Ţinutul Romanului: Miclăuşenii

iunie 1774

Ocolul de Sus

Miclăuşenii

A dumisale vornicului Ioniţă Sturza

Toată suma caselor: 113. Scădere rufeturi, însă 46: 1 popă, 1 ruptaş, 28 ţigani, 16 văduve. Rămân birnici 67.

Birnici:

Ianăş Giurgiuman

Ianăş Sandul

Gal Martin

Lazor, cioban

Gal Gherghel

Gal Martin

Petre Mihăeş

Simion Petre

Antal Simion

Gribence

Dumitru Farcăş

Gherghel Mihăeş

Dărăban, butnariu

Gherghel Husar

Ion, pas

Niciul Crângar

Stan, muntean

Stroe zet (al) lui Stan

Pătraşco, mocan

Ianoş Bejