Mihaela Grădinariu: La mulți și buni ani!!!

Mihaela Grădinariu, primind Premiul “Roman Istrati”, de la directorul Bibliotecii Bucovinei, Dr. Gabriel Cărăbuş

Îmbătrînește noaptea-n jurul meu,

Gătită-n straie de-mprumut și moarte,

Bat clopotele ultimului zeu

Și rugi albastre fumegă-ntr-o parte,

Iar cerul se-mpietrește peste tot,

Zvîrlind în noi cu zile căzătoare,

Pentru zăpezi căutăm un antidot,

Mințindu-ne că zborul nu mai doare,

Ne dezvelim de numele stingher,

Rămînem goi în gerul din fîntînă,

Și adunăm cuvintele din cer

Tăindu-ne cu verbele la mînă,

Și înc-un an s-așază-n insectar,

Însulițat cu bolduri într-o coastă,

Cu aripi reci, visează tot mai rar

O noapte pătimită și albastră,

Iar noi, desculți, păzim mereu cu sîrg

Colecții infinite de milenii,

Din cînd în cînd mai coborîm la tîrg

Și vindem rumeneală pentru denii,

Din subsuoara noastră, hotărît,

Se naște-o noapte nouă și se duce…

Rămînem cu tot raiul zăvorît

În cumpăna amară de sub cruce…

Poezie de mihaela grădinariu No Comments Jan 2

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XIV)

