Dragusanul - Blog - Part 473

Constantin Hrehor, Senior al Scrisului Bucovinean

Constantin Hrehor este personajul plenar al culturii bucovinene contemporane. Poet tulburător, eseist, prozator, recuperator de memorie, grafician de forță, muzician, cărturar inconfundabil, dar și teolog și preot cu luminoase deschideri spre Calea lui Iisus, Constantin Hrehor, amplu risipitor de modestie, este o efigie reală și durabilă a Bucovinei – o provincie care arareori probează că și merită astfel de personalități. Titlul de Senior al Scrisului Bucovinean confirmă, de fapt, o seniorie cărturăricească indiscutabilă, cu care vremea noastră se va putea făli în fața viitorimii. În cel mai autentic stil bucovinean: fără dram de implicare, de sprijin, dar cu făloșenie colectivă, atunci când nu costă nimic.


Ion Paranici, Senior al Scrisului Bucovinean

Poetul și publicistul Ion Paranici este, dincolo de valoroasa-i operă, un lider incontestabil al culturii bucovinene, care a crescut, prin permanentă publicare, câteva generații de scriitori, asigurându-le notorietate și, indirect, autoritate creativă. A făcut-o, cu dezinvoltură și cu trudă de cărturar autentic, și în anii comunismului, ca redactor-șef al cotidianului „Zori noi”, dar și după aceea, structura intelectuală a domniei sale, pe care eu o moștenesc în bună parte, fiind cea de slujitor, de devotat al culturii. Dacă nu s-ar fi născut în Tișăuții Sucevei, Ion Paranici trebuia inventat, pentru că fiecare dintre noi a avut în domnia sa un prieten, un frate întru simțire chiar și atunci când funcționa un anume tip de cenzură, pe care Domnul Ion Paranici, poet, publicist și cărturar rasat, a știut să o evite, înseninând cerul pentru o largă desfășurare de aripi. Titlul de Senior al Scrisului Bucovinean înseamnă o plecăciune respectuoasă în fața unui om care s-a aflat pe sine, ajutând generații de creatori să se definească.


Tiberiu Cosovan, Senior al Scrisului Bucovinean

Știe, din ziua în care a primit semnalul albumului său „Prin labirintul umbrelor”, că în 12 noiembrie, zi în care el va împlini 64 de ani, iar Societatea Scriitorilor Bucovineni, care a existat cândva cu adevărat, 80, că va primi titlul de Senior al Scrisului Bucovinean. Iar titlul acesta, pe care, deocamdată, îl au doar Roman Istrati și Eugen Dimitriu, nu i se va decerna din compasiune pentru nedreapta-i soartă, și nu din prietenia care ne leagă, ci pentru faptul că Tiberiu Cosovan, cel mai bun ziarist de cultură din istoria Bucovinei, a izbutit un letopiseț amplu și amănunțit al fenomenului cultural incredibil, deși minimalizat de către tocătorii de frunze, de care a avut parte Bucovina în ultimele două decenii. Și încă au mai rămas de așezat în rafturile viitorimii și alte mărturii, încredințate memoriei de Tiberiu Cosovan, pe care am obligația să le depun acolo unde le este locul. Și o voi face.


La taifas cu „Ţapinarii”

Deşi ne leagă o veche prietenie, iar prieteniile mele se bazează întotdeauna pe implicări sufleteşti în ceea ce oamenii fac, abia în această seară m-am văzut, după un deceniu, cu „Ţapinarii” Adrian Tănase (în stânga) şi Cozmin Covei (în dreapta), cu ocazia probelor de sunet, pe care le făceau pentru concertul lor de pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Suceava. Între timp, băieţii au devenit taţi, Adrian al unei fetiţe, Cozmin al lui Andrei şi Matei – are doi fecioraşi, au cântat la festivaluri mari de rock şi de folk, muzica lor, plină de stil şi inconfundabilă, oferindu-le o largă marjă de exprimare artistică. Se ştie, doar, că una dintre piesele lor a devenit, prin voia suporterilor, imnul echipei de fotbal Steaua, important fiind mesajul versurilor, dispuse într-o desfăşurare melodică încântătoare.

Cât am tăifăsuit, „Ţapinarii” au făcut probe de sunet, iar eu i-am fotografiat. Nu am stat la concert, din pricina unor mici probleme de sănătate, dar şi pentru că vreau să-i ascult, pe îndelete, la Bucovina Acoustic Park 2019, în seara primei zile de vineri a lunii iulie, singura pentru care am împuternicire de a-mi face de cap. Adică de a decide. Ne-am înţeles şi asupra condiţiilor, după ce am ascultat două piese, cântate la probe, apoi, la o ţigară, am pus pe suflete câte un deceniu de viaţă şi niscaiva planuri de viitor.

Când ne-am despărţit, ştiam şi eu, şi ei, că doar fizic se vor insinua distanţe între noi; pentru că prietenia înseamnă o uriaşă aură, în care toţi ne regăsim şi dialogăm clipă de clipă, pentru toţi vecii.

*


Salcii şi sosuri pentru rasoluri boiereşti

Hanul lui Manuc – Raffet

Nr. 81. Salce de hrean cu migdale

*

Iei cinci linguri de smântână, jumătate lingură de făină şi le mesteci tare bine la un loc, apoi pui înăuntru un polonic de zeamă de carne, o mână de migdale pisate bine, o bucăţică de zahăr şi hrean ras, iarăşi o mână, şi, mestecându-le, laţi să dea un clocot, şi să torni peste rasol.

*

Nr. 82. Salce de muştar rece pentru rasol

*

Să răscoci patru ouă, trei sardele curăţite bine şi scoase oasele, puţină ceapă, puţin pătrunjel; toate la un loc să se hăcuiască tare mărunt, apoi, luându-le într-un blid, pui muştar, puţin zahăr şi oţet după plăcere, şi, amestecându-le bine, le torni peste rasol.

*

Nr. 83. Sos cu pătlăgele roşii

*

Iei pătlăgelele şi le pui într-o covată sau într-o putină şi le mustueşti cu un băţ, le laşi o zi sau două şi, după aceea, scurgi apa care este deasupra, şi zeama cea groasă s-o pui să fiarbă până ce îngroaşă bine, apoi o dai prin sită şi iar o pui la fiert, până se face vârtoasă; apoi o pui pe tavă şi o dai în cuptor, până se usucă; pe urmă, o tai, o înşiri pe aţă şi o spânzuri.

*

Nr. 84. Sos de harpacică de rasol

*

Să pui într-o tingire puţin unt şi să-l topeşti, apoi să pui trei linguri de făină şi două linguri de harpacică tăiată mărunţel, şi să fiarbă puţin pe jeratic, apoi pui ceapă, puţină smântână şi oţet, puţină sare şi puţină harpacică, şi faci sos, şi-l pui pe rasol, deasupra.

*

Nr. 85. Sos de ciuperci

*

Pui într-o tingire puţin unt şi-l laşi de se topeşte, apoi pune puţin pătrunjel; mai iei puţine ciuperci şi le taie subţire, şi le pui în unt, să fiarbă puţin, apoi pune puţină făină şi-l lasă de se rumeneşte; apoi pune puţină ceapă, puţin vin roşu şi sare; sosul acesta se poate pune şi peste pârjoale, şi peste pui.


Pagina 473 din 1,497« Prima...102030...471472473474475...480490500...Ultima »