Duminica bosâncenilor buni de gură

Bosâncenii

*

Când i-am văzut în faţa scenei, împreună cu primarul lor, Anton Curic, am ştiut că bosâncenii din Grupul vocal “Gospodarii” nu-şi vor dezminţi tradiţia, întemeiată în 1894, de învăţătorul Pastei Şandru, care a înfiinţat corul celor 21 de plugari din Bosanci, în componenţa: Tenori I: Gheorghe N. Mitrofan, Nicolai I. Cârlan, Teodor Bocăneţ, Simion Polonic şi George N. Bblândul. Tenori II: George Ieremie, Mihai N. Mitrofan, Ioan Topor, Leon Polonic şi George Smintă. Bas I: Ioan T. Cârlan, Nicolai Ungurean, Ioan Ieremie, Nicolai Bondar şi Teodor Spoială. Bas II: George Colţun, Vasile D. Spoială, Andrei Macovei, Constantin Ieremie, Leon Moruz şi Ştefan Blându.

*

Sufletul grupului de astăti îl constituie instrumentalul (Constantin Irimia, la vioară, iar fata lui, Alexandra Irimia, la cobză), vocile minunate ale gospodarilor din Bosanci izbutind, printr-un repertoriu excelent, arhaicizat doar atât cât trebuie, să mute norii de pe cer, pentru a face loc luminii binecuvântate a sfântului Soare.

*

E grozav şi adevărat acest folclor (aşa cântau gospodarii, pe vremuri, în grup; niciodată nu apărea o femeiuşcă naivă, care să rânjească fals şi să cânte prost), pe care bosâncenii ţi-l aştern pe suflet aşa cum numai bunicii lor ştiau să o facă.

*

Grupul vocal “Gospodarii” din Bosanci

*

Gabi Teişanu, rostind una dintre cele mai spirituale prezentări a grupului

*

*

*

*

*

*

*

*

Bosâncenii, cu Alexandra Irimia în frunte, urmărind spectacolul

*

Constantin şi Alexandra Irimia

*

Tatăl şi fata lui sau povestea muzicii adevărate

*

Motive florale bosâncene

Culisele duminicii de… produs în bucovina

Turnul Păcălin

*

Ce duminică frumoasă! Conducătorii noştri culturali tocmai au descins din atmosfera astrală a poeziei de sub mantia urmaşei lui Eminescu şi au poposit între noi, slugile burjuilor cu abatoare şi caşcavalerii, împlându-ne sufletele de inefabilul liric, pe care îl zăream chiar şi pe distinsele haine de conducători înnăscuţi şi pururi biruitori. În rest, bucurii mărunte, precum prima întâlnire cu pruncuţul colegului nostru Mitruţ Croitoru, pe care fireşte că am pozat-o, dar stăpâniţi-vă curiozitatea până când, aidoma prezentatoarei de la ansablul profesionist (am înţeles, duduie, nu mai repeta atâta!), vă prezint farurile noastre călăuzitoare în edificarea culturii specifice produsului bucovinean.

*

Domnul Manager Viorel Varvaroi, împărţind diplome

*

Doamna director Giocgonda Cojocaru, concurându-mă în paparazzism

*

Domnul director Victor Rusu, înfăţişându-se la fereastra poporului produs în bucovina

*

Domnul Manager Viorel Varvaroi, zâmbindu-vă

*

Doamna director Giocgonda, în prim-plan

*

Domnul director Victor Rusu, în concurs anti-ecologic cu Dănuţ Lungu

*

Mitruţ Croitoru, un tată fericit

*

Viguroasa tânără familie Croitoru

*

Oana-Maria Sârbu-Botezat

*

Mama lui Teiu, de la Toy Machines, şi a Mariei, de la Facultatea de Teatru din Cluj

*

Constantin Irimia şi fata lui, Alexandra

*

Dănuţ Lungu, Oana-Maria Sârbu-Botezat şi Alexandru Negrea

*

Gabi Teişanu şi Constantin Irimia

*

Victor Rusu

*

Victor Rusu, confirmându-şi statutul de iubăreţ al femeilor înalte şi frumoase

*

Unde a dispărut Sinescu?

