1910: Trei ofiţeri ruşi, arestaţi în Cernăuţi, ca spioni
Dragostea nemărginită şi interesul cel mare, pe care îl manifestă Rusia faţă de monarhia noastră şi, în special, faţă de părţile răsăritene ale ei, Bucovina şi Galiţia, a pus poliţia austriacă pe gânduri. De o bucată de vreme, se abat pe la noi, prin „Dulcea Bucovină” oaspeţi nechemaţi, ba chiar primejdioşi siguranţei statului austriac, veniţi din Rusia, care, cu o abilitate şi exactitate de nedescris şi cu o diligenţă demnă de alte scopuri, iau planuri topografice a diferitelor regiuni şi cu deosebire a părţilor mărginaşe cu frontiera rusească, fac fotografii a feluritelor fortificaţiuni şi se interesează mai de aproape de toate aşezămintele, pe care armata noastră le are în Bucovina.
Arestările ce s-au făcut, până acum, de poliţia din Cernăuţi, ai cărei agenţi au dat strălucite dovezi că posed un spirit de observaţie foarte fin, au dovedit că aceşti vizitatori nu sunt simpli „sportmanni”, care numai ca să-şi satisfacă unei plăceri fac diferite colecţii de planuri topografice şi fotografieri, şi că nici nu sunt oameni de rând, ci că ei, aproape cu toţii, aparţin înaltului corp ofiţeresc rus şi că cu toţi stau direct în serviciul de spionaj al Rusiei.
De câteva zile numai, poliţia cernăuţeană a arestat trei indivizi, tocmai când se îndreptau spre ţara lor, cu acea mulţumire în suflet, pe care o are omul când şi-a împlinit, în mod conştiincios, datoria. Aceşti trei indivizi sunt trei ofiţeri din armata rusească. Ei au fost încredinţaţi cu o misiune specială, din partea Rusiei, şi, din scrisorile aflate la ei, reiese că şi-au împlinit cât se poate de bine misiunea lor, umblând prin toată Bucovina. Ei aveau menirea să facă, aici, la noi, studii topografice, în special aveau să studieze mai bine ţinuturile de la frontieră, pentru că, în caz de invazie rusească în Bucovina, ei aveau să servească de conducători ai armatei ruseşti prin aceste ţinuturi. Trebuiau, de departe, să cerceteze podurile din Bucovina, modul cum sunt eventual fortificate aceste poduri, poziţia şi depărtarea dintre olaltă, pentru ca, în caz de necesitate, să servească cu rapoarte cât de detailate. În fine, aveau îndatorirea să facă raport despre numărul magaziilor de pulbere, despre toate depozitele unde se vând sau se află arme, atât în Cernăuţi, cât şi în provincie, precum şi despre brutăriile militare ş. a. În momentul arestării lor, s-a la ei o vastă corespondenţă, care atestă pe deplin că Rusia, în adevăr, zeloşi spioni şi-a aflat în persoanele acestor trei ofiţeri. Ei au fost predaţi imediat judecătoriei criminale din loc, iar cu investigaţia a fost încredinţat judecătorul Dr. Preminer. Se aşteaptă încă multe amănunte, interesante de la această investigaţie.
*
Cam în acelaşi timp în care au fost arestaţi cei trei ofiţeri ruşi, poliţia a dat peste o nouă afacere de spionaj rusesc. În această afacere, de astădată, nu sunt implicaţi ofiţeri ruşi, ci un ofiţer din armata comună, cu numele Jovinalli, care are rangul de locotenent. Locotenentul Jovinelli se afla, de mai mult timp, în serviciul de spionaj al Rusiei şi centrul activităţii lui era oraşul Lemberg, în Galiţia, unde respectivul era cantonat.
De vreo două zile, venise în Cernăuţi şi, sub nume fals, locuia într-un hotel. Aici, prin purtarea lui foarte suspectă, a atras atenţia poliţiei. Pe lângă aceasta, se mai adaugă o înştiinţare a poliţiei din Lemberg, către poliţia de aici, însoţită de o descriere personală. Această descriere personală se potrivea, întru toate, asupra persoanei locotenentului Jovinelli. Poliţia cernăuţeană nu a mai stat pe gânduri şi, atât în urma purtării suspecte a locotenentului, cât şi, în special, în urma avizului poliţiei din Lemberg, ieri a arestat pe numitul locotenent.
Se asigură că Jovinelli a venit în Cernăuţi pentru ca să se întâlnească cu trei ofiţeri ruşi. Norocul însă nu l-a favorizat, de astă dată, căci cei trei ofiţeri au fost arestaţi înainte de a se putea întâlni cu ei. Poate în temniţă să i se împlinească dorinţa de a vedea pe soţii săi, dacă în urmă a avut norocul acesta. Locotenentul Jovinelli în curând va fi transportat la Lemberg.
Oare aceste descoperiri de spionaj în Austria să fie rezultatul înţelegerii şi păcii diplomatice, pe care d1 Aerender a încheiat-o cu dl Iswolski şi, pe care, cu atâta emfază, a trâmbiţat-o ziarul „Politische Corespondenz” din Viena? (Gazeta Transilvaniei, LXXIII, Nr. 75, Braşov, duminică 4/17 aprilie 1910, p. 3).