*
*
Din Festivalul “Naţiunea Creatorilor”, mi-a rămas un cover (audio), pe care am uitat să-l postez până acum. E atât de frumos cântecul acela şi atât de bine interpretat, încât, şi din subiectivism sentimental, revin asupra lui, punându-l la dispoziţia prietenilor.
Port din regiunea Ceremuşului – de Julius Zuber
*
Cântecele, horele şi jocurile naţionale bucovinene, numite impropriu “folclor”, zac uitate, cu miile, prin manuscrise şi culegeri vechi, fără a fi consultate măcar pentru împopoţonarea cu doctorate şi neincluse în repertoriile instituţiei “profesioniste”, care băşcălizează memoria lui Ciprian Porumbescu sau a ansamblurilor de amatori din localităţile Bucovinei. Tot felul de trepăduşi, cu statut de membri ai Uniunii Compozitorilor, falsifică şi răs-falsifică dansurile care ne-au mai rămas în manele folcloroase pentru nunţi şi electorale.
*
Pentru că unii dintre noi consideră că avem datorii de împlinit faţă de patrimoniul de spiritualitate românească, de luni, 15 septembrie, vom începe fonotecarea (cu Răzvan Mitoceanu – la Vioară, Petru Oloieru – la ţambal, Dănuţ Lungu – la pupitru) următoarelor moşteniri ale vremurilor, uitate în manuscrisele lui Alexandru Voievidca (altele, decât cele din cartea lui Friedwagner; menţionez, deocamdată, doar piesele orchestrale, nu şi cele cu text, exceptând câteva cântece foarte vechi):
*
*
Hora bătrânească – p. 132, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881
Horă – p. 133, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881
*
*
La păhar dulce – 954, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 8 ianuarie 1908
Foaie verde mărăciune – 578, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Hora frumoasă – 575, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Hora mare – 577, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Hora ţupăită – 573, Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Ileana (Un joc) – 574, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Ţărăneasca – 576, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
Puiculiţa. Un joc – 572, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908
*
*
Bâr oiţă, ba! – 1156, lăutarul Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909
Bătuta din Stroieşti – 160, învăţător Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907
Busuioc – 171, lăutarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907
Când punguţa mi-era plină – 1678, Niculai Ienciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911
Cântec bătrânesc – 1685, Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911
Cântec vechi – 1862, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Frunză verde de trii flori – 409, cantor Nicanor Verenca din Rus-Mănăstioara, 24 feb. 1908
Frunză verde mărăcine – 1684, Bujdei Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din G. Solcei, 25 aug. 1911
Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan din Mănăst. Humorului, 10 oct. 1907
Hora lui Moş Cimpoi – 665, lăutarul Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908
Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909
Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911
Mărioară din poiană – 1683, Bujdei Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911
Moldovenească – 951, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 15 oct. 1908
Nu ştiu, Doamne, ce să fac! – 114, Simion Buburudzan din Măn. Humorului, 10 oct. 1907
Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911
Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914
Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907
*
*
Chindia – 195, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907
Chindie (la masă) – 1686, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911
Buleandra (la înhobotat) – 1148, Gh. Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909
Busuioc la păhar dulce – 752, Nicolai Pazariu din Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Când joacă zestrea – 18, Mihai Iroftei din Horodnicu de Jos, 16 septembrie 1907
Busuioc când se rădică masa – 210, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, 31 oct. 1907
Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Cântec la masă – 1676, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911
Cu schimburile – 317, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907
Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 decembrie 1907
Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu din Ciudei, 22 aug. 1909
Jocul cu zestrea – 101a, învăţător Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 26 oct. 1907
La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar din Gura Sadovei, 30 iulie 1908
La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău din Valea Putnei, 5 oct. 1908
La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909
Sârbă veche. La înhobotat – 1328, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909
La pornire – 1555, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1912
La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908
La scoaterea zestrei – 101, Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907
La zestre – 662, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908
Plângi, mireasă – 1212, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909
Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, învăţător Mihai Bilous din Stulpicani, 13 iulie 1908
Vivat la masă mare – 804, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908
Zicală la înhorbotat – 1871, Alexandru al lui V. Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1910
*
Buciumul – 846
La uratul de Sf. Vasile – 1350, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 oct. 1909
*
*
Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Anicuţa. Sârbă – 330, trompetistul Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908
Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909
Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908
Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907
Arcanu (un joc) – 276, copia pe curat
Ardeleanca (Un joc) – 206, Lazar Mândru din Drăgoieşti, 30 oct. 1907
Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907
Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţător Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907
Ardeleneasca (din Stroieşti) – 161, înv. Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907
Ardelenească – 2122, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914
Ardeleneasca – 394, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Balercuţa, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909
Baraboi, un joc – 1174, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Berbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908
Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Bătuta (se joacă în Stroieşti) – 160, Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907
Bătuta, un joc – 911, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908
Boiereasca – 1863, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Boiereasca – 1849, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
De a brâu – 856, învăţător Alexandru Dulgher din Cacica, 18 septembrie 1908
Brâu (Un joc) – 447, Leonti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908
Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui Vasile Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907
Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908
Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909
Brâu (Un joc) – 275, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907
Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908
Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 august 1910
Bulgar – 240, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907
Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907
Bulgar, un joc – 935, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, Niculai Ienciu, Gh. Chiciu din G. Solcei, 24 aug. 1911
Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908
Busuioc – 500, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Busuioc – 256, Gheorghe Cherar din Părhăuţi, 21 noiembrie 1907
Busuioc – 256a, Lazăr Cherar şi Gh. Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907
Busuioc – 173, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907
Caiser (Un joc din Bosanci) – 57, Nicolai Aliman în Bosanci, 29 septembrie 1907
Caleapu. Un joc din Voitinel – înv. Filip Cârdei din Chilişeni, 26 iunie 1909
Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Cântecul lui Cuza – 1184, învăţător Ioan Colibaba din Frătăuţul Nou, 7 aug. 1909
Cărăşel, un joc – 754, Nicolai Pazariu din Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Cărăşel, un joc – 1207, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1910
Cărăruşa (Un joc) – 397, Niculai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Câte doi. Un joc – 684, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Câte doi. Un joc – 1146, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 25 iulie 1908
Câte doi. Un joc – 505, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Chiperi (Un joc) – 516, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Ciobanaşu, un joc – 1216, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909
Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Ciobanul – 1879, Alexandru al lui V. Bujdei, din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Ciocălău, un joc – 1150, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909
Ciocălău, un joc – 1171, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Ciocăneasca, un joc – 1434, Nicolai alui Iacob Cozma din G. Sadovei, 17 nov. 1909
Ciofu. Un joc – 515, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Ciofu, un joc – 1208, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909
Ciofu. Un joc – 436, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908
Coada, un joc – 1161, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Corabasca, un joc – 802, Ambrozie Frijan din Băişeşti, în 16 august 1908
Corabasca. Un joc – 517, Foca Conzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Corabeasca (Un joc) – 303, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907
Corabasca – 1300, Ilie Boduariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909
Corabască veche – 1109, învăţător Ioan Andruhovici din Satu Mare, 24 iulie 1909
Corabeasca (Un joc) – 278, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907
Corabeasca (Un joc) – 333, trompetist Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908
Corăbiasca (Un joc) – 238, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907
Corabasca – 1488, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909
Corabasca – 688, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Danţu – 1631, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Danţul – 1558, Iordachi Gerasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Danţu – 1301, Ilie Boduariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909
Danţu (Busuioc) – 663, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908
Danţul – 1869, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
De-a jocului – 1866, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
De-a mâna, un joc – 940, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
De învârtit, un joc – 914, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908
