BAP 2019: Concertul WE SINGING COLORS
BAP 2019: Concertul WE SINGING COLORS
„Limba zeilor”, în cuprinsul limbii române
Horowitz, Wayne: Mesopotamian Cosmic Geography
Inscripţiile feniciene din Mediterana, dedicate „zeilor care prezidează diferite zile ale lunii”[1], scrise toate în limbajul monosilabic al totemismului primordial[2], înlesnesc descifrarea rădăcinilor monosilabice din cuvintele Datinii, care încă mai supravieţuiesc în limba română, iar altele doar în limba greacă, limba noastră preluând şi păstrând sinonime greceşti pentru un cuvânt străvechi. De pildă, expresia PY ANU (Străbunii din Cer, de la „Pytr-Anu”), care s-a păstrat în greacă drept PE ANU şi PI ONU, avea să fie continuată în limba românilor cu atributul de „colenda” (colindă[3]), Strabon susţinând că străvechile colinde, imnuri religioase primordiale, sunt numite de greci „peanurile tracilor” sau „imnele titanilor” („Şi totuşi, această avuţie naţională românească este, azi, mai mult ca oricând mai înainte, ameninţată cu eterna înmormântare în noianul uitării”[4]).
Faptul că avuţia spirituală primordială a celor două civilizaţii totemice, polară (nordică) şi boreală (continental euro-asiatică) supravieţuieşte, prin rădăcini lingvistice şi, mai ales, prin cântece şi dansuri ceremoniale doar în limba română, ne îndreptăţeşte să susţinem că doar limba noastră continuă „limba zeilor”, cunoscută, ulterior, drept „latina vulgară”, pentru că păstorii şi agricultorii triburilor de sorginte tracică nu ar fi avut cum şi de ce păstra imnurile ceremoniale iniţiatice, cale de milenii de istoricizată izolare, dacă toate acele texte, în care se derulau naraţiuni astrale, nu ar fi însemnat tot atâtea peceţi ale identităţii, ale descendenţei din „străbunii din Cer” (Py Anu), însuşi muntele primordial, care constituie, prin cele trei vârfuri ale sale, modelele ziguratelor, numindu-se, până pe la anul 1880, Pionul, denumirea referindu-se la Troy-Anu („Sacerdoţii Soarelui”), numiţi, după originea lor din ramura troiană balcanică, pioni.
Munţii ceremoniali din toată Europa şi din o bună parte din Asia încă se mai numesc „măguri”, „magore”, „maguri”, de la MA GO RA (Primăvara pe Muntele Soarelui), din ceremoniile maiale (primăvara se numea, în toate limbile, Ma, adică luna mai) păstrându-se şi GO RA (HO RA), fie cu înţelesul de „munte”, „deal”, „colină”, fie cu cel de fenomen horistic ceremonial („hora”, „horos”, „horus” – în română, în greacă, în hebraică). GO RA (Muntele Soarelui) s-a mai păstrat şi în toponimul Ararat şi Rarău (valea prăbuşită de lângă muntele Rarău încă se mai numeşte Ararau), propoziţia monosilabică AR RA AR AUM însemnând „Slujeşti Soarelui, slujeşti lui Dumnezeu”, susţinerea aceasta putând fi regăsită, într-o formulare mai sofisticată, datorată lui David, şi în „Biblie”, Psalmi 18[5]. Numele „Muntelui Zidit de Ştiutorul de Cer”, GO GA IO ANU, încetăţenit în limba română, prin împrumuturi lingvistice mai târzii, drept „Kogaion”, este cel al „Strămoşilor Primordiali” de tip Adam şi Eva, numiţi BaBa, „Ba” însemnând „strămoş”, iar „BaBa”, „strămoş şi strămoaşă”, în sensul de pereche primordială.
Sunt multe astfel de expresii în limba română, cu rol de pecete sacră, inclusiv pentru neam, pe care le ignorăm şi din suficienţă intelectuală, şi din pricina sărăciei în informaţii, datorată netraducerii cărţilor vechi, religioase şi laice, inclusiv a „Cărţii Shu”, începută pe la anul 2700 înainte de Hristos şi abandonată târziu de Confucius. Cu siguranţă, colindele şi celelalte oraţii sacre (de nuntă, de înmormântare, descântece şi vrăji) au grupat cuvintele monosilabice în fraze, cu statut ulterior de cuvinte silabice, iar pe acestea în propoziţiile versificate, care se mai cântă şi astăzi. Câtă vreme nu vom trece de fazele grecească şi latină, care nu reprezintă „vremile cărunte, ba poate şi mai cărunte”, ci doar ferestre târzii spre acele vremi, nu vom şti mare lucru despre propria noastră identitate. Iar datoria mea nu este decât aceea de a atenţiona, prin cele câteva exemple de mai sus, că demersul acesta arheologic este posibil şi, mai ales, obligatoriu.
