Dragusanul - Blog - Part 1360

Iconografie ardeleană: Aşezări urbane

 

Die Osterechisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild

Die Osterechisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild

 

Există, şi în cazul Ardealului, o uriaşă iconografie veche, de care mai nimeni nu mai are habar. Şi, cred eu, e nevoie să atenţionăm asupra existenţei mărturiilor iconografice, până nu se pierd pentru totdeauna.

 

 

Cu această motivaţie, pun la dispoziţia publicului iconografia din volumul VI – Siebenburgen – al monumentalei lucrări “Die Osterechisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild“, volum publicat la Viena, în 1902, schiţând, astfel, o extensie simbolică spre întreaga Transilvanie, dar şi spre “trecutul ei clasic românesc“, după cum formula Dimitrie Onciul.

 

 

 

Insula Ada-Kaleh

Insula Ada-Kaleh

 

Alba Iulia

Alba Iulia

 

Alba Iulia

Alba Iulia

 

Anina

Anina

 

Băile Balvanioş

Băile Balvanioş

 

Balvanioş, ruina cetăţii

Balvanioş, ruina cetăţii

 

Băile Buziaş

Băile Buziaş

 

Băile Herculane

Băile Herculane

 

Băile Tuşnad

Băile Tuşnad

 

Aşezare balneară

Aşezare balneară

 

Bistriţa - panoramă

Bistriţa – panoramă

 

Bistriţa, casa lui Ion Pietraru

Bistriţa, casa lui Ion Pietraru

 

Blaj

Blaj

 

Blaj, Palatul Episcopal Ortodox

Blaj, Palatul Episcopal Ortodox

 

Braşov - panoramă

Braşov – panoramă

 

Braşov, piaţa

Braşov, piaţa

 

Braşov, statuia lui Honterus

Braşov, statuia lui Honterus

 

Braşov

Braşov

 

Cluj, panoramă

Cluj, panoramă

 

Cluj

Cluj

 

Cluj, Bastionul Bethlen

Cluj, Bastionul Bethlen

 

Cluj, bulevardul

Cluj, bulevardul

 

Cluj, oraşul memoriei

Cluj, oraşul memoriei

 

Cluj, Casa Naţionalităţilor

Cluj, Casa Naţionalităţilor

 

Cluj, casa lui Matthias Corvin

Cluj, casa lui Matthias Corvin

 

Cluj, Colegiul Bisericii Reformate

Cluj, Colegiul Bisericii Reformate

 

Cluj, oraş modern, chiar şi  cu secole în urmă

Cluj, oraş modern, chiar şi cu secole în urmă

 

Cluj, Piaţa Oraşului

Cluj, Piaţa Oraşului

 

Cluj, Piaţa Oraşului

Cluj, Piaţa Oraşului

 

Cluj, schiţa statuii ecvestre a lui Matthias Corvin

Cluj, schiţa statuii ecvestre a lui Matthias Corvin

 

Cluj

Cluj

 

Cluj, Universitatea

Cluj, Universitatea “Fraz Joseph”

 

Deva - panoramă

Deva – panoramă

 

Făgăraş

Drumul spre Făgăraş

 

Făgăraş - panoramă

Făgăraş – panoramă

 

Hunedoara

Hunedoara

 

Mediaş, piaţa

Mediaş, piaţa

 

Petroşani

Petroşani

 

Rodna

Rodna

 

Sebes - panorama

Sebes – panorama

 

 

Sfântu Gheorghe

Sfântu Gheorghe

 

Sfântu Gheorghe, piaţa

Sfântu Gheorghe, piaţa

 

Sibiu - panoramă

Sibiu – panoramă

 

Sibiu, hotelul oraşului

Sibiu, hotelul oraşului

 

Sibiu

Sibiu

 

Sibiu

Sibiu

 

Sibiu

Sibiu

 

Sibiu, Muzeul Brokenthal

Sibiu, Muzeul Brukenthal

 

Sighişoara

Sighişoara

 

Sighişoara - panoramă

Sighişoara – panoramă

 

Sighişoara

Sighişoara

 

Sighişoara, statuia poetului Petofi Sandor

Sighişoara, statuia poetului Petofi Sandor

 

Sighişaru - panoramă schiţată

Sighişoara – panoramă schiţată

 

Turda

Turda

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană: altă imagine a Porţii Albei Iulii

 

Împrejurimile Caransebeşului

Împrejurimile Caransebeşului

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană: Alba Iulia

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană (Mediaş?)