Bahnhof Jakobeny rechts die Ciotina, 1915

„Vasile a lui Toader Cuciurean, născut în Boian, la 30 ianuarie 1857, ar fi murit, la Paştele ortodox 1917, în Zaritz, guvernământul Saratov, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan a lui Vasile Cuciurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Smereca, născut în Mămăieştii Noi, la 1 iunie stil vechi 1888, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 41 de Infanterie şi ar fi picat pe frontul rusesc, în Galiţia. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Metrou Hadiuc şi a Mariei Stobarczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michailo a lui Giorgi Cantemir, născut în Cliveşti, la 7 noiembrie 1887, a fost înrolat, în toamna 1914, în armata austriacă. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Cantemir, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Georgi a lui Macovei Olexiuc, născut în Lucavăţul pe Siret, la 18 mai 1884, a intrat, în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în serviciul militar şi ajunse în captivitatea rusească. De la iarna 1915 lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Olexiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Petro Lechcun , născut în Stăneştii de Jos, la 25 decembrie stil vechi 1879, a fost intrat, la 12 martie 1915, în serviciul militar şi ajunsese, în acelaşi an, în captivitate rusească. Soţia sa a primit ultima scrisoare de la dânsul în octombrie 1916. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Kalena Lechcun, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Sender a lui Menden Brenner, născut în Vrânceni, în anul 1882, ar fi murit în vara 1915, în Czortkow, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Susie Brenner, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Tanasie a lui Nicolai Cniahiniţchi, născut în Dobronăuţi, la 2 iulie 1882, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în anul 1914, în Regimentul 41 de Infanterie. Încă în acelaşi an, a primit soţia sa o scrisoare de la dânsul şi lipseşte, de atunci, orice veste despre numitul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anenia Cniahiniţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iacob a lui George Grigoraşciuc, născut în Buda, la 1 iulie 1887, a intrat, la începutul războiului mondial, la oaste şi a plecat, cu Regimentul 22 Infanterie, pe frontul rusesc. De la începutul anului 1915, lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Grigoraşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ilie Panciuc, născut în Bila, la 13 octombrie 1877, să fi murit în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica Panciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Alexandru Dworecki, născut în Ocna, la 22 ianuarie 1887, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în luna lui august 1914, în serviciul militar şi ajunse în captivitatea rusească. Ultima scrisoare a primit soţia sa în luna martie 1917. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Olgăi Dworecki, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Macreniuc, născut în Ciudei, la 28 august 1886, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în anul 1914, în Regimentul 15 de Infanterie şi ar fi grav rănit la o luptă în contra ruşilor, în Carpaţi, în luna lui martie a anului 1915. De atunci lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Elisaveta Macreniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui Petrea Giuraniuc, născut în Cândeşti, la 2 noiembrie 1888, să fi murit în martie 1917, în Oberhollabrunn, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Vasile şi Ilie a lui Petrea Giuraniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Domnica Festici, născută Railean, în Lehăcenii Teutului, la 8 octombrie 1849, ar fi murit, la finea lui noiembrie 1915, în Lehăcenii Teutului, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan Festici, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Olexa a lui Petru Storoşciuc, născut în Piedecăuţi, la 26 februarie 1885, a plecat, în toamna anului 1914, la război şi, îmbolnăvindu-se grav, ar fi murit într-un spital de lângă frontul italian, în toamna anului 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ionenei Storoşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Nicolai Halip, născut în Volcineţ, la 21 septembrie 1878, a plecat, la 1 august 1914, la război şi a trimis soţiei sale ultima ştire de pe câmpul de luptă la începutul lui ianuarie 1915. De atunci e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Halip, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasile Mechetiuc, născut în Babin, la 27 noiembrie 1878, chemat sub arme, în 1915, luând parte la o luptă de lângă Leow, dată în acelaşi an, e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Mechetiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Aftanasie Zelencu, născut în Hliboca, la 2 aprilie 1886, a fost chemat sub arme, în august 1914, şi a luptat pe frontul galiţian. În mai 1915, a primit soţia sa de la el ultima scrisoare, datată din anul 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicăi a lui Dionisie Zelencu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Adalbert Pelczar, născut în Văşcăuţi, la 8 decembrie 1887, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat, cu deosebire, pe frontul galiţian, până la 1 mai 1915. Din mai 1915, n-a sosit, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei a lui Ioan Pelczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Simion a lui Gheorghe Niţan, din Drăgoieşti, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleonora a lui Simion Niţan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Florea Brăiescu, din Arbore, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalena a lui Ion Brăiescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Ioan Mihailiuc, născut în Clocucica, la 28 noiembrie 1880, a plecat, în anul 1916 (primăvara), la armată şi e dispărut din acea vreme, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Mihailiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Gheorghe Opaiţ, născut în Iordăneşti, la 14 martie 1880, a plecat, la 1 august 1914, la război şi ar fi murit, cam pe la începutul lunii septembrie 1914, în luptă, la Halici. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ilianei Opaiţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Aniţa a lui Andri Toma, născut în anul 1843, în Boian, ar fi murit în toamna anului 1916, în Farfus, lângă Astrachan, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale, Marghiola a lui Ilie Toma, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Ioan a lui Procopie Pisariuc, născut în Corovia, la 3 iulie 1879, ar fi murit, la o săptămână înaintea Paştelui ortodox 1919, în Petro-Pavlosk, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Alexa şi Toader a lui Procopie Piusariuc şi a soţiei dispărutului, Aniţa Pisariuc a lui Ion, născută Deliţoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Catarina a lui Candrea Dîrda, născut în Boian, la 13 decembrie 1911 stil vechi, ar fi murit, în august 1917, în Boian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei, Domnica a lui Candrea Dîrda, procedura pentru declararea morţii celei dispărute”.