Giza-Egypt: Satellite Imaging Corporation
[1] Cooke, G. A., A Text-Book of North-Semitic Inscriptions, Oxford, 1903, p. 69
[2] De exemplu: „to na ti ri a ta ne to nu e to ke ne / ka se o ne te ke ne ma na se se / o no me ni o ne to i ti o i / to i a pe i lo ni to i e le i / ta i i tu ka i” ceea ce înseamnă, în traducere, „Această statuie, pe care Menahem, fiul lui Ben-Hodesh, fiul lui Menahem, fiul lui Araq, a dat-o şi a înfiinţat-o stăpânul său, Reshef din Eliyath, în luna Etanim, în al treizecilea an al domniei lui Milk-yathon, rege în Kition şi în Idalion, pentru că am auzit că glasul lui poate să binecuvânteze” – Cooke, G. A., A Text-Book of North-Semitic Inscriptions, Oxford, 1903, pp. 88 şi 89
[3] „Colinda noastră, atât ca cuvânt, cât şi ca datină, nu este decât vechiul festum calendarium, sau mai bine zis calenda(e) romanilor, iar cine a auzit nu mai mult, ci chiar şi numai o colindă românească, ştie că formula de urare, la finea fiecărei colinde, e aproape aceeaşi, până în ziua de azi, la poporul nostru” – N. Sulica, Gazeta de Transilvania apud Foaia Diecesană, Anul XVI, nr. 1 din 7 ianuarie 1901, p. 4
[4] Dr. Gregoriu Silasi, Transilvania, Anul VIII, nr. 5 din 1 martie 1875, pp. 51, 52
[5] „1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor lui o vesteşte tăria.
- Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.
- Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
- În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.
- În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa.
- Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.
De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea cerului;
Şi nu este cine să se ascundă de căldura lui”
Bianca Bucovinei Rock Castle
Una dintre cele trei Bianca ale festivalului „Bucovina Rock Castle”, Bianca Iftimie sau „Bianca cea brunetă”, cum îi spunem noi, Bianca Bodnar fiind „cea șatenă”, iar Bianca Băițan, „cea blondă”, împlinește azi, în preziua festivalului, o splendidă vârstă (dacă știam de aseară, avea cine plăti berea pentru ședința voluntarilor!). Este studentă la Cluj-Napoca și, în mod sigur, viitor cetățean al municipiului de pe Someș (rar sucevean inteligent, care se mai întoarce acasă), dar a revenit la Bucovina Rock Castle, ca voluntar, deci în postura de membru al unei familii insolite, de care toți suntem cât se poate de mândri. Este un om minunat Bianca Iftimie și, tocmai de aceea, înseamnă pentru mine o adevărată bucurie să-i urez
La mulți ani, Bianca,
și Dumnezeu să ni te ție
numai întru bucurie!
Şedinţa voluntarilor Bucovina Rock Castle 2019
În absenţa lui Mihnea Blidariu, care se află pe tren, spre Suceava, după încheierea turneului trupei „Luna Amară” pe Litoral, am participat, pentru prima dată, la o şedinţă a voluntarilor Bucovina Rock Castle; cam ostenit, după o zi petrecută în şanţul Cetăţii Suceava, acolo unde Primăria Sucevei a rezolvat problema stagiului, iar firma orădeană „TopSound” a început montarea scenei. Muncă multă, căldură mare, aşa că a fost musai să-mi împrospătez sufletul între tinerii voluntari ai festivalului dumneavoastră, de la care să adun energie, cât să mă mai ţină măcar cinci-şase zile.