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare balneară transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare urbană transilvană

Aşezare urbană transilvană

 

Aşezare balneară transilvană

Aşezare balneară transilvană


Prostituţie legalizată

 

Centura Capitalei-i ocupată

de curvele de-a pururi imorale,

căci prostituţia a fost legalizată

prin ultimele legi… electorale.


Peisaj canin românesc

 

În România, zi de zi

şi-n nopţi cu bolta înstelată,

de maidaneizi te poţi păzi,

însă de javre, niciodată!


Paradox românesc

Paradoxal, de bună seamă,

 în ţara ce ucide visul,

 băsescu-i un final de dramă

 în care ponta-i de tot râsul.


“Sfertodoctul” Drăguşanul vs Savantul Patriot Anonim

 

Unul dintre Savanţii Patrioţi Anonimi ai Bucovinei se dă cu coarnele în sfertodoctismul meu, ca autor al manifestului Mişcării pentru Salvarea Bucovinei, pe motiv că aş aduce grave prejudicii Bucovinei, menţionând Pacea de la Bucureşti, din 7 mai 1918. Cum nu am obiceiul să ascund sub preş adevărurile, chiar şi pe cele neplăcute (nu mă trufesc şi înalţ peste ceea ce suntem – cum cerea Xenopol, în 1871, la Putna), haideţi să vedem ce a fost cu buclucaşa pace, conform mărturiilor bucovinene ale vremii. Citez:

 

 

Luni, în 7 Mai 1918, în ziua de Sf. George, s-a încheiat pacea între Puterile Centrale şi România. Pierderile teritoriale ale României sunt destul de însemnate (…).

 

 

Înspre Bucovina, rectificările de frontieră cuprind un teritoriu de 1.800 chilometri pătraţi. În colţul dintre Transilvania şi Bucovina, noua frontieră duce de pe muntele Ceahlău, peste Bistricioara şi muntele Bivol, înspre Cornu-Luncii. Ea cuprinde satele Borca, Drăgoiasa, Şarul Negri, Şarul Dornei, Arenii, Broştenii, Găineştii ş.a.

 

 

Înspre este, noua frontieră o ia, mai în jos de Sirete, la punctul numit “La Ţară”, şi duce, peste Cândeşti, dincolo de Herţa, la Lunca de lângă Nouasuliţă. Localităţile mai însemnate de pe acest teritor sunt: oraşele Mihăileni şi Herţa, apoi Mamorniţa şi Molniţa” (Viaţa Nouă, anul V, nr. 1, din 26 mai 1918, p. 7).

 

 

Categoric, un recurs disperat la prevederile Păcii de la Bucureşti (valabile, în condiţiile în care reprezintă un tratat internaţional nerectificat de alte tratate, datorită condiţionatei… “Uniri necondiţionate” ) se va putea face, în faţa unui tribunal internaţional, doar atunci când nu vor mai exista alte soluţii, doar atunci când toate legimităţile Bucovinei vor fi călcate trufaş în picioare de către fauna politică dâmboviţeană.

 

 

Când am scris manifestul, folosind trimiterile la tratat, în interdependenţă cu prevederile Proclamaţiei, scrisă de Dimitrie Marmeliuc şi corectată de Iancu Nistor, la “Pajura Neagră”, propuneam, de fapt, un text, de la care să se poată porni, un text cu variantă finală convenită de către toată lumea. Dacă semnatarii manifestului mi-ar fi cerut-o, iar eu nu aş fi avut argumente în favoarea menţinerii în text a respectivei referiri, bineînţeles că renunţam la trimitere. Dar, cum am argumente, prefer să mă retrag eu, decât să mint, conştient, precum pleiada asta de savanţi de două parale, ba încă şi mari patrioţi pe deasupra.

 

 

Prin urmare, Mihai Chira şi “news.bucovina”, başca savantul vostru anonim, eu îmi retrag definitiv demersul. Puţin îmi pasă de ce o să se întâmple, din moment ce niciunul dintre urmaşii mei nu vrea să se mai întoarcă, vreodată, în găunoşenia acestui ţinut, care nu-şi mai merită numele şi care, din păcate, nu mai înseamnă nimic.

 

 

Bucovina este, de mult prea multă vreme, doar o jalnică trufie, o lozincardă fudulie, golită de memorie, deci de responsabilităţi şi faţă de trecut, şi faţă de viitor. Adio, şterg paginile incriminate pe nedrept, şi să nu mai aud, în veci, de voi şi de “Bucovina” voastră!