*

Dănuţ Lungu, Viorel Leancă şi Leonard Zamă

*

Viorel Leancă şi Leonard Zamă

*

Leo

Duminica produsului cu artişti

Ion Lungu: Cred că le-au adus extratereştrii, dom’ Nechifor!…

*

Astăzi, duminică, 28 septembrie 2014, burjuii produsului bucovinean au avut clientelă din belşug, aşa că trasul pe sfoară cu preţuri nesimţite a mers şnur. Era atât de multă lume, încât bietul Bin Laden, anonimizat în mulţimea care se călca pe bombeuri, nu alta, nu şi-a mai putut dezlănţui fericirile lor coregrafice. Dar nu-i bai, pentru că şi în absenţa lor, spiritul luminos al domnilor Ioan Florin Nechifor, Cătălin Sinescu, Ovidiu Lungu şi Ion Donţu plutea plenar peste atmosfera sărbătorească din lunca Sucevei.

*

Pe scenă, Ansamblul Artistic Profesionist “Gioc Gonda Varvaroi” (conform menţiunilor repetate ale prezentatoarei), care ansamblu, după nişte probe de sunet de tip Nazareth, care au durat şi pe timpul spectacolului, i-au dat bice: Hai la oi, la oi, la oi! şi, când nu ţinea, Naşul Mare-i român tare, hopa, ţupa, ţupărea, că măcar îs frumuşea! Şi tot aşa, cu o imbecilitate a textelor de te apuca mila. Noroc de coregrafia narodnicistă, pusă în scenă de comsomolistul stalinist George Paganiuc, noroc de intrările tip şlaier ale orchestrei, care permiteau ţâpurituri nuntatice de intra lumea în libidou colectiv, nu alta!

*

Prezentatoarea Habar n-am, trăiască şefii!

*

Spectacolul ansamblului profesionist (am pricept, madam prezentatoare!) a debutat rezonabil, cu recitalurile colaboratorilor Alexandru Purcuţă (păcat de “jelea” de început!), Doina Apetroaie (interpretare curată, ba chiar frumoasă), Florin Costan  (dacă n-ar fi tras basarabeneşte, ba chiar penibil, cu haiducia, n-ar fi fost de loc rău) şi Mihaela Sfichi (cu atât de dese geografieri folcloroase, de era să ne piardă prin peisaj.

*

Orchestro-coregrafia narodnicistă de început

*

Alexandru Purcuţă

*

Alexandru Purcuţă

*

Doina Apetroaie

*

Doina Apetroaie

*

Florin Costan

*

Florin Costan

*

Publicul Ansamblului

*

Mihaela Sfichi

*

Mihaela Sfichi

*

În preajmă, inutil, dar impresionant, fostul coş de dispersie a gazelor de la defuncta IFA. Cândva, înainte de darea în folosinţă, am fost acolo, sus, lângă cer, şi am văzut zările, roată-împrejur, până departe, departe. Eram, pe atunci, colaborator al ziarului “Zori noi”, nu un pârlit de paparazzi, precum astăzi, când mă întreb, cu naivitate, de ce nu-l transformă cineva măcar în terasa de văzut depărtările, după ce urci cu un ascensor costisitor, iar acolo, sus, bei o cafea sau o apă minerală cu preţuri de… produs în bucovina. Fir-aţi voi ai dracului!

*

Semeţ ca Nechifor şi Lungu, dar tot o inutilitate

*

Au urmat trompetistul Dinu Croitoru (excelent), violonistul Adrian Semeniuc (şi el de-o acurateţe a execuţiei impresionantă) şi fata aia cu gropiţe în obrăjori, care, în loc să alerge folcloric după miliţieni, că tot nu au ce face, numai în ciobănaşi se îndeasă cântăcios, deşi ciobanul, pe timpul păşunatului, are un jurământ de castitate, pe care nu l-ar încălca pentru nimic în lume. Sper că nu am greşit vreun nume, dar eu la nunţi nu prea merg, aşa că nu prea am de unde-i şti pe renumiţii profesionişti ai ansamblului profesionist.

*

Dinu Croitoru

*

Dinu Croitoru

*

Dinu Croitoru

*

Adrian Semeniuc

*

Adrian Semeniuc

*

Fata cu gropiţe şi cu ciobănaşi

*

Fata care recomandă “brânza bună”, dar preferă… caşcavalul nunţilor

*

Aha, mi-am amintit cum o cheamă: Dana Dăncilă!

*

Publicul ansamblului, tot mai numeros

*

În următorul calup muzical, clarinetistul Iulian Gliga (bun instrumentist!), cântăciosul Nicolae Vieru (texte absolut antifolclorice, imbecile rău şi o mişcare scenică preţioasă, de cocotă cu ştaif) şi excelentul naist Constantin Pascal.

*

Iulian Gliga

*

Iulian Gliga

*

Nicolae Vieru

*

Nicolae Vieru

*

Publicul… produs în Bucovina

*

Constantin Pascal

*

Constantin Pascal

*

Coregrafie ceva mai bucovineană

*

Lucica Păltineanu, o interpretă bună de folclor, acordeonistul Dan Decebal Chitic, din vechea şcoală interpretativă a Maestrului George Sârbu (e pian acordeonul lui Dănuţ Chitic, nu altceva!), Sorin Filip (voce bună, prezenţă scenică verticală, dar prea multă făcătură patriotardă în texte) şi Rodica Andronic (păcat că nu-şi mai înnoieşte repertoriul de mult prea multă vreme!) au săvârşit o minunată secvenţă de spectacol, pe care nu o pot prefaţa decât cu imaginea unui uriaş artist sucevean, un om în faţa căruia mă plec, întotdeauna, când îl întîlnesc, cu deosebit respect, Costel Burcea.

*

Artistul între artişti: Costel Burcea

*

Lucica Păltineanu

*

Lucica Păltineanu

*

Dan Decebal Chitic

*

*

Sorin Filip

*

Sorin Filip

*

Rodica Andronic

*

Rodica Andronic

*

Viorel Leancă, dirijorul orchestrei ansamblului, este un muzician uriaş, dar un om prea împăciuitor, excesiv de cumsecade. Veşnic “lucrat”, ba de incompetentele conduceri care s-au succedat în ultimii ani, ba de un parvenit din orchestră, ba de câteva ţaţe cântăcioase, Viorel Leancă pare ostenit de lupta cu morile de vânt. Începusem să cred că prietenul meu de odinioară nici nu mai există, dar a fost suficient să urce în scenă un alt prieten al nostru, multi-instrumentistul Leonard Zamă (artist de artist, nepotul marelui pictor mondial Ion Grigore, descendent dintr-un puternic neam de răzeşi moldoveni) şi Viorel Leancă a redenenit cel pe care îl ştiam dintotdeauna, şi Viorel Leancă a redevenit ceea ce-i fusese ursit să fie.

*

Leonard Zamă

*

Leonard Zamă

*

Leonard Zamă

*

Leonard Zamă

*

George Finiş este, în egală măsură, şi un artist, şi un personaj. Pasionat de istorie mai dihai decât, odinioară, splendidul nea Nicolae Păşnicuţ, George Finiş a prins să trăiască mult prea intens toate patriotismele locale, renunţând, în parte, la folclorul sentimental-poznaş de odioară (“Dorurile mă omoară, / Da’ nu prea le bag în seamă” ş.a.m.d.). Şi e păcat. Oricum, George Finiş înseamnă o voce, un destin, o împlinire.

*

George Finiş

*

George Finiş

*

Publicul duminical al Sucevei

*

Sfârşit.

Bin Laden-ii Centrului Cultural “Bucovina”

Bin Laden-ii prost plătiţi, dar exploataţi la maximum, ai Centrului Cultural “Bucovina”

*

Din bugetul Centrului Cultural “Bucovina” s-au topit peste 100 de milioane pentru şuşa electorală roşie a produsului, în Bucovina. Colegii mei, Oana-Maria Sârbu-Botezat (master în muzică, la Cluj-Napoca, continuatorul operei ilustrului său tată, Maestrul George Sârbu, în Ansamblul “Balada“), Gabriela Teişanu (două facultăţi şi un master în filosofia culturii, reputată interpretă de folclor bucovinean), Dănuţ Lungu (sunetist, operator imagine, tehnoredactor, dar şi şofer), Gheorghe Senciuc şi Augustin Georgescu, toţi plătiţi cu lefuri de mizerie, stau, din zori în noapte, însetaţi, flămânzi şi fără diurne, ba în Rarău, ba la Horodnicul de Sus, ba în lunca Sucevei, unde nu ţăranii, ci îmbogăţiţii judeţului e musai să-şi vândă produsele – şi încă la ce preţuri!

*

Formaţiile artistice de amatori, sosite din întreg judeţul, au primit câte un pacheţel bicisnic (noroc de mere, că le făceau să arate, cât de cât, a pacheţele), dar abia după ce Oana i-a avertizat pe burjuii “produsului în Bucovina” că închidem cabina de sunet şi plecăm, împreună cu artiştii, pe la casele noastre.

