Trupele BUCOVINA ROCK CASTLE: bucovina

Cu un palmares artistic impresionant, în care, la loc de cinste, se poziţionează participarea, în 2010 (în 2009, participase altă trupă din festivalul nostru, ALTAR), la cel mai important festival de rock extrem din Europa, Wacken Open Air, desfăşurat în Germania, trupa suceveano-ieşeană BUCOVINA înseamnă o expresie modernă (heavy-black metal) a unor ritmicităţi ancestrale, pe care componenţi trupei le explică preţios şi neaşteptat de siropos feministic duios Anastasia trecea: “Muzica BUCOVINA este expresia romantica a sentimentului de apartenenţă, forma auditivă a unei dorinte ancestrale de a pătrunde şi rămâne într-un spaţiu accesibil doar conştiinţei superioare şi izolat de tumultul contemporan”.

În componenţa: Florin “Crivat” Ţibu (chitară), Bogdan Luparu (chitară), Bogdan “Vifor” Mihu (tobe) şi Tudor “Beks” Murariu (bass), BUCOVINA înseamnă o identitate muzicală distinctă, care se impune şi prin creaţie (ştiu doar că urmează un nou album, după “Ceasul aducerii-aminte”, din 2006).

“Muzica pe care o facem, preferăm să spunem că ea este o muzică pentru cei care iubesc munţii, natura, raurile şi jivinele codrilor, apusurile şi răsăriturile deopotrivă; iar, în acelaşi timp, cântecele noastre sunt menite a aduce aminte celor care le ascultă că există încă oaze de linişte în lumea de azi, şi că orice călătorie, în ţinuturile sălbatice ale munţilor, fie ea chiar şi una imaginară, ne va aduce întotdeauna mai aproape de ceea ce suntem în fapt: o licărire de spirit în mijlocul Naturii măreţe!”.

BUCOVINA este o trupă bună, extrem de sonoră şi, uneori, chiar violentă în sonorităţile ritmice străvechi, pe care le cultivă şi din nevoia de stil, mai ales din nevoia de stil, într-o competiţie creatoare acerbă şi incredibil de valoroasă, cea a muzicii generaţiilor veşnic tinere, a generaţiilor rock.

BUCOVINA ROCK CASTLE No Comments Jul 21

Cine-i cel mai mare terorist din România?

Ca patriot român încă insist,

deşi Hayssam s-a cam ales cu

faima că e un mare terorist,

că-i doar un biet copil, lângă Băsescu!

Urzica vieneza No Comments Jul 21

Chiar şi găina, uneori, se dă… cocoş!

Pe Elena nu dau vina,

deci o spun fără reproş:

Pe la noi, chiar şi găina,

uneori, se dă… cocoş!

Urzica vieneza No Comments Jul 21

Minunea de la Maglavit şi presa

Exagerările de presă, dar şi cele de “făptuire politici” nu au întârtziat să apară, Petrache Lupu din Maglavit devenind onestelor lui năluciri, o mină de aur şi pentru biserică, şi pentru media, dar şi pentru guvernanţi.

În media, s-a ajuns la nişte exagerări atât de penibile, încât onestul cioban de pe malul Dunării le-ar fi dezminţit cu repulsie, dacă nu ar fi devenit prizonierul bigotismului şi fariseismului tradiţional românesc.

Făcând o glumă pe socoteala lui Petrache Lupu,

Sfntii Petrache Lupu si Gigi Becali de la Maglavit

un comerciant îşi taie două degete

Piatra-Neamţ, 22. Un caz extraordinar s-a înregistrat, ieri, seara în localitate. Domnul Leon Solomonică, patronul localului „Metropol”, vorbea cu mai mulţi clienţi despre Maglavit şi Petrache Lupu.

Făcând o glumă pe socoteala ciobanului, manifestându-i necredinţa în „minunile” acestuia, în clipa când pronunţa numele ciobanului, un cuţit, pe care-l avea în mână şi cu care voia să ia un măr din raft, i-a tăiat două degete de la mână.

După ce i s-a dat ajutorul medical, fiind pansat, cârciumarul, galben ca ceara, deşi evreu, s-a îndreptat către portretul lui Petrache Lupu (pe care-l are atârnat în local), închinându-se în faţa lui şi cerându-i iertare.

Această întâmplare a impresionat profund clientela care se afla în local, şi care a interpretat-o ca o nouă minune (Glasul Bucovinei, nr. 4673 din 24.10.1935, p. 3).

Construirea unui debarcader la Maglavit

Zilele trecute, a venit la Maglavit, cu iahtul „Domniţa Florica”, domnul Mihailopol, directorul general al serviciului hidraulic, însoţit de domnul inginer Roşiu, subdirector, spre a studia, la faţa locului, posibilitatea construirii, în acest nou punct dunărean, a unui debarcader, în vederea întâmpinării mulţimii de pelerini, ce sosesc aici, pe Dunăre.

S-a hotărât construirea unui chei, a unei clădiri mari, destinată pentru sală de aşteptare, pe clase, şi o şosea pietruită, care să ducă, de la debarcader, la locul sfânt.

Lucrările vor începe, probabil, în primăvară (Gasul Bucovinei, nr. 4692, din 20.11.1935, p. 2).

Un loc sfânt, recunoscut ca atare şi de autorităţi, ce-i drept – într-un mod indirect, merita o mănăstire minunată, în care şi Gigi Becali, pentru făptuirile-i creştineşti, îşi are portretul de ctitor, alături de celălalt cioban, Petrache Lupu.