Câteva poze (majoritatea le-am ratat), inclusiv cu cei doi tineri operatori din Anglia (în imaginea de mai jos), care vor face un film despre Bucovina Rock Castle, folosindu-se de trei camere, dintre care una pe dronă; ştiu că au venit şi doi operatori din Canada, despre care mi s-a spus că nu au ratat nici un mare festival din lume. Dar problema noastră, a voluntarilor (în fond, asta sunt şi eu), ţine de gestionarea afluxului de muzicieni rock, datoria noastră fiind aceea de a-i ajuta să desluşească în Bucovina Rock Castle o amintire frumoasă. Marele atu îl reprezintă publicul, despre care s-a dus vestea în multe ţări ale Europei.
Şedinţa o coordonează, ca de obicei, Andi, răspunzând adesea la telefoanele care numai de la el pot căpăta răspunsuri. Durează vreo două ceasuri, până se notează totul şi se împart responsabilităţile până la detaliu. Cam asta şi înseamnă, dincolo de spectacole, Bucovina Rock Castle: o familie de tineri, care-şi slujesc festivalul cu abnegaţie şi cu entuziasm.
Mâine, joi – 22 august, sosesc primele trupe din străinătate şi trebuie mers după ele, iar miercuri, încă de dimineaţă, se vor face probele de sunet (câte două ore pentru trupele mari, adevărate spectacole), astfel ca serile de festival să înceapă, zilnic, la ora 18. Şi vor începe.
Numele austriece ale aşezărilor bucovinene
Iarna, la Vicovu de Jos, în 2 ianuarie 1918
Pentru că, mai ales atunci când căutăm prin surse străine, numele aşezărilor bucovinene nu sunt identificabile, în marea lor majoritate, decât cu denumirea germană sau ucraineană, pun la dispoziţia celor interesaţi, în baza „Tabloului numirilor oficiale ale comunelor urbane şi rurale din Bucovina”, publicat în „Monitorul Bucovinei”, Fascicula 56, Cernăuţi, în 19 August nou 1919, numele aşezărilor, pe districte, conform administrării de atunci. La ce folosesc numele austriece ale aşezărilor bucovinene? La identificarea, în spaţiul german, a unor mărturii scrise şi iconografice necunoscute, precum cele cu care voi ilustra această pagină, cu avertizarea că lucrarea lui Knapp, din 1865, nu reprezintă Vatra Moldoviţei, aşa cum scrie sub ea, ci mănăstirea Putna.
Putna lui Knapp, notată Vatra Moldoviţei
Oraşul Cernăuţi
Cernăuţi: Czernowitz, Czerniwci
Caliceanca: Kaliczanka
Clocucica: Klokuczka, Klukiczka
Horecea: Horecza
Mănăstirişte: Manasteriska, Manasteryska
Roşa: Roşoşa, Rosch, Rosz
Ruşi şi români, la Marginea, în 1917
Districtul Cernăuţilor
Bila: Bila
Boian: Bojan, Bojany
Buda: Buda
Camena: Kamena
Cernauca: Czernawka, Czornawka
Ceahor: Czahor
Dumbrava Roşie (Chicera): Kiczera
Corovia: Korowia
Cotul Bainschi: Kotul Bainschi, Kotul Bainskyj
Cuciurul Mare: Cuciurmare, Kuczurmare, Kuczuriw-welekyj
Cotul Ostriţei: Kotul Ostritza, Kotul Ostrycia
Derelui: Derelui
Dobronăuţi: Dobronoutz, Dobryniwci
Codrul Cosminului: Franztal, Franzthal
Gogolina: Gogolina, Gogulina
Liuzii Horecei: Ludi-Horecea, Ludi-Horecza, Ludy-Horecza
Lenţeştii de Sus: Lencăuţi Privat, Lenkoutz Privat, Lenkiwci Prywatni
Lenţeştii de Jos: Lencăuţi Cam., Lencoutz Kam., Lenkiwciy Kam.