*

Umilinţă. Dispreţul unor neica nimeni, gen Nechifor, Donţu, Lungu, Sinescu, Bereanu faţă de nişte oameni care durează. În fond, ce-s ăştia, în comparaţie cu Oana Sârbu? Ce rămâne după ei, potopul? Ca berbecul a trecut Nechifor, ieri, pe lângă Oana Sârbu şi pe lângă Gabi Teişanu, fără să le salute, ca oile au trecut şi ceilalţi trepăduşi, tot fără să le salute, fără să se prefacă măcar că ar avea un minim de bărbăţie în ei, dacă tot n-au nimic în creieraşele alea de parveniţi norocoşi.

*

Umiliţi, din ce în ce mai umiliţi, cârpe de lustruit pantofii politrucilor, asta am ajuns noi, slujitorii culturii, în mandatul închipuit al lui Păcălin Nechifor.

*

Gabi Teişanu, mama viitoarei actriţe Maria. Viitoare actriţă, la Cluj-Napoca, pictoriţă, cu expoziţii, fiind deja.

*

Culisele spectacolului, cu Gabi Teişanu şi Oana Sârbu-Botezat

*

Augustin Georgescu şi Dănuţ Lungu

*

Georghe Senciuc, Gabi Teişanu şi Dănuţ Lungu

*

Dănuţ Lungu, în cabina de sunet

Bin Laden şi Ansamblul “Bilcuţa”

Bin Laden, luând masa şi ascultând “Bilcuţa”

*

Bin Laden are, ca şi Nechifor sau Lungu, nevoile lui omeneşti, aşa că, dacă i se face foame, mănâncă, dar fără să-şi ignore destinul lui de trăitor de frumos. Păcălin (cum îi spun deontologii lui particulari preşedintelui Nechifor) nu este un trăitor de frumos, ci un manipulator deloc inspirat de valori bucovinene, cu care doar îşi lustruieşte pantofii.

*

Ansamblul “Bilcuţa”, condus de artista Elena Negrea, e Datină ancestrală prin tot ce face, inclusiv prin folclorul obştesc pe care îl are în repertoriu. Toată lumea cântă şi dansează, toată lumea trăieşte, respiră şi atinge Cerul cu sufletul. “Bilcuţei” i s-au alăturat, în afară de rădăuţeanca de numai şapte anişori, Alina Ţăpar, interpretele Denisa Solcan (din Solca) şi Diana Cuciurean (din Frătăuţii Noi), toate înnăscute pentru a cânta. Inclusiv în pustietatea culturală, numită Suceava “Produsului în Bucovina” (“Ia cârnatul, neamule!” – iar Nechifor, Lungu, Donţu şi pămpălăul ăla ministerial de ieri iau cârnatul, îl dumică şi duşi rămân).

*

Şi ca spectatori, tinerii bilcani sunt impresionanţi, de parcă ar descinde din vechile litografii bucovinene, la care toţi cătăm cu nesaţ.

*

Artiştii din Bilca, în roluri de spectatori

*

*

*

*

Elena Negrea şi artiştii ei din Bilca

*

Când colega Gabi Teişanu urcă, împreună cu tinerii bilcani, pe scenă, pentru a-i prezenta, Bin Laden pune chesa într-o pubelă verde, se şterge la gură, apoi se pune pe ascultat, iar ochii lui trădează dragoste şi atenţie. Bilcanii au rude multe, care îmi fac o aprigă concurenţă, cu camerele şi cu tabletele lor de filmat, dar nu-i bai, pentru că e loc destul, că doar puradeii mediatici ai lui Nechifor îl urmează, pupându-i inelul de paşă somnoros, pe la Mălini, unde Nechifor urmează să ţină cuvântare savantă despre poetul revoluţiilor, pe care îl preţuieşte la fel de mult ca pe micii artişti ai tradiţiei din lunca Sucevei lui Bin Laden.

*

Gabi Teişanu, prezentând, tot cu har, Ansamblul “Bilcuţa”

*

Cel mai bun prezentator din Bucovina: Gabi Teişanu

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Denisa Solcan

*

Denisa Solcan

*

Denisa Solcan

*

Denisa Solcan

*

Diana Cuciurean

*

Diana Cuciurean

*

Diana Cuciurean

*

Diana Cuciurean

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”

*

Ansamblul “Bilcuţa”