„Ioan a lui Nicolai Ignătescu, din Gemene, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Victoria a lui Ioan Ignătescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie vel Ilaş a lui Gheorghe Chidoveţ, din Dărmăneşti, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Ilie a lui Gheorghe Chidoveţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Ioan Luţac, din Pătrăuţi (pe Suceava – n. n.), a participat la război şi ar fi murit într-un spital din Freiberg, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Ştefan Luţac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Samuilă a lui Gheorghe Ghiaţă, din Botuşana, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Samuilă Ghiaţă, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gherasim a lui Costan a lui Dumitru Câmpan, din Suceava, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Gherasim Câmpan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Dumitru Bodnariuc, din Milişăuţii de Sus, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Bodnariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Cozmiuc, din Mărăţei, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia a lui Ioan Cozmiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Onufrei a lui Gavril Robu, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1914, pe câmpul de luptă, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Calistra a lui Onufrei Robu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Manoli Hrişca, din Voitinel, a participat la război şi ar fi murit într-un spital din Stiria, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea maicii sale, Reveca Hrişca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Heinrich Manz, gardist financiar din Ilişeşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Procuraturii de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Marusiec, din Dărmăneşti, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eleana a lui Ioan Marusiec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Jakob a lui Franz Krammer, din Măzănăieşti, a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, în anul 1919, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soacrei sale, Maria a lui Jesef Noverki, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Karl Straub, din Rădăuţi, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Italia, în anul 1919, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Antonia Straub, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Tanasi Mârza, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut în o luptă pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Titiana a lui Vasile Mârza, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Paşcan, din Ilişeşti, a participat la război şi ar fi murit în un lagăr de prizonieri, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Victoria a lui Nicolai Paşcan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie Moroşan, din Mănăstirea Humorului, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei fratelui său, Nistor Moroşan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Ioan Iachimciuc, din Mitocul Dragomirnei, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Leontina a lui Vasile Iachimciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz a lui Josef Pöllmann, din Voivodeasa, a participat la război şi ar fi căzut pe câmpul de luptă, în anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea fratelui său, Josef a lui Josef Pöllmann, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Roman a lui Axenti Apostol, din Arbore, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Frosina a lui Roman Apostol, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gheorghe Tabarce, din Arbore, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ilinca a lui Vasile Tabarce, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 19, Cernăuţi, 1 iulie nou 1921, pp. 244-254

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Jan 1

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XIII)

1914: Stellungen d. freiw. Bukowina Baon

„Kozma Leforowicz, născut la 11 august 1880, a fost deportat, în decembrie 1918, de muscali la Siberia şi ar fi murit acolo, în oraşul Kurhan, guvernia Tobolsk. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eugeniei Leforowicz, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Gavril a lui Teodor Petraşciuc, născut în Bărbeşti, la 21 august 1867, ar fi murit, în toamna 1916, în Prislop, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale Paraschiva Cozma, născută Petraşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Nicolai Plantos, născut în Stăneşti de Sus, la 6 august 1884, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 41 de Infanterie şi a luat parte la luptele în contra Italiei. De la vara 1916, lipseşte orice veste de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Magdalenei Plantos, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Marian a lui Ioan Lambo, născut în Boian, la 1 februarie 1885, a plecat, în august 1914, la război şi să fi căzut mort într-o luptă de pe frontul galiţian, la 14 septembrie 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Josef Lambo, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Simion Lupaşco, născut în anul 1887, în Carapciu pe Ceremuş, cu ultimul domiciliu în Cernăuţi, cizmar, a fost înrolat în armată, în noiembrie 1914. De la primăvara anului 1915, lipseşte orice ştire de la dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Michail Lupaşco, oficiant de cancelarie în Cernăuţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pavel (Paulo) Kowalczuk, născut în 29 iunie stil vechi 1879, la Serghieni, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în armata austro-ungară. La Paşti 1916, a primit soţia sa, Euftimia Kowalczuk, ultima scrisoare de la dânsul. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Euftimiei Kowalczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilie a lui Georgi Poraico, născut în Flondoreni, la 29 noiembrie 1884, chemat, încă în anul 1905, la oaste, a slujit neîntrerupt până la izbucnirea războiului mondial. În toamna 1914, a plecat la front şi, de atunci, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ştefan a lui Georgi Poraico, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasil Sopinnek, născut în Cincău, la 29 ianuarie 1884, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat, cu acesta, la câmp. De când soţia sa, în vara 1915, a primit o scrisoare, până acum, lipseşte orice veste despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eufrosinei Sopinnek, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michail a lui Onufrei Florescul, născut în Stăneşti de Sus, la 28 septembrie 1878, a plecat la război, în martie 1915, şi a trimis, de pe câmpul de luptă, soţiei sale ultima scrisoare. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilenei Florescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

1914: Flüchtlinge aus der Bukowina

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 13 mai nou 1921, pp. 203-205

BUCOVINA UNIRII CU ŢARA No Comments Jan 1

Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (III)