Lehăcenii Tăutului: Lehucenii-Teutului, Lehuczeny-Teutului, Lehuczeny-Tewtuluj
Lucaviţa: Lucaviţa, Lukawitza, Lukawycia
Mahala: Mahala
Mămăieştii Noi: Mamaieştie Noi, Mamajestie Nou, Mamajiwci Nowi
Mămăieştii Vechi: Mamaieştie Vechi, Mamajestie Alt, Mamajiwci Stari
Mamorniţa: Mamorniţa, Mamornitza, Mamornycia
Mihalcea: Mihalcea, Michalcze, Michalcze
Cosmin: Molodia
Suliţa Nouă: Nouesuliţa, Nowosielitza, Nowoselycia
Ostriţa: Ostriţa, Ostritza
Rohozna: Rohozna, Rohizna
Rarancea: Rarance, Rarancze
Revna pe Prut: Revna, Rewna
Şerăuţii de Sus: Şerăuţ-de-Sus, Scheroutz-Ober, Szyriwci-Horinszni
Şerăuţii de Jos: Şerăuţ-de-Jos, Scheroutz-Unter, Szyriwci-Doliszni
Sadagura: Sadagura
Şubraneţi: Şubraneţ, Schubranetz, Szubranec
Cutul lui Strileţchi: Strileţchi-Cut, Strilecki-Kut, Strilecky Kut
Cosmin: Staţia M. Derelui, Station M. Derelui, Stacia M. Derelui
Slobozia Rarancei: Slobodia Rarancei, Rarancze Slobozia, Rarancze Slobodzia
Toporăuţi: Toporăuţ, Toporutz, Toporiwci
Voloca pe Derelui: Voloca, Woloka
Vaslăuţi: Vaslăuţ, Wasloutz, Wasliwci
Jucica Veche: Jucica Veche, Zuczka Alt, Zuczka Stara
Jucica Nouă: Jucica Nouă, Zuczka Neu, Zuczka Nowa
Ţureni: Zureni, Zurin, Curyn
Zadobriuca: Zadobriuca, Zadobrouwka, Zadubriwka
24 decembrie 1917 sau ultimul Ajun al austriecilor la Vicovu de Jos
Districtul Gura Homorului
Arbore: Arbore, Arbora
Baiaşeşti: Baiaşeşti, Bajaschestie, Bajaszeszty
Botoşana: Botuşana, Botuschana, Botuszana
Braieşti: Braieşti, Brajestie, Brajeszty
Boureni: Bori
Berchişeşti; Berchişeşti, Berkischestie, Berkiszesty
Braşca: Braşca, Braschka, Braszka
Capu-Codrului: Capucodrului, Kapukorului
Corlata: Corlata, Korlata
Capu-Câmpului: Capucampului, Kapukimpului
Cajvana: Cajvana, Keschwana, Keszwana
Cacica: Cacica, Kaczika, Kaczyka
Dealul-Ederii: Dealul Ederii, Lichtenberg
Dragoieşti: Dragoieşti, Dragojestie, Dragojeszty
Clit: Glit, Glitt
Gura-Homorului: Gura Humorului, Gurahumora
Ilişeşti: Ilişeşti, Illischestie, Iliszeszty
Iaslovăţ: Jasloveţ, Jaslowetz, Jaslowec
Lucăceşti: Lucaceşti, Lukaczestie, Lukaczeszty
Mănăstirea-Homorului: Mănăstirea Humorului, Klosterhumora, Manastyrhumora
Măzănăeşti: Mazaneieşti, Mazanajestie, Mazanajeszty
Părteştii de Sus: Părteşti-de-Sus, Oberpertestie, Perteszty Horiszni
Părteştii de jos: Părteştii-de-Jos, Unterpertestie, Perteszty Doliszni
Poieni: Poieni, Pojeni
Pleşa: Pleş, Plesch, Plesz
Poiana-Micului: Poiana-Miculi, Pojana Mikuli
Solca: Solca, Solka
Soloneţul Nou: Soloneţul, Neusolonetz, Solonec Nowyi
Stupca: Stupca, Stupka
Vorniceni: Tolova, Joseffalva
Valea Sacă: Valea Saca, Walesaka
Voroneţ: Voroneţ, Woronetz, Woronec
Bătrân din Vicovu de Jos, în 1917
Districtul Câmpulungului
Argel: Argel, Ardzel
Breaza: Breaza, Brejaza
Bucşoaia: Bukschoja, Bucszoja