De la Moldova – 1873, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Doi cu doi. Un joc – 503, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Doi cu doi. Un joc – 504, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Doi şi doi, se cântă şi se joacă – 916, Precop Hău din Valea Putnei, 5 oct. 1908
Doi şi doi, un joc – 939, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Dolhasca. Un joc – 513, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Drăceanca, un joc al femeilor – Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908
Drănicioara – 1157, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Durduleana, un joc – 807, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908
Floarea, un joc – 1200, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Foaie verde tiriplic (Ca joc) – 19a, Anton Turcu din Suceava, 16 septembrie 1907
Fudula, un joc – 782, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908
Fudula. Un joc – 502, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Galaneasca – 1632, Ilie Marcudin Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Graceasca, un joc – 1175, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Greceasca, un joc – 1206, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor din Gura Humorului, 10 oct. 1907
Horă – 794,
Hora babelor – 435, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908
Hora beţivului – 1147, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909
Hora bradului – 1691, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Hora ciobanului – 915, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908
Hora de la Hliniţa – 702, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908
Hora de la munte – 422, Matei Onofrei în Suceava, 10 martie 1908
Hora de la Stroieşti – 557, înăţător Dimitrie Gemeniuc din Stroieşti, 27 iunie 1908
Horă – 339, Alecu Lupaşco, în Cernăuţi, în anul 1880
Horă – 347, Alecu Lupaşco, în Cernăuţi, în anul 1880
Horă – 115, Simion Buburudzan din Mănăstirea Humorului, 10 octombrie 1907
Horă din Mitoc – 1908, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 28 ian. 1908
Horă – 107, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907
Horă (din vioară) – 274, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907
Horă – 794, Lăutarii săteşti din Straja, 9 august 1908
Horă – 439, flaut, orăşeanul Grigore Moldovan din Suceava, 15 martie 1908
Horă – 912, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908
Horă – 936, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Horă – 174, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907
Horă – 172, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907
Horă – 176, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907
Hora fetiţelor – învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 octombrie 1909
Hora flecăilor – 1149, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909
Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcul din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Hora frăţiei – 1673, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911
Hora frumoasă – 1850, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 20 ianuarie 1909
Hora Lenuţei – 1672, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 august 1911
Hora lui Cuza – 1556, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Hora lui Cuza – 1202, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Hora mândrei – 1872, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Hora mielului – 801, Ambrozie Frijan din Valea Seacă, 16 august 1908
Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Hora mireselor – 1880, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Hora Mitocului – 540, Vasile Romaş din Mitocu Dragomirnei, 10 iunie 1908
Hora nevestelor – 1160, Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909
Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Hora Prutului – 1325, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909
Hora Prutului – 1158, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iunie 1909
Hora scuturată – 499, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Hora scuturată – 1215, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Hora ţărănească – 1151, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909
Horă ţărănească – 1013, clarinet Ioan Chelba şi tropetă Gh. Caiţan din Mahala, 27 mai 1909
Horă ţărănească – 699, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908
Hora ţărănească – 1848, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Horă veche – 514, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Horă veche – 316, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907
Horă veche – 1326, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909
Horă veche – 648, lăutarul Batalan din Marginea, 12 iulie 1908
Horă veche (Mitoc) – 927, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 9 oct. 1908
Horă veche – 108, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907
Horă veche – 750, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Horă veche – 687, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Horă veche – 1399, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909
Încâlcita – 921, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 octombrie 1908
Jâdaucuţa, un joc – 924, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 oct. 1908
Jidaucuţa, un joc – 1164, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Jâdaucuţa. Un joc – 1526, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909
Jâdaucuţa (Un joc din Panţâri) – 21, Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 21 sept. 1907
Joc bătrânesc – 1271, Vasile alui G. Savescu din Ciudei, 22 aug. 1909
Jocul flecăilor – 446, Axenti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908
La pripoi – 1163, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
La schimburi – 395, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