Gheorghiu: Ţărani bucovineni sau La sfat în pragul casei

„I). Deciziune de expropriere No. 336/20. Deriziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fosc. No. 82, Cernauca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 176 ha 24 a 84 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. 334/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 319, Jucica Veche, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 125 ha 58 a 71 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deciziune de expropriere No. 116/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 194 şi 195, Şubraneţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, precum şi corpurile rusticale fasc. No. 196 şi 816 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Şubraneţ, în suprafaţă de 68 ha 20 a 99 mp, proprietatea dnei Kajetana Romaszkan, născută Merzowicz, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. 569/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 320, Jucica Nouă şi Rohozna, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 25 ha 10 a 07 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 335/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 322, Lenţeşti de Jos (Camerale) din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 24 ha 85 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. 118/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea corpului rustical fasc. No. 726 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, proprietatea dlui Eduard Kazimierz Winiarski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VII). Deciziune de expropriere N. Ag. 44, Vrânceni II/5. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 143 ha 76 a 42 mp, proprietatea dnei Gusta Hager, născută Korn, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VIII). Deciziunea de expropriere Nr. 421/2. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Rădăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr.299, Rădăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 250 ha 53 a 79 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziunea de expropriere Nr. 386/31. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parcelelor Nr. 702, 703, şi 704 din corpul dominical fasc. Nr. 370, Laşchiuca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 28 ha 15 a 98 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere Nr. Ag. 172/20. Deciziunea comisiei agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 382, Botoşana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 46 ha 96 a 43 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deriziune de expropriere Nr. Ag. 173/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 387, Cajvana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 55 ha 16 a 28 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[2].

Gheorghiu: Munteni bucovineni

I). Deciziune de expropriere No. Agr. 479/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 433, Petriceni (Camenca), din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 482 ha 83 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

II). Deciziune de expropriere No. 59/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 426, Ceahor, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 123 ha 93 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

III). Deriziune de expropriere No. 109/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 437, Corovia, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 10 ha 20 a 30 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Cuciurmic I/4. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 95, Cuciurmic, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea dlui Johann Michael Iacubovici, în suprafaţă de 56 ha 89 a 31 mp, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

V). Deciziune de expropriere No. 175/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului rustical fasc. No. 1877 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Cuciurul Mare, în suprafaţă de 3 ha 37 a 47 mp, proprietatea dlui Anton R. v. Lucasievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VI). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Onut / 9. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea moşiei Onut, în suprafaţă de 201 ha 97 a 01 mp, proprietatea dlui Dr. Stanislaus Kwiatkowski şi a dnei Iulia Cagleckich Kwiatkowska, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

VII) Deciziune de expropriere No. 1582/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis renunţarea la expropriere a corpurilor rusticale fasc. No. 361, 1421,1630 şi 2038 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Pătrăuţi (Suceava), proprietatea dnei Sidonie Reszuska şi Bronislau Reszuski şi Helene Reszuska, măritată Hasenöhrl, a devenit definitivă.

VIII). Deciziune de expropriere No. 390/21/7. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea moşiei Slobozia Comareştilor, proprietatea dnei Elena de Flondor, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

IX). Deciziune de expropriere No. 1164/21. Deriziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiilor Liteni, Brăieşti, Stejeroaia şi Corlata, în suprafaţa de 1642 ha 76 a 06 mp, proprietatea moştenitorilor după Varteres cav. de Pruncul, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

X). Deciziune de expropriere No. 27/V. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis expropriere moşiei Buneşti, în suprafaţă de 242 ha 98 a 93 mp, proprietatea dnei Ecaterina Nedey, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XI). Deciziune de expropriere No. 1638/21. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiei Stupca, în suprafaţă de 481 ha 54 a 47 mp, proprietatea doamnelor Ema Krismanici şi Magdalena Niculiţa Popovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XII). Deciziune de expropriere No. 203/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical 181, Rarancea, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 2257 şi 1123, precum şi corpul dominical fasc. No. 494, Rarancea, şi corpul rustical fasc. No. 2266 şi No. 986 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, în suprafaţă de 470 ha 96 a 13 mp, proprietatea dlui Dr. Kajetan baron Stefanovici şi a dnei Theresia Stefanovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIII). Deriziune de expropriere No. Ag. 44 Iurcăuţi / 6. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical No. 344, Iurcăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 727 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Iurcăuţi şi corpul dominical fasc. No. 151, Orăşeni, şi corpul rustical fasc. No. 1025 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală, în suprafaţă de 898 ha 37 a 03 mp, proprietatea dlui Ştefan de Varteresievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

XIV). Deriziune de expropriere No. Ra 50/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Gura Humorului, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 402, Drăgoieşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 187 ha 63 a 77 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[3].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 68, 69

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 69, 70

Din vremea Unirii, DOCUMENTELE VREMURILOR No Comments Jan 1

1921: Patroni bisericeşti la Congresul din 3 octombrie

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi; foto: Edme Vielliard

„Potrivit dispoziţiunilor art. 12 şi 23 din regulamentul pentru Congresul bisericesc ortodox român al Arhidiecezei Bucovinei, convocat, prin înaltul Decret Regal Nr. 2513 din 17 Iunie 1921, pe ziua de 3 Octombrie, la Cernăuţi, se publică următoarea listă a patronilor bisericeşti particulari, de lege drept credincioasă răsăriteană, îndreptăţiţi la alegerea de 6 reprezentanţi pentru acest Congres:

1). Balasinovici Ioan, Iulian, Vasilău, şi Eugen, prim-consilier la Direcţia generală a bunurilor fondului bisericesc Cernăuţi, Piaţa Vasile Alexandri Nr. 1 (Vasilău) compatroni.

2). Baloşescu Ioan de, Slobozia Comareşti (Jadova).

3). Bigot de St. Quentin Elena, contesă, Jadova (Mihova, Jadova).

4). Bzovei Vasile, Părăul Negru.

5). Calmuţchi Alfred cav. de, notar public, Stăneşti pe Ceremuş (Băiaşeşti).

6). Calmuţchi George de, erezii (Constantin Calmuţchi, Hărlău, Dimitrie Calmuţchi), funcţionar la fabrica de zahăr Roman, şi Vasile Calmuţchi, inspector la C. F. R. Cernăuţi, (Părhăuţi), compatroni.

7). Centrala însoţirilor economice române, Cernăuţi, (Pătrăuţii de Jos pe Siret).

8). Centrala însoţirilor economice rutene (Pătrăuţi de Sus pe Siret).

9). Cercavschi Gavril şi Teofil, Gogolina, compatroni.

10). Comuna politică Volcineţ (Volcineţ).

11). Flondor, născută Grigorcea Elena de, Slobozia Comăreşti.

12). Flondor Emanuil Dr. cav. de, Hliniţa.

13). Flondor Iancu Dr., Strojineţ, (Strojineţ, Broscăuţii-Vechi).

14). Flondor Nicu Dr. cav. de, Cernăuţi, strada Eugen Nr. 4 (Ropcea).

15). Flondor Olto cav. de, Cernăuţi, strada Iancu Zotta No. 17 (Milie).

16). Flondor Tudor cav. de, erezii (Constantin, George şi Florica de Flondor, Rogojeşti) Rogojeşti, compatroni.

17). Giurumia Ilie, Lucaviţa.

18). Giurumia, născută Păunel Olga, Botuşăniţa.

19). Goian Dimitrie cav. de, Storojineţ (Jadova).

20). Grecul Teofil şi Ioana de, Poieni (Stăneşti pe Siret), compatroni.

21). Grigorcea Alexandru cav. de, Cernăuţi, strada Iancu Zotta 19 (Şerăuţi de jos).

22). Grigorcea Ana de şi Stefania Mavrocordato, Cernăuţi, strada Vasilco No. 4 (Cireş, Opaiţeni şi Davideni), compatroni.

23). Grigorcea Alexie şi Dr. Radu cav. de, Prisăcăreni, compatroni.

24). Grigorcea Iancu cav. de, Carapciu pe Siret (Iordăneşti).

25). Grigorcea Vasile cav. de, Cernăuţi, str. Iancu Flondor No. 17 (Sinăuţii de Sus).

