Dragusanul - Blog - Part 1475

Traian CHELARIU

 

Traian CHELARIU

 

Chelariu

 

21.07.1906, Dărmăneşti – 04.11.1966, Suceava

 

         Doctorul în filosofie al Universităţii din Cernăuţi (1937), format ca filosof la Cernăuţi, la Paris şi la Roma, dar „acceptat“, în ultimii ani ai vieţii, doar ca lector al Institutului pedagogic din Suceava, a publicat „Exod“ (1933), „Aur vechi“ (1936), „Zaruri“ (eseuri filosofice, 1936) şi „Versuri de după-amiază“ (1940), „Scrieri lirice“ (1970), „Necunoscuta“ (nuvele, 1972), „Scrieri lirice / sonete pentru tine“ (1973), „Teatru“ (1976), „Poezii în vers alb“ (1983), „În căutarea Atlantidei“ (eseuri, 1989). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Ion CARDEI

 

Ion CÂRDEI

 

Cardei Ion

 

12.11.1906, Smârdan-Dorohoi – 10.01.1970, Bucureşti

 

         Sculptorul care ne-a dăruit bustul lui Ciprian Porumbescu (1933) şi, indirect, prin desenele sale, pe cel al lui Mihai Eminescu, a fost şi un poet iconar autentic, poezia lui fiind pe atât de picturală, pe cât de poetică i-a fost opera plastică. Ca şi opera plastică, poezia lu Ion Cârdei transpune, învăluie într-o stare şi te urcă „pe mâini divine“ spre „corabie de nouri“, spre vecinătatea lunii („măr de aur“), acolo unde e linişte de câmp abia secerat. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


George BILAN

 

George BILAN

 

Bilan

 

17.05.1907, Stupca – 1973, Bucureşti

 

         Discipol al primului sculptor al Bucovinei, Ioan Pâşlea, dar şi profesorilor săi Oscar Han, Dimitrie Paciurea şi Corneliu Medrea, George Bilan a rămas în memoria locurilor mai ales prin portretistică, bustul lui Simion Florea Marian (1935), bucurându-se de cea mai largă notorietate, alte două busturi cunoscute fiind cel al lui Ştefan cel Mare, amplasat în colegiul sucevean care poartă numele voievodului, şi cel al lui Ciprian Porumbescu (1937) din Supca.


Mihai HORODNIC

 

Mihai HORODNIC

 

Horodnic

 

15.07.1907, Bilca – 04.09.1926, Suceviţa

 

         „Primul poet modern al Bucovinei“ (Streinul) debuta, în 1922, în revista rădăuţeană „Mugurul“, pe care avea să o conducă, din ianuarie 1924, cu un colectiv de redacţie din care făceau parte Iulian Vesper, Ion Roşca, Ionel Negură, Iftimie Galan, Tit Cârsteanu şi Eugen Prelipceanu. În 1936, Ionel Negură şi Vasile Posteucă îi publicau, la Cernăuţi, cartea de poezie „File de poveste“, iar în 1938, în Biblioteca „Bucovina” a lui Ilie E. Torouţiu, i se publica, la Bucureşti, piesa în trei tablouri „Haiducii“. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Traian CANTEMIR

 

Traian CANTEMIR

 

Cantemir

 

20.11.1907, Pătrăuţii Sucevei – 07.08.1998, Iaşi

 

         Critic şi istoric literar, şcolit la Universitatea din Cernăuţi şi la Academia di Romania din Roma, cu activitate spornică în „Junimea Literară“, „Revista Bucovinei“, „Bucovina literară“, „Făt-Frumos“ etc., folclorist, lingvist şi scriitor, Traian Cantemir şi-a imaginat lumi paralele în nuvelele abandonate prin cuprinsul vechilor reviste literare, dar şi în romanele cu destin neîmplinit, „Fata Gazdei“ şi „Lumini şi umbre“, sau exemplara sa carte, care îl proba ca romancier redutabil, „Mensa Academică“ (1938). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Pagina 1,475 din 1,497« Prima...102030...1,4731,4741,4751,4761,477...1,4801,490...Ultima »