La uşa cortului – 1025, învăţător Filip Cârdei din Chilişeni, 26 iunie 1909
Lelea albă, un joc – 1433, Nicolai alui Iacob Cozma din G. Sadovei, 17 nov. 1909
Lespejioara, un joc – 1170, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Lugoşana – 184a, Nicolai Muscă alui Gheorghe din Măzănăieşti, 31 oct. 1907
Luncuşoara, un joc – 937, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Măi flecăi, întoarceţi hora! – 1867, Alex. alui G. Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Măi flecăi, întoarceţi hora! – 393, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Malanca – 1201, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Mariţă, Mariţă – 1327, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909
Marş românesc – 1427, ing. hotarnic Nicolai Hluşco din Gura Humorului, 16 nov. 1909
Marş Românesc – 1352, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 octombrie 1909
Marş românesc – 1877, Alexandru a lui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Mărunţica, un joc – 1182, învăţător Ioan Colibaba din Frătăuţiul Nou, 7 aug. 1909
Mărunţica (Un joc) – 445, Axenti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908
Mitocanca, un joc – 956, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 30 ianuarie 1909
Mocanu. Un joc – 511, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908
Moldoveneasca – 205, Lazăr Mândru în Drăgoieşti, 30 octombrie 1907
Moldovenească, un joc – 1677, Niculai Ienciu, Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911
Moldovenească – 211, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, 31 octombrie 1907
Moldoveneasca – 97, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907
Moldoveneasca – 1299, Ilie Bodnariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909
Moldoveneasca – 1478, Pentelei alui Gheorghe Portică din Poieni, 26 decembrie 1909
Moldoveneasca, un joc – 780, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908
Moldoveneasca – 391, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Moldoveneasca – 1874, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Moldoveneasca – 193, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907
Moldovenească veche – 951, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 15 oct. 1908
Moldoveneasca veche – 1205, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Moldoveneasca veche – 1199, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Moş bătrân. Un joc – 1563, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Munteneasca, un joc – 1272, Vasile alui Gheorghe Savescu din Ciudei, 22 august 1909
Munteneasca – 1211, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Munteneasca, un joc – 723, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908
Hora muntenească, veche – 1687, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 august 1911
Hora muntenească – 685, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Munteneasca. Un joc – 690, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Nevăstuica (Un joc) – 81, Simion Lungu din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907
Oleandra – 2123, clarinetistul Miron Samson în Suceava, 7 iunie 1914
Oleandra (La zestre) – 1204, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Pădureanca, un joc – 751, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Păunaşu, un joc – 1169, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909
Polobocu, un joc – 938, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Pripoianca – 304, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 decembrie 1907
Rândunica – 1633, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Rândunica (Un joc) – 1524, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909
Româneasca – 1564, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910
Rotututunda, un joc – 1162, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Rusasca, un joc – 1477, Pentelei alui George Portică din Poieni, 25 decembrie 1909
Rusasca (Un joc) – 277, Lazar Cherar în Şcheia, 4 decembrie 1907
Rusasca (Un joc) – 334, tropetist Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908
Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş din Todireşti, 22 noiembrie 1907
Rusasca (Un joc) – 396, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908
Rusasca, un joc – 934, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908
Rusască – 196, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907
Rusască – 194, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907
Rusască – 175, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907
Sadoveanca – 721, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908
Sârba noastră – 1674, Nicolai Ienci şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911
Sârbă (Un joc) – 279, Lazor Cherar în Şcheia, 4 decembrie 1907
Sârbă – 340, Matei Onofrei în Suceava, 25 ianuarie 1908
Sârbă – 522, Matei Onofrei în Suceava, 26 mai 1908
Sârbă veche (La înhobotat) – 1328, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909
Sârbeasca – 98, Ion Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907
Sârboaica – 1351, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 octombrie 1909
Sârbeasca – 249, Gheorghe Cherar din Părhăuţi, 21 noiembrie 1907
Şapte fraţi – 1671, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 august 1911
Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Stroieşteanca, un joc – 800, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908
Stroieşteanca, un joc – 753, Nicolai Pazeriu în Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Stroieşteanca – 2121, clarinetist Miron Samson în Suceava, 7 iunie 1914
Ţânţăroiu – 56, Nicolai Alimon în Bosanci, 29 septembrie 1907
Ţânţăroiu – 1637, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910
