La Câmpulung, parada portului folcloros

Buciumaşii din Câmpulung

Festivalul Internaţional “Întâlniri bucovinene” nu a avut, vreodată, o concepţie de spectacol, de recuperare a memoriei, de multiculturalitate, improvizaţia lui Kowalsky vizând doar accesarea unor fonduri europene, prin făcătură folcloroasă. Tocmai de aceea, la festival, după cum am văzut eu de-a lungul anilor, participă, drept “bucovineni” saltimbancii din Romanaţi, “grecii” din Bucureşti, ceangăii din Bacău şi pontoşii basarabeni. Lipsa profesioniştilor în îndrumarea reînvierii datinilor, a dansurilor şi cântecelor naţionale (naţionale, nu populare), în conservarea porturilor naţionale şi în ierarhizarea consistenţei recuperărilor de memorii (vai de juriul câmpulungean!) are ca efect o continuă depreciere a manifestării şi o cooperativizare a porturilor populare. Dar parada e paradă, aşa că o trec în evidenţă… foto, spre firească delectare.

Piatra Şoimului din Câmpulung Moldovenesc

Soloceanca ceangăilor băcăuani

Poieniţa Jr. şi Poieniţa din Poiana Stampei

Mica Poiană

Perlyna Karpat (Ucraina), şi cu costume cooperatiste

Smerichka (Ucraina), şi cu costume cooperatiste

Grupul Ionică Ţăran (habar n-am cine-i acest nou… S. F. Marian!)

Flori de mină

Berehinia (Ucraina), în port ucrainean autentic

Muntenii Broştenilor

Răzeşii din Basarabia

Frunze de dor (Basarabia)

Floare de cireş (Basarabia)

Kolomeica balşoismului siretean

Siretul, altă inepţie “multiculturală”, premiată de un juriu inept

Csillagosveny Nepdalkor (Ungaria)

Romanaţi

Jurnalism No Comments Jul 18

Câmpulung, în sărbătoare

Câmpulungul Moldovenesc, beneficiarul celor mai frumoase clădiri austriece din sudul Bucovinei istorice, arată jalnic. Tencuielile se prăbuşesc, prostul gust politico-negustoresc sfarmă ţâţânile, vulgarizează esteticul, băşcălizează istoria şi tradiţia, dar nu-i bai, târgul pupăciosului Negură petrece şi se simte atât de european prin aiureala folcloroasă a întâlnirilor bucovinene. Asupra memoriei se buluceşte asaltul nătâng, inclusiv prin făloşenie, al unei contemporaneităţi fără identitate şi fără rădăcini.

Călăreţul de paradă

Răzeşul câmpulungean de secol XIX

Fântâna Franz Joseph, fără apă şi de sărbători

Fântâna Franz Joseph, în 1898

Portul câmpulungenilor este la fel de ţanţoş şi de o înduioşătoare neautenticitate, dar nu-i bai: autorităţile, inclusiv cele culturale, sunt mulţămite, iar câmpulungenii privitori, după câteva halbe cu bere, pe caniculă, se topesc de dragul a ceea ce văd.

Buciumaşii de paradă

Familie câmpulungeană, în port tradiţional

Gospodari câmpulungeni de paradă

Miri câmpulungeni în 1876

Câmpulungul, azi, şi Câmpulungul, ieri. O ruină în periculos declin, care prevesteşte Câmpulungului Moldovenesc o soartă rurală mai cenuşie decât cea a cătunului numit încă oraşul Solca.

Jurnalism No Comments Jul 18

Naţiunea Poeţilor 2015

O antologie bilingvă hebraico-română, cu texte ale unor poeţi evrei de origine română şi ale unor poeţi români din Suceava zilelor noastre, concepută pentru a contribui la „spargerea lespezilor / act terminal / din generaţie în generaţie” (Manfred Vinkler), într-o epocă în care „ziduri se clatină şi-n cer un idol / se năruie încet, încet, încet” (Roman Istrati), prin consolidarea conceptului de naţiune a poeţilor, reuneşte, în „intimitatea cuantică a filelor” (Constantin Severin), cincisprezece poeţi, toţi „în faţa foii înarmaţi cu sentimente” (Menachem M. Falek).

Prin antologia „Naţiunea Poeţilor 2015”, „literele strigă spre cer” (Aviva Golan), „sufletul stă să se rupă” (Sofia Viconeanca), în vreme ce „o fetiţă oarbă scrie cu degetele pe zid” (Liviu Dorin Clement), iar „timpul aşteaptă să şi le ia pe ale lui” (Lea Taran), „până s-ajungem, / până să credem, / până să fie adevărat” (Victor T. Rusu).

În ordine alfabetică, Hedva Rabinson Bachrach, Dorin Liviu Clement, Ion Drăguşanul, Aviv Ekrony, Menachem M. Falek, Aviva Golan, Avigdor Gonen, Roman Istrati, Hava Czutrin Nathan, Victor T. Rusu, Constantin Severin, Lea Taran, Sofia Vicoveanca, regretatul bucovinean Mannfred Vinkler şi Alexandru Ovidiu Vintilă, toţi desenaţi de artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM, îşi caută propriile identităţi astrale, definind şi concretizând pe pământ identitatea dumnezeiască de naţiune a poeţilor.

Antologia se va lansa, odată cu vernisarea expoziţiei itinerante a două tabere de pictură, care se vor desfăşura simultan, şi cu un concert acustic prevestitor de Bucovina Rock Castle, susţinut de Mihnea de la Luna Amară şi Andi de la Toy Machines, în perioada 12-16 august 2015, la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Calafindeşti şi Corlata – capitală recunoscută şi asumată a Naţiunii Poeţilor.

BUCOVINA - POEŢII POEŢI No Comments Jul 16

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 – harta şi afişul

Harta locaţiei BUCOVINA ROCK CASTLE

Lucian Francisc Csibi, de la Relative, care se ocupă, de la început, de grafica publicitară BUCOVINA ROCK CASTLE, a realizat harta, cu toate informaţiile necesare, dar şi afişul festivalului, în formula lui definitivă (oricum, nu s-au înregistrat schimbări, iar ordinea intrării trupelor în scenă nu o vom şti nici noi, decât în după-amiaza fiecărei zile de festival, intrările fiind condiţionate de distanţe şi de diverşi alţi factori).

Afişul BUCOVINA ROCK CASTLE 2015

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL No Comments Jul 15

Câţiva poeţi suceveni, văzuţi de PIM

Probabil că mulţi vor fi surprinşi să regăsească portretul Doamnei Sofia Vicoveanca printre cele ale unor poeţi contemporani reprezentativi pentru Bucovina, pe care i-am inclus într-o antologie bilingvă, care se va lansa peste o lună. Dar Doamna Cântecului Bucovinean îşi merită locul de poet în acea antologie pe deplin, aşa cum se va proba pentru toată lumea. Numai că materialul de astăzi nu despre poezie, ci despre portretele făcute de PIM pentru ilustrarea cărţii vă va “vorbi” (cu precizarea că doi poeţi importanţi, Constantin Hrehor şi Ioan Manole, nu fac parte din antologie pentru că, în şase luni, n-au găsit timp să aleagă câte 7 poeme din propria lor operă şi să mi le trimită).

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Jul 14