Ciumârna: Ciumerna, Czumurna
Ciocăneşti: Czokanestie, Czokaneszty
Câmpulung: Kimpolung
Cârlibaba: Cirlibaba, Kirlibaba
Dea: Dea
Doroteia: Dorotea Plotoniţa, Dorothea Plotonitza, Dorotea Plotonicia
Dorna Candrenilor: Dorna Candrenilor, Dorna Kandreny
Frumosul: Frumosu, Frumossa, Frumosa
Frasin: Frasin, Frassin, Frasyn
Fundu Moldovei: Fundul Moldovei, Fundul Moldowi
Gemeni: Gemine, Dzemine, Dzemina
Jacobeni: Iacobeni, Jakobeny
Negrileasa: Negrileasa, Negrilessa, Negrilasa
Floceni: Ostra
Poiana Stampii: Poiana Stampi, Pojana Stampi, Poianasztampi
Pojorâta: Pojorita, Pozoritta, Pozoryta
Ruşii Moldoviţei: Rusii Moldaviţei, Russ Moldawitza, Ruska Moldawicia
Ruşii pe Boul: Ruşii pe Boul, Russ pe Boul, Rus pe Boul
Vadul Negrilesei: Svarţental, Schwarzthal, Szwarctal
Sadova: Sadova, Sadowa
Stulpicani: Stulpicani, Stulpikany, Sztulpikany
Slătioara: Slatioara, Slatiora, Slatora
Vama: Vama, Wama
Vatra Dornei: Vatra Dornei, Dornawatra
Vatra Moldoviţei: Vatra Moldaviţei, Watra Moldawitza, Watra Moldowycia
Valea Putnei: Vale Putnei, Waleputna
Pojorâta, munţii Adam şi Eva – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)
Districtul Coţmanilor
Berhomet pe Prut: Berhomet lângă Prut, Berhometh am Pruth, Berhomet nad Prutom
Cliveşti: Chliveşti, Chliwestie, Chliwszcze
Clivodin: Clivodin, Kliwodyn
Coţmani: Coţmani, Kotzman, Kicman
Davideşti: Davideşti, Dawidestie, Dawydiwci
Dubăuţi: Dubăuţ, Duboutz, Dubiwci
Gavrileşti: Havrileşti, Hawrylestie, Hawryliwci
Ivancăuţi: Ivancăuţ, Iwankoutz, Iwankiwci
Iujineţ: Jujeneţ, Juzynetz, Juzynci
Laşchiuca: Laşchiuca, Laschkowka, Laszkiwka
Lujeni: Lujeni, Luzan, Luzany
Malatineţ: Malatineţ, Malatynetz, Malatynci
Nepolocăuţi: Nepolocăuţ, Nepolokoutz, Nepolokiwci
Orăşeni: Orăşeni, Oroscheny, Orosziwci
Oşehlib: Oşechhlib, Oschechlib, Oszychliby
Piedecăuţi: Piedecăuţ, Piedykoutz, Pjadywci
Revacăuţi: Revacăuţ, Rewakoutz, Rewakiwci
Suhoverca: Suchoverkov, Suchowerchow, Suchowerchiw
Stăuceni: Stauceni, Stawczan, Stawczany
Şipeniţ: Şipeniţ, Schipenitz, Szypynci
Şişcăuţi: Şişcăuţ, Schischkoutz, Szyszkiwci
Valeva: Valava, Walawa
Viteliuca: Viteliuca, Witelowka, Wyteliwka
Zelenău: Zeleneu, Zeleniw
Horă la Vicovu de Jos, în martie 1917
Districtul Rădăuţilor
Măneuţi: Andrasfalva, Andraszfalwa
Bilca: Bilca, Bilka
Burla: Burla
Bădeuţii Noi: Badeuţ German, Deutsch Badeutz, Badeuc Nimeckyj
Bădeuţii Vechi: Badeuţ Român, Rumänisch Badeutz, Badeuc Rumuriskyj
Gura-Putnei: Carlberg, Karlsberg
Costişa: Costişa, Kostischa, Kostysza
Frătăuţii Vechi, comuna germană: Deutsch Alt-Fratautz, Fratiwci Stari Nimecki
Frătăuţii Vechi, comuna română: Rumänisch Alt-Fratautz, Fratiwci Stari Rumunski
Frătăuţii Noi: Neufratautz, Fratiwci Nowi
Gălăneşti: Galaneşti, Galaneschty, Galaneszty
Horodnicul de Jos: Unterhorodnik, Horodnyk Dolisznyj
