mai de aproape de toate aşezămintele, pe care armata noastră le are în Bucovina.

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

Arestările ce s-au făcut, până acum, de poliţia din Cernăuţi, ai cărei agenţi au dat strălucite dovezi că posed un spirit de observaţie foarte fin, au dovedit că aceşti vizitatori nu sunt simpli „sportmanni”, care numai ca să-şi satisfacă unei plăceri fac diferite colecţii de planuri to­pografice şi fotografieri, şi că nici nu sunt oameni de rând, ci că ei, aproape cu toţii, aparţin înaltului corp ofiţeresc rus şi că cu toţi stau direct în serviciul de spionaj al Rusiei.

Cernăuţi, Piaţa “Pajura Neagră” – fotografii din colecţia Bibliotecii Naţionale a României

De câteva zile numai, poliţia cernăuţeană a arestat trei indivizi, tocmai când se îndreptau spre ţara lor, cu acea mulţumire în suflet, pe care o are omul când şi-a împlinit, în mod conştiincios, datoria. Aceşti trei indivizi sunt trei ofiţeri din ar­mata rusească. Ei au fost încredinţaţi cu o misiune specială, din partea Rusiei, şi, din scrisorile aflate la ei, reiese că şi-au îm­plinit cât se poate de bine misiunea lor, umblând prin toată Bucovina. Ei aveau menirea să facă, aici, la noi, studii topogra­fice, în special aveau să studieze mai bine ţinuturile de la frontieră, pentru că, în caz de invazie rusească în Bucovina, ei aveau să servească de conducători ai armatei ruseşti prin aceste ţinuturi. Trebuiau, de departe, să cerceteze podurile din Bucovina, modul cum sunt eventual fortificate aceste poduri, poziţia şi depărtarea dintre olaltă, pentru ca, în caz de necesitate, să servească cu rapoarte cât de detailate. În fine, aveau îndatorirea să facă raport despre numărul magaziilor de pulbere, despre toate depozitele unde se vând sau se află arme, atât în  Cernăuţi, cât şi în provincie, precum şi despre brutăriile militare ş. a. În momentul arestării lor, s-a la ei o vastă corespondenţă, care atestă pe deplin că Rusia, în adevăr, zeloşi spioni şi-a aflat în persoanele acestor trei ofiţeri. Ei au fost predaţi imediat judecă­toriei criminale din loc, iar cu investigaţia a fost încredinţat judecătorul Dr. Preminer. Se aşteaptă încă multe amănunte, interesante de la această investigaţie.

*

Cam în acelaşi timp în care au fost arestaţi cei trei ofiţeri ruşi, poliţia a dat peste o nouă afacere de spionaj rusesc. În această afacere, de astădată, nu sunt implicaţi ofiţeri ruşi, ci un ofiţer din armata comună, cu numele Jovinalli, care are rangul de locotenent. Locotenentul Jovinelli se afla, de mai mult timp, în serviciul de spionaj al Rusiei şi centrul activităţii lui era oraşul Lemberg, în Galiţia,  unde respectivul era cantonat.

Cernăuţi, Casa germană

De vreo două zile, venise în Cernăuţi şi, sub nume fals, locuia într-un hotel. Aici, prin purtarea lui foarte suspectă, a atras atenţia poliţiei. Pe lângă aceasta, se mai adaugă o  înştiinţare  a poliţiei din Lemberg, către poliţia de aici, însoţită de o descriere personală. Această descriere personală se potrivea, întru toate, asupra persoanei locotenentului Jovinelli. Poliţia cernăuţeană nu a mai stat pe gânduri şi, atât în urma purtării suspecte a locotenentului, cât şi, în special, în urma avizului poliţiei din Lemberg, ieri a arestat pe numitul  locotenent.

Cernăuți, în Piața Unirii: vânzătorul de crenvurști

Se asigură că Jovinelli  a venit în Cernăuţi pentru ca să se  întâlnească cu trei ofiţeri ruşi. Norocul însă nu l-a favorizat, de astă dată, căci cei trei ofiţeri au fost arestaţi înainte de a se putea întâlni cu ei. Poate în temniţă să i se împlinească dorinţa de a vedea pe soţii săi, dacă în urmă a avut norocul acesta. Locotenentul Jovinelli în curând va fi transportat la Lemberg.

The New York Times, 25 noiembrie 1917: Împăratul Carolîîn Cernăuţi

Oare aceste descoperiri de spionaj în Austria să fie rezultatul înţele­gerii şi păcii diplomatice, pe care d1 Aerender a încheiat-o cu dl Iswolski şi, pe care, cu atâta emfază, a trâmbiţat-o ziarul „Politische Corespondenz” din Viena? (Gazeta Transilvaniei, LXXIII, Nr. 75, Braşov, duminică 4/17 aprilie 1910, p. 3).