Ţânţăroiu, un joc – 1183, înv. Ioan Colibaba din Frătăuţiul Nou, 7 august 1909
Ţânţăroiu, un joc – 1209, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909
Ţânţăroiu – 260, Nicolae Avram din Todireşti, 21 noiembrie 1907
Ţărăneasca (Un joc) – 664, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908
Ţărăneasca. Un joc – 686, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Ţărăneasca (Un joc) – 629, cimpoieşul Petrea Şecman în Stulpicani, 10 iulie 1908
Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 oct. 1908
Ţărăneasca, un joc – 1436, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909
Ţâgăneasca. Un joc – 512, Foca Cobzari în Bălăceana, 16 mai 1908
Ţâgăneasca. Un joc – 1523, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909
Ţâgăneasca. Un joc – 437, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908
Ţâganeasca – 1487, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909
Trambalamba – 1400, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 21 octombrie 1909
Tramblam – 261, Lazar Milici din Soloneţ, 21 noiembrie 1907
Trampalana – 1878, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Trandafir, un joc – 755, Nicolai Pazariu în Gura Sadovei, 30 iulie 1908
Triileşeşti (Un joc) – 315, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907
Trii leşeşti (Un joc) – 237, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907
Trii şi trii (Un joc) – 628, cimpoieş Petrea Şecman în Stulpicani, 10 iulie 1908
Tropoţâca – 1847, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Tropoţică. Un joc – 501, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908
Tropoţica – 1489, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909
Tropoţâca. Auzit în Oprişeni – 440, înv. Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 16 martie 1908
Tropăita. Un joc – 689, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908
Tropăţică (din Panţâri) – 26, învăţător Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 23 septembrie 1907
Turceasca (Un joc) – 58, Nicolai Alimon în Bosanci, 29 septembrie 1907
Turceasca – 124, Domnica Oniceag din Voroneţ, 11 octombrie 1907
Un joc din Costâna – 48, Victor Romaşcan în Costâna, 27 septembrie 1907
Un joc – 1014, clarinet Ioan Chelbe şi trompetă Gh. Coiţan din Mahala, 27 mai 1909
Un joc din Pârteştii de Jos – 82, Simion Lungu din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907
Un joc sătesc – 1012, clarinet Ioan Chelbe, trompetă Gh. Coiţan din Mahala, 27 mai 1909
Un jos ţărănesc – 86, Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, 8 octombrie 1907
Ursăreasca, un joc – 1432, Nicolai a lui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909
Vicovancă – 1846, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Vicoveanca, un joc – 1165, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909
Zicală de gioc – 1876, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Zicală de joc – 1861, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Zicală pentru flecăi – 1865, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912
Zicălaşii legendarului Nicolai Picu
*
P r o i e c t u l
*
*
în baza vechilor mărturii bucovinene
*
*
1. Primii paşi în desfăşurarea proiectului:
*
Începând cu ianuarie 2015, am desăvârşit baza de date cu partituri ale cântecelor, horelor şi jocurilor româneşti, din perioada 1845-1914, montând, sub formula tarafurilor de la Curtea lui Ştefan cel Mare, în baza mărturiei polonezului Maciej Strikovsky, numită „Zicălaşii”, două concerte-spectacol de muzică medievală românească, „Wallachische Tanze und Lieder” (titlu impus de sursele documentare, în 30 martie, de Ziua Atestării Documentare a regiunii geografice Bucovina, şi în 13 aprilie, respectiv „Chemarea Străbunilor”, în 7 iunie şi în 14 şi 15 august).
*
Începând cu 9 septembrie 2015, recuperatorii de spiritualitate românească veche, grupaţi sub emblema bucovineană consacrată, „Zicălaşii”, au luat în discuţie 500 de partituri de hore, jocuri şi cântece bucovinene, care acoperă o arie temporală de spiritualitate care se întinde, în ambele sensuri, şi dincolo de perioada 1780-1918, urmând ca, până în 14 septembrie, să fie scrise orchestraţiile şi armoniile tuturor celor 500 de piese.
*
În perioada 15-30 septembrie 2015, Ion Drăguşanul, Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu şi Dănuţ Lungu, salariaţi ai Centrului Cultural „Bucovina”, vom fonoteca toate cele 500 de cântece, hore şi jocuri bucovinene vechi, în interpretare simplă, de vioară (Răzvan Mitoceanu) şi de ţambal (Petru Oloieru), ceea ce înseamnă o premieră absolută în istoria culturii române şi o reînviere a patrimoniului de spiritualitate a Bucovinei. Pe parcursul fonotecării, vom selecta 120 de piese, cu care, în interpretarea formulei orchestrale numită „Zicălaşii”, vom ilustra muzical reconstituirea zilei de 28 noiembrie 1918.
*
*
2. Alţi paşi de pregătire a spectacolului-recuperare de spiritualitate bucovineană:
*
Pentru că un spectacol de peste 4 ore, în care se vor cânta 120 de piese vechi, are nevoie şi de pauze de interpretare, dar şi de o coloristică dinamică a evenimentului, odată cu montarea noii premiere muzicale a „Zicălaşilor”, vom susţine repetiţii cu:
*
a). Orchestra Şcolii de Arte „Ion Irimescu”, formată din elevi ai prof. Petru Oloieru, orchestră care va simboliza cântecul bucovinean din perioada de după Unire şi care va concerta în 3 reprize de câte 4 „zicale” (precum „Zicala fetiţelor”, „Zicala flecăilor”, „Zicala babalor”, „Zicala nevestelor”, „Zicala mireselor”, „Zicala tinereţelor” etc.), oferind, astfel, pauze de câte 10-15 minute, după fiecare repriză de câte 45 de minute de cântec, „Zicălaşilor”, care se vor putea, eventual, încălzi, în scenă, la o măsuţă, cu câte o căniţă de vin fiert, aduse de cârciumarul evreu..