26). Hormuzachi Alexandru, Dr. baron, Cernăuţi, strada Iancu Zotta No. 8 (Ropcea).

27). Hormuzachi Constantin baron, Ischi (Ropcea).

28). Iacoviţa Teodor, Igeşti.

29). Ianoş Isidor cav. de, Panca.

30). Isopescul Eugenia, Cernăuţi, str. Gregor No. 11, şi Andriciuc Iulita, Cernăuţi, strada 11 Noemvrie No. 12 (Valeva) compatroni.

31). Kraigher Maria, Slobodzia-Comareşti.

32). Kruzliewska, născută Mănescu Modesta, Tărăşeni.

33). Miculi Alice de, Lucaviţa.

34). Mustatza Xenofon baron, erezii a) Egon baron Mustatza, consilier de administraţie, str. Eminescu 4; b) Otto baron Mustatza, Sadagura şi c) Elena barona Mustatza, Viena, strada Elisaveta No. 22 (Rohozna, Sadagura), compatroni.

35). Niculiţa Constantin cav. de, Cernăuţi, strada Petrino 5 (Stăneştii pe Siret, Mihalcea).

36). Niculiţa Dimitrie cav. de, Costâna, (Costâna, Parhăuţi).

37). Niculiţa Nicolai Dr. cav. de, Costâna (Stroeşti).

38). Padura Dimitrie şi Olimpia, Boianceni (Verbăuţi), compatroni.

39). Popovici Alecu cav. de, erezii (Magda de Niculiţa, Costâna), Stupca.

40). Popovici Dori Dr., Cernăuţi, palatul administrativ (Mihalcea).

41). Preda de Ioan, Mircea şi Visarion, Văşcăuţi pe Siret, compatroni.

42). Rey Petru de, Igeşti.

43). Sachnovici Victor, Banila pe Siret (Cireş-Opaiţeni).

44). Samson Dionisie cav. de, Zelenău.

45). Dela Scala Eugenia contesa, Zelenău.

46). Stârcea Ion baron, Cernăuţi str. Petrino 5 (Valea Seacă).

47). Sturza Mihai, Iaşi, strada Carol 19 (Bosancea, Ruşii-Mănăstioarei, Uideşti).

48). Szydlowska, născută de Grecul Pulcheria, Mihalcea.

49). Szymonowicz, născută de Grigorcea Ema baroană, strada Iancu Zotta 13 (Dubăuţi).

50). Alma de Volcinschi, Budeniţ.

51). Wassilko-Serecki Alexandru conte, Şipeniţ (Cincău).

52). Wassilko-Serecki Anisia contesa, Şipeniţ.

53). Wassilko-Serecki Ecaterina baroană, erezii, a) George conte Wassilko-Serecki, Cernăuţi strada Flondor Nr. 38., b) Victor Wassilko-Serecki, Cernăuţi str. Iancu Zotta 16, (Mihova), compatroni.

54). Wassilko Elena de, Panca.

55). Wassilko-Serecki Elisaveta contesa, Cernăuţi strada Flondor 38, Lucavăţul de Jos pe Siret.

56). Wassilko-Serecki George conte, strada Flondor 38, Berhomet pe Prut, Banila pe Siret.

57). Wassilko Ruxanda de, Panca.

58). Zotta Margareta de, Iaşi strada Cuza Vodă Nr. 12, Davideni.

59). Zotta Maria, Panca.

Eventuale reclamări contra admiterii unor persoane neîndreptăţite la alegere sau în contra trecerii cu vederea a altor persoane cu dreptul de alegere sunt a se înainta, în termen de 8 zile, începând cu ziua de 1 August 1921, către dl. Preşedinte al Comisiunii de Unificare, în Cernăuţi. Care decide asupra reclamărilor făcute definitiv. Reclamările înaintate după acest termen se vor respinge, conf. Art. 23, ca întârziate / No. 3448/21 / (pentru) Preşedintele Comusiunii de unificare / (ss) Stefanelli”[1].

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi 21 iulie nou 1921, pp. 64-66

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Jan 1