Horodnicul de Sus: Oberhorodnik, Horodnyk Horisznyj
Marginea: Margina, Mardzina, Mardzyna
Milişăuţii de Sus: Mileşeuţ de Sus, Obermilleschoutz, Mylysziwci Wyszy
Putna: Putna
Rădăuţi: Radauţ, Radautz, Radivci
Satul Mare Nou: Satul Mare German, Desutsch Satulmare, Satulmare Nimecke
Satul Mare Vechi: Satul Mare Român, Rumänisch Staulmare, Satulmare Rumunske
Seletin: Seletyn
Straja: Straza
Şipotele Sucevei: Şipot, Schipoth, Szipot
Suceviţa: Suczawitza, Suczawycia
Vicovul de Jos: Unterwikow, Wikow Dolisznyj
Vicovul de Sus: Oberwikow, Wikiw Horisznyj
Volovăţ: Voloveţi, Wolowetz, Wolowec
Voitinel: Woitinell, Wojtynel
Vicovu de Jos, în 1917
Siret – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)
Districtul Siretului
Băhrineşti: Bahrineşti, Bahrinestie, Bahryneszty
Baineţ: Baince
Bălcăuţi: Balcauţ, Balkoutz, Balkiwci
Bănceşti: Banceşti, Banczestie, Banczesty
Botuşăniţa: Botuşaniţa, Botuschanitza, Botuszanitza
Petriceni: Camenca, Kamenka
Calafindeşti: Kalafindestie, Kalafindeszty
Cepercăuţi: Cerepcăuţ, Czerepkoutz, Czerepkiwci
Cândeşti: Chindeşti, Kindestie, Kindeszty
Climăuţi: Climăuţ, Klimoutz, Klymiwci
Fântâna Albă: Fontana Alba, Fontina Alba, Fontyna Alba
Gârbăuţi: Gherbăuţ, Gerboutz, Gerbiwci
Grăniceşti: Graniceşti, Graniczestie, Graniczeszty
Gropeni: Gropana
Dorneşti: Hadic, Hadikfalwa
Hliboca: Hliboka, Hlyboka
Mihuceni: Mihuczeny
Muşeniţa: Muschenitza, Muszenycia
Mănăstioara: St. Onufrey, Sw. Onufryj
Negostina: Negoştina
Oprişeni: Panţir, Oprischeny, Opryszeny
Poieni: Pojeni, Pojeny
Prevorochi: Preworokie, Preworoky
Rogojeşti: Rogozestie, Rogozeszty
Vicşani: Ruda
Siret: Sirete, Sereth, Seret
Slobozia Bârlinţilor: Slobodia Berlince, Slobodzia Berlince, Slobodzija Berlince
Stârcea: Stirce, Styrcze
Sinăuţii de Jos: Sinăuţul de Jos, Untersynoutz, Syniwci Doliszni
Sinăuţii de Sus: Sinăuţul de Sus, Obersynoutz, Syniwci Horiszni
Stăneştii de Jos pe Siret: Unterstannestie a/S, Staniwci Doliszni
Stăneştii de Sus pe Siret: Oberstannestie a/S, Staniwci Horiszni
Şerbăuţi: Şerbăuţ, Scherboutz, Szerbiwci
Tereblecea Nouă: Tereblecea Germană, Deutsch Tereblestie, Terebleszty Nimecki
Tereblecea Veche: Tereblecea Românească, Rumänisch Tereblestie, Terebleszty Rumunski
Tărăşeni: Tereşeni, Terescheny, Tereszeny
Ţibeni: Istensegits, Isztenszegic
Trestiana: Dymka
Văşcăuţii pe Siret: Waschkoutz a/S, Waszkiwci nad/S
Volcineţ: Wolczynetz, Wolczynci
Mărgineni, în mai 1918
Districtul Storojineţului
Banila pe Siret: Banila Moldovenească, Moldauisch Banilla, Banyliw Woloskyj
Bobeşti: Bobestie, Bobiwci
Broscăuţii Vechi: Broscăuţ Vechi, Alt-Broskoutz, Broszkiwci
Boscăuţii Noi: Broscăuţul Nou, Neubroskoutz, Broszkiwci Novi
Budeniţ: Budenitz, Budynci
Carapciu pe Siret: Karapciu am Sereth, Karapcziw nad Seretom