*
b). Colaboratori tineri, dacă nu vor face mofturi, în costumaţii ale vremii, de răzeşi, de ţărani, de ostaşi români, de domni (avem şi două hore „Boiereasca”) etc.
*
c). Dansatori ţărani, precum cei din Calafindeşti, dar şi câţiva dansatori ai Ansamblului, care vor purta uniforme ale Armatei Române în anul 1918 (există replici la Muzeul Bucovinei), care vor anima atmosfera şi vor antrena publicul spectator la joc şi la voie-bună.
*
*
3. Repetiţia finală şi alte promovări ale spectacolului:
*
Repetiţia finală, cu public, se va face până în data de 15 octombrie, la Calafindeşti, acolo de unde sunt dansatorii colaboratori de bază. Vom invita şi presa, pentru o conferinţă de presă şi pentru a urmări o oră, din cele patru, de spectacol cu melos bucovinean reînviat după minimum 101 ani.
*
În 12 noiembrie 2015, când vom sărbători, pentru prima dată, „Ziua Scrisului Bucovinean” (Societatea Scriitorilor Bucovineni începe să existe din 12 noiembrie 1938), cu lansarea primei cărţi prin care Bucovina îşi va omagia, regretabil de târziu, primul poet exponenţial, pe enigmaticul T. Robeanu, şi cu premierea a trei scriitori contemporani, „Zicălaşii” vor concerta, timp de 40-45 de minute, într-o adevărată prefaţare a celei de a treia lor premieră muzicală din anul 2015, cea din 28 noiembrie 1918, premieră pe care eu aş numi-o „Calea Străbunilor”.
*
Până în 15 noiembrie 2015, vom realiza şi un flash mob videos, cu secvenţe din cele trei premiere muzicale din acest an (zicălaşi-public, public-zicălaşi), pe care îl vom pune la dispoziţia televiziunilor partenere.
*
*
4. Concepţia de spectacol:
*
Scenariul, pe care îl vom conveni şi scrie până în 20 octombrie, porneşte de la următoarele elemente scenografice: o scenă simplă, din lemn, împodobită cu macaturi şi cu crenguţe de brad, Tricolorul urmând să fie nu doar un element de decor, ci un personaj, o concreteţe a spiritului românesc. Scenariul Tricolorului va fi unul separat.
*
Spectacolul va începe cu sunetele de bucium, aşa cum erau aceste sunete în anul 1900, şi cu „Proclamaţia” Unirii, înregistrată cu o voce metalică, sonoră (probabil a lui Sorin Filip), apoi va începe „nunta românească”, „hora bucuriei întoarcerii acasă”, aşa cum a fost descrisă de N. Tcaciuc-Albu şi de autorul „Proclamaţiei”, Dimitrie Marmeliuc (mărturii pe care le vom publica în „Revista Bucovinei”). Va exista un dialog, cu dansatorii, cu cântăreţii invitaţi în spectacol şi cu publicul, pe care îl va susţine, dinspre „Zicălaşi”, mai ales profesorul Constantin Irimia, cobzar şi zicălaş.
*
Publicul din 1918 poate evolua într-un spaţiu delimitat, din faţa scenei, fiind acest public format din dansatori ţărani, din dansatori îmbrăcaţi în uniforme româneşti, ba chiar şi austriece (ostaşii croaţi au fraternizat cu românii), dar şi în porturi ale naţionalităţilor din Bucovina, dar nu aglomerat, nu ostentativ şi în nici un caz cu căzăcisme triviale, precum în folclorul de azi.
*
Deşi va conţine elemente de pitoresc, de dinamică şi de interacţiune cu publicul, scopul acestui spectacol-maraton, în care vor răsuna, pentru prima dată, după minimum 101 ani, 120 de hore, jocuri şi cântece româneşti, este premeditat drept o recuperare de spiritualitate, de „Cale a Străbunilor”, deci un altceva decât rătăcirile bezmetice pe potecile din ce în ce mai tenebroase ale folclorului. Spectacolul nostru nu va fi o „conferinţă”, ci un fapt de „salvgaldare a patrimoniului spiritual” („imaterial” l-au numit „dialecticii” bolşevici, care negau spiritul), care trebuie aprobat sau respins ca atare.
