Sfântul artist Adrian Bocancea a urcat în ceruri

Un om plin de sfinţenie, şi prin operă, şi prin trăiri, dascălul de arte plastice şi pictorul Adrian Bocancea, s-a mutat în ceruri, fără să mai aibă răbdarea de a aştepta împlinirea, în toamnă, a 90 de ani de trăiri. Nu de viaţă, ci mai mult decât atât, de trăiri. Nu am mai apucat să-i înmânez diploma de Senior al Artelor Plastice Bucovinene, titlu conferit de Consiliul Judeţean Suceava în 31 ianuarie 2017, pentru că Marele meu Prieten se internase într-un spital din Bucureşti, după ce se operase în Canada, apoi într-un cămin minunat al Ortodoxiei Româneşti, o instituţie în care credinţa se arată prin fapte şi, tocmai de aceea, era pe placul lui Adrian Bocancea. În 8 martie 2019, s-a simţit rău, internându-se în spital, dar medicii l-au întors de pe Cale, iar Pictorul, Sfântul artist Adrian Bocancea, a întrebat cu duios reproş: „Pentru ce m-aţi întors? Era atât de frumos şi de bine!…”. „Pentru că vă vin copiii, Mihaela şi Ciprian, din Canada!”. Şi a mai aşteptat două zile, până în 10 martie, când a urcat, împăcat cu sine şi poate că şi fericit, în ceruri. Trupul a fost încredinţat ţărânii sfinte din Pantelimon, în 13 martie.

Pictorul Adrian Bocancea şi opera sa

Am aflat şi cred că am şi tăifăsuit îndelung cu Adrian Bocancea şi cu copiii domniei sale, în această seară, când m-a sunat, din Canada, Mihaela Bocancea-Iliescu. După mai bine de doi ani, de când îl căutaserăm şi eu, şi Roman Istrati, şi Tiberiu Cosovan, Sfântul artist Adrian Bocancea îmi intră în casă, desprinzându-se aură din tabloul pe care mi l-a dăruit cândva şi care pentru mine va însemna întotdeauna o icoană. Nu mai ştiu când s-a întâmplat acea zi, când, împreună cu Adrian Bocancea, cu Roman Istrati şi cu Tiberiu Cosovan, am petrecut ore bune la „Gloria Partidului”, Maestrul urmând să plece în Canada, la Toronto, ca în fiecare an, ca să-şi trăiască şi copiii, şi nepoţii din mijlocul lor. Şedea acolo, de regulă, câteva luni, apoi revenea în Bălţăteştii nalali, iar de acolo ne suna şi ne convoca „la o ciorbă cu sporovăială”.

Adrian Bocancea, Roman Istrati şi Tiberiu Cosovan

Şi toţi trei, Doamne, sunt acum lângă Tine, în „frumos şi în bine”, cum a zis Adrian Bocancea, întors de pe Cale. Şi mi-au fost şi îmi sunt atât de dragi toţi trei, încât am să-i mai ţin o vreme lângă mine, prin cărţile lor nepublicate, pe care va trebui să le scot la lumină pământească. Pentru că doar atât stă în puterile mele. Şi prin câte va fi să vă povestesc, în lunile care vor urma, ca să-i puteţi retrăi şi dumneavoastră, cei care i-aţi iubit şi le păstraţi o frumoasă amintire.

Pictorul Adrian Bocancea

O întâmplase ciudată s-a petrecut, în această seară, pe când vorbeam cu doamna Mihaela; după vreun ceas şi jumătate de rememorare a trăirilor, şi eu, şi fata pictorului Adrian Bocancea am zis simultan: „Îl auziţi cum ne ascultă?”.

Cronici sentimentale No Comments May 10

Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle”

Afișul Ediției I, 2011

„La Suceava, în Cetate”

Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle”

de Tiberiu COSOVAN

Organizatorii Festivalului internaţional de rock „Bucovina Rock Castle” (Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei), festival care se va desfăşura „La Suceava, în Cetate”, în perioada 18 – 21 august, au stabilit deja programul prezenţei pe scenă a formaţiilor participante.

Tiberiu Cosovan, în culisele „Bucovina Rock Castle”

Concertele vor avea loc seara, cu începere de la ora 19:00

Afişul evenimentului (realizat – aşa cum aflăm de la scriitorul Ion Drăguşanul, iniţiatorul festivalului – de Lucian Csibi, chitaristul trupei de rock alternativ Relative din Cluj-Napoca) anunţă programul fiecărei seri, concertele fiind programate în Cetatea de Scaun a Sucevei cu începere de la ora 19:00.

Astfel, joi, 18 august, publicul va audia formaţiile Lola and the lovers (Roma, Italia), Traum (Bucureşti), Odyssey (Suceava), P.O.V. (Tg. Mureş), Acid (Suceava) şi Broken Strings (Siret).

Vineri, 19 august, vor evolua grupurile clujene Kumm, Alternativ Quartet, Chilli Familli (Cluj-Napoca), Mat (Iaşi) şi The Edge (Humor).

Sâmbătă, 20 august, pe scena festivalului vor cânta formaţiile Luna Amară şi Relative (Cluj-Napoca), Astero (Bucureşti), Toy Machines şi Demisec (Suceava).

Duminică, 21 august, în Cetatea de Scaun a Sucevei vor evolua grupurile rock The Amsterdams (Bucureşti), Rava (Iaşi), Will Doo (Cluj-Napoca) şi formaţiile sucevene Fevers şi Aura Neagră.

Iubitorii de muzică rock vor veni cu corturile la Suceava

Semnalele din ţară sunt entuziaste, organizatorii au primit deja felicitări şi încurajări, dar şi solicitări insistente pentru amenajarea unui loc în care numeroşii iubitori ai muzicii rock, care vor asalta Suceava la sfârşitul celei de-a doua decade a lunii august, să-şi poată amplasa corturile.

Costul biletelor de intrare în cetate pentru participarea la concerte este de 2 lei pentru elevi şi studenţi şi 6 lei pentru ceilalţi doritori (Monitorul de Suceava, Ediția nr. 175 din 27 iulie 2011).

Memoria BUCOVINA ROCK CASTLE No Comments May 10

„Oameni cei fără lege merge la iadu”

Cântecul naţional românesc a fost cumplit urgisit, de-a lungul milenii, întâi de către biserică, apoi de către folclorişti. Lăutarii nu erau îngăduiţi în cimitire, ci erau îngropaţi, precum tâlharii, dincolo de garduri, în perimetrul de groapă comună, alături de sinucigaşi, curve, criminali şi sărăntoci, iar iconografia frescelor şi a icoanelor îi prezenta pe bieţii artişti, care păstrau cu încrâncenare elementele mitice primordiale ale Europei Boreale, pe care, prin conservare, le-au adjudecat drept patrimoniu cultural românesc.

Aflu, prin cărţi deja uitate, că în zugrăveala bisericii din Lunca Asău, de lângă Moineşti (Bacău), scripcarul era imaginat, în 1784, în chip de diavol[1], iar în icoana „Judecata de pe urmă”, pictată de Matei Ţîmforia din Câtişoara, de lângă Făgăraş, un taraf, cu clarinet (surla), liră (vielă) şi violoncel, conduce păcătoşii iubitori de dumnezeire direct în iad, inscripţia precizând (în chirilice, la 1892!) că „Oameni cei fără lege merge la iadu”[2]. Bigotism şi incultură, la fel ca şi în zilele noastre, ambele cu apucătoarele înfipte în gâtul artei muzicale, „muzica astrelor”, cum o numea Pitagora.

Apoi vin, şi mai nocivi, folcloriştii, care transformă, de pildă, „Hora morii”, a lui Gheorghe A. Dinicu, publicată înainte de anul 1870, şi transformată de Grigoraş Dinicu, după 1900, în „Ceasornicul”, într-o „creaţie populară”, „culeasă” de „informatori” de la o puzderie de lăutari, care o cântau, pe tot cuprinsul ţării, drept „Ceasul” sau „Ceasornicul”, în variante alterate, prin anii 1926-1939; elemente ale „Horei morii”, ulterior risipite şi prin componenţa altor hore, erau publicate, în 1814, cu partitură şi însoţite de articolul Geschichte der Musik in Siebenbürgen, în revista Allgemeine Musikalische Zeitung (nr. 46 din 16 noiembrie 1914), probând, astfel, o vechime multiseculară a acestei incredibile bijuterii muzicale. Sau, un alt exemplu, o romanţă (bestele – în turcă), notată în modul nişaburek şi publicată de Dimitrie Cantemir, înainte de anul 1700, la Istambul, romanţă care se mai afla în repertoriul lui Dumitrache Lăutarul Bondoliu, pe la anul 1800, avea să fie modificată de unul dintre elevii lui, dascălul Nănescu, după metrica versurilor lui Costache Conachi, şi publicată, de alt elev al lui Dumitrache Lăutaru, Anton Pann, drept „Vai ce ceas, ce zi, ce jale”, iar când Theodor T. Burada prezenta Academiei Române, în 20 noiembrie 1909, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, evenimentul a fost minimalizat masiv, strălucitul mare boier moldovean (tatăl său, Teodor, a fost mare vornic) fiind categorisit drept „diletant”, deşi studiase muzica temeinic, cu dascăli nemţi şi francezi. Ceea ce nu convenea folcloriştilor era spulberarea mitului „creaţiei întregului nostru popor”, pe care ei, nu bolşevicii l-au bătut cui şubred în pereţii şi mai ofiliţi ai memoriei româneşti.