Comăreşti: Comareşti, Komarestie, Komariwci
Corceşti: Korczestie, Korcziwci
Crasna lui Ilschi: Krasna Ilski
Crasna Putnei: Krasna Putna
Cupca: Kupka
Cireş: Cziresz, Czyresz
Ciudei: Czudyn
Davideni: Dawideny, Dawydeny
Crăsnişoara Nouă: Huta Nouă, Neuhüte, Nowa Huta
Crăsnişoara Veche: Huta Veche, Althüte, Stara Huta
Iordăneşti: Jordanestie, Jordaneszty
Igeşti: Idzestie, Idzesty
Mesteceni: Augustendorf
Ostra: Ostra, Oastra
Panca: Panka
Pătrăuţi pe Siret: Petrăuţi p/S, Petroutz a/S, Tetriwci nad/S
Prisăcăreni: Presecăreni, Pressekareny, Presekareny
Ropcea: Ropcze
Slobozia Comăreştilor: Slobodia Comareştilor, Komarestie Slobodzia, Komariwci Slobodzia
Storojineţ: Storozynetz, Storozynec
Suceveni: Suczaweny
Jadova: Jadowa, Zadowa
Biserica din Bosanci, cu Romstorfer în planul doi
Altarul bisericii din Bosanci, proiectat de Romstorfer
Districtul Sucevei
Bălăceana: Balaceana, Blaczana
Bosance: Bosancea, Bossancze, Bosancze
Buneşti: Bunestie, Buneszty
Buninţi: Bunince
Călineştii lui Cuparencu: Kalinestie Kuparenco, Kalyniwci Kuparenko
Călineştii lui Ienachi: Kalinestie Jenaki, Kalyniwci Jenakoho
Chilişeni: Chiloşeni, Chilischeni, Chiliszeny
Comăneşti: Komanestie, Komaneszty
Costâna: Costina, Kostina, Kostyna
Danila: Danila
Găureni: Gaureni, Gawreny
Dărmăneşti: Hatna
Ipoteşti: Ipotestie, Ipoteszty
Iţcanii-Gară: Itzkany Banhof, Itckany Dworec
Iţcanii Noi: Neuitzkany, Itckany Nowi
Iacobeşti: Jakobestie, Jakobeszty
Lipoveni: Lipoweni, Lipoweny
Liaura: Lisawra
Liteni: Liteny
Liuzii Homorului: Ludi Humorului, Ludihumora, Ludyhumora
Mărăţei: Mereţei, Meretzei, Merecey
Mihoveni: Mihoweni, Mihoweny
Mitocul-Dragomirnei: Mitoka Dragomirna
Părhăuţi: Părhăuţ, Parhoutz, Parhiwci
Pătrăuţii pe Suceavă: Petroutz, Petriwci
Răuseni: Reuseni, Reuseny, Rewseni
Româneşti: Romaneşti, Romanestie, Romaneszty
Ruşii Mănăstioarei: Rus-Mănăstioara, Russ-Mănăstioara
Plăvălar: Rus Plavalari, Russ Plawalar
Poienii pe Suceavă: Rus Poieni, Russ Pojeni, Rus Pojeny
St. Ilie: St. Illie, Sw. Ili
Securiceni: Sekuriczeni, Sekuryczeny
Şcheia: Scheia, Skeja
Slobozia Pruncului: Slobodzia, Slobodzija
Soloneţ: Solonetz, Solonec
Stroieşti: Strojestie, Strijeszty
Suceava: Suczawa
Tişăuţi: Teschoutz, Tesziwci
Teodoreşti: Theodorestie, Teodoreszty
Uideşti: Uidestie, Ujdesszty
Zahareşti: Zaharestie, Zacharesoszty
Vicovu de Jos, în 1917
Case din Vatra Moldoviţei. în 1894
Districtul Vaşcăuţilor
Bărbeşti: Berbeşti, Berbestie, Barbiwci
Slobozia Banilei: Banila Slobozia, Banilla Slobodzia, Banyliw Sloboszija
Banila pe Ceremuş: Banila Rusească, Russisch Banilla, Banyliw Ruskyj
Căbeşti: Cabeşti, Kabestie, Kabyn
Călineşti pe Ceremuş: Calineşti p/C, Kalinestie a/Cz, Kaliniwcina d/Cz
Carapciu pe Ceremuş: Karapcziu a/Cz, Karapcziwna s/Cz
Costeşti: Kostestie, Costynci
Ceartoria: Ceartorea, Czartoria, Czartoryja
Dracineţ: Draczynetz, Draczynci
Hliniţa: Hlinitza, Hlynycia
Mănineştii de Jos: Ostra
Stăneştii de Jos pe Ceremuş: Unterstanestie a/Cz, Staniwci Doliszni nad/C
Stăneştii de Sus pe Ceremuş: Oberstanestie a/Cz, Staniwci Horiszni nad/C
Văşcăuţii pe Ceremuş: Văşcăuţ, Waschoutz, Waszkiwci
Vilaucea: Vilauce, Willawce, Wylawcze
Voloca pe Ceremuş: Woloka a/Cz, Woloka nad/C
Zamostea: Zamosti, Zamostie, Zamostije
Coloană militară sanitară, la Vicovu de Jos, în 1917
Districtul Vijniţei
Bahna: Bahna
Berhomet pe Siret: Berhometh a/S, Berhomet nad/S
Chiseliţeni: Chiseliţe, Kisselitze, Kysylyci
Coniatin: Koniatyn
Ciornohuzii: Czornohuzy
Dihtineţ: Dichtineţ, Dichtenitz, Dychtynci
Câmpulungul Rusesc: Dolhopole, Dowhopole
Ispas: Ispas
Iabloniţa: Jablonitza, Jablonycia
Lucavăţul pe Siret: Lucaveţ p/S, Lukawetz s/S, Lukawec nad/S
Măriniceni: Marenice, Marenicze, Marynyci
Mega: Mega
Mihova: Mihowa
Milie: Millie, Mylyjiw
Pătrăşeni: Petrase, Petrasze, Petraszy
Plosca: Ploska
Zăhăriceni: Podzaharice, Podzaharycz, Pidzacharycz
Revna pe Ceremuş: Rivna, Riwna
Răstoace: Rostochi, Rostoki, Rostoky
Sârghieni: Serghie, Sergie, Sergiji
Sălăşeni: Stebne
Putila: Storoneţ Putila, Storonetz Putilla, Storonec Putyliw
Şipotele pe Siret: Şipot, Schipot, Szypit
Torăceni: Torachi, Toraki, Toraky
Gura-Putilei: Uscie Putila, Uscie Putilla, Ustie Putyliw
Vijnicioara: Vijenca, Wizenka
Vijniţa: Wiznitza, Wyznycia
Gara din Vicovu de Jos, în 13 mai 1917
Districtul Zastavnei
Babin: Babin, Babyn
Boianceni: Boianciuc, Bojanczuk
Borăuţi: Boroutz, Boriwci
Vadu-Nistrului: Brodoc, Brodok, Bridok
Cadobeşti: Kadobestie, Kadobiwci
Chisălău: Chisileu, Kisseleu, Kysyliw
Crisceatec: Kryszcatek, Kryszcatyk
Culeuţi: Kuleutz, Kuliwci
Cuciurul Mic: Cuciur Mic, Kukzurmik, Kukzuriw
Cincău: Czinkeu, Czunkiw
Doroşăuţi: Doroşăuţ, Doroschoutz, Dorosziwci
Horoşăuţi: Horoşăuţ, Horoschoutz, Horosziwci
Iurcăuţi: Iurcăuţ, Jurkoutz, Jurkiwci
Luca: Luka
Mitcău: Mitkeu, Mitkiw
Mosoreni: Mosoriuca, Mossorowka, Mosoriwka
Ocna: Okna, Wikno
Onut: Onuth
Pârâul Negru: Czarny Potok, Czornyj Potik
Pohorlăuţi: Pohorlăuţ, Pohorloutz, Pohoryliwka
Prelipcea: Prelipce, Prelipcze, Prylypcze
Răpujineţ: Repujineţ, Repuzynetz, Repuzynci
Samuşeni: Samusin, Samuszyn, Samuszyn
Tăuteni: Toutri, Toutry, Towtry
Vasilău: Vasileu, Wassileu, Wasyliw
Verbăuţi: Verbăuţ, Werboutz, Werbiwci
Vrânceni: Verenceanca, Werenczanka
Zastavna: Zastawna
Zvineace: Zwiniacze, Swyniacze
Ştefăneşti: Stefanowka, Stefaniwka
Şcoala din Vicovu de Jos, în 16 noiembrie 1917
Acest tablou face parte integrantă din decretul-lege No. 3.099 din 1919 / Ministru de interne: G. G. Mârzescu (Monitorul Bucovinei, Fascicula 56, Cernăuţi, în 19 august nou 1919, pp. 2-31).