*
Elementele concrete ale scenariului nu pot fi decise, până ce nu fonotecăm toate cele 500 de hore, jocuri şi cântece româneşti din Bucovina şi până ce nu vom decide care sunt cele 120 de partituri, care îşi vor revărsa melodicitatea cu adevărat bucovineană în auzul şi în sufletele celor care vor veni să fie martori la recuperarea zilei de 28 Noiembrie 1918, Ziua Unirii Bucovinei cu Ţara, aşa cum a fost ea trăită în întreaga provincie şi, mai ales, la Cernăuţi.
*
Întocmit de
*
Ion, drăguşanul de Zicălaşi
Preşedintele CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor
*
Luni, 7 septembrie, pe când coordonam, într-un curent infernal, panotarea expoziţiei lui Vasile Angel Siminiuc, probele de sunet şi celelalte chestii, care ţin, în mod tradiţional, de “Sărbătorile Memoriei”, eram chinuit de o triplă infecţie: a sinusurilor, a dinţilor şi a urechilor. Lăcrămam de durere, când a sosit, pe la ora 14, Preşedintele C. J. Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, pentru a conveni împreună asupra unor manifestări, absolut uinice, din viitorul apropiat.
*
Văzându-mi vizibila suferinţă, domnul Nechifor mi-a recomandat un leac băbesc pentru sinuzite: câte o bobiţă de unt, cât bobul de mazăre, pus, mai întâi, într-o nară, şi, după trezirea de peste noapte, în cealaltă nară. Zicându-mi că, aşa cum nu ajută, nici nu strică, am urmat sfatul şi – nu o să vină să credeţi – a doua zi, în zori, eram deja vindecat. Pungile dureroase ale sinuzitei faciale dispăruseră, nasul mi s-a desfundat, iar dinţii şi urechile au încetat să mă mai doară. Şi cum, până astăzi, efectul leacului băbesc încă se manifestă benefic, îl recomand tuturora (crede-mă, Tibi Cosovan, e o minune!) drept leac probat şi adjudecat.
*
Să vă dea Dumnezeu sănătate, pentru sfat, domnule Nechifor!
De când s-au pensionat, soţii carmen şi nelu macian nu pierd nici un prilej de a da cu dibla în cultură. Amândoi poezează şi fac poze, iar dânsa versifică-n draci şi publică şi mai mult. Sunt de-o penibilitate dezarmantă, în gomoşenia lor culturnică, dar ca orice alţi suficienţi, au cam devenit agresivi. Iar când e vorba de “cercurile mele”, în care păşesc abulici, începe să-mi sară ţandăra.
*
Săptămâna aceasta, marcianii au venit la “Sărbătorile Memoriei” şi au făcut poze, pe care le-au postat într-un album. Treaba lor, şi nici nu-s chiar slabi ca pozari, mai ales că-i ajută aparatele performante. Numai că paraziţii aceştia, care îşi închipuie că pozele lor au creat evenimentul din 7 septembrie, m-au trecut drept “colaborator” al albumului lor pozaristic. Statutul de colaborator, real sau închipuit, nu mi-l poate impune nimeni, fără să-mi ceară consimţământul, şi cu atât mai puţin marcienii: da’ ce-s eu, vag alfabetizaţilor, purtătorul carcasei aparatului vostru de fotografiat?
*
Când polemizez cu făptuitorii reali de cultură, mă străduiesc să fiu la nivelul lor. Dar când trebuie să-i avertizez pe netoţi, să stea la locul lor, că mă scot din răbdări şi riscă să le dau cu varga peste boturi, folosesc jargoul existenţial al netoţilor, în speranţa că vor pricepe ceva. Nu-i cazul: ţaţa versificatoare şi târgăul ei pozar răbufnesc de ţâfnă, de parcă ar fi făcut ceva în spaţiul în care nu prea au ce căuta, decât, cu rare excepţii, ca spectatori şi pozari. Încă mă abţin, dar pentru ultima dată, dar îi averizez pe marcieni să nu se mai folosească de numele sau de moaca mea ursuză, că-i de rău. Am zis şi poate că-i lămureşte cineva ce cale uriaşă este de la statutul lor de ingineri plictisiţi de pensionare până la veşnica mea neodihnă de ţăran care îşi tot caută sufletul.