[1] Bobulescu, C., Lăutari şi hori în pictura bisericilor noastre, Bucureşti 1949, p. 31

[2] Alexandru, Tiberiu, Vioara ca instrument muzical popular, în Revista de folclor, II, 03, 1957, pp. 29 şi urm.

LĂUTĂRIA ROMÂNEASCĂ No Comments May 8

unde?

unde-ţi sunt părinţii să-ţi dezmierde

somnul bătrâneţii ostenit

sau însingurarea ce te pierde

şi în suflet straşnic a rănit?

unde-i cineva să-l porţi sub pleoape

ca în primăvară să învii

şi să zvârli poverile pe ape

şi însingurarea în pustii?

unde îţi mai afli strop de milă

ca să-l bei şi, dobândind puteri,

să înfrunţi prin epoca ostilă

dreptul sfânt al sfintei primăveri?

unde ţi-s culcuşul şi căldura

leagănului naşterii de-apoi

mai vindecător decât natura,

frunză primenită de trifoi?

Poezie de ion dragusanul No Comments May 7

De cine depinde Bucovina Rock Castle 2020?

De voi. Doar de voi, rockerii. Pentru că ediţia Bucovina Rock Castle 2020 trebuie lucrată, ca şi ediţia din 2019, până cel târziu în decembrie anul curent, iar eu voi ieşi la pensie abia în 25 ianuarie 2020. Prin urmare, eu şi echipa care a întemeiat şi a adus Festivalul la performanţă avem datoria să lucrăm şi Ediţia a X-a, inclusiv concursul pentru debutul a trei trupe tinere din România, până atunci şi s-o încredinţez, în ziua pensionării, Consiliului Judeţean Suceava şi, respectiv, celor două instituţii de cultură subordonate, Centrul Cultural „Bucovina” şi Muzeul Bucovinei, instituţii care au făptuit admirabil şi ediţiile anterioare.

Dar lucrul acesta depinde numai şi numai de voi, de cei care sunteţi sufletul adevărat Bucovina Rock Castle. Dacă veţi fi prezenţi, cu abonamente sau bilete de intrare, măcar câte 5.000 de rockeri, pe seară, în cele trei seri de concerte din august 2019, ca să vă bucuraţi de muzica trupelor cu multă trudă şi sacrificii aduse, una mai bună decât cealaltă, iar mai bine de jumătate dintre ele şi cu mare notorietate mondială, vom încerca să aducem trupe şi mai renumite pentru ediţia din 2020, depunând, apoi, ediţia de festival în mâinile lui Constantin-Emil Ursu, manager al Muzeului Bucovinei, iar pentru mine şi Andi, mai mult decât prieten şi frate.

Datorită mult prea târziului aprobării bugetului naţional, proiectul Bucovina Rock Castle 2019 se va aproba abia vineri 10 mai 2019, apoi se vor organiza licitaţiile, inclusiv cea pentru vânzarea de abonamente electronice de către compartimentele de specialitate ale Centrului Cultural „Bucovina”. Este de presupus, deci, că măcar din 20 mai va începe vânzarea electronică de abonamente (Vă închipuiţi ce eşec ar fi însemnat să începem conceperea şi convenirea festivalului abia în 10 mai? Realizaţi ce costuri uriaşe ar fi presupus?), aşa că de atunci va presura clepsidra nisipul binefăcător de la temelia definitivă a Festivalului Bucovina Rock Castle. Care se va ţine, ca în fiecare an, până la cumpăna nopţilor, cumpănă în care se celebrează şi Învierea lui Iisus Hristos, şi Anul Nou, şi mai toate iluminările spiritualităţii umane (Ion Drăguşanul).

BUCOVINA ROCK CASTLE 2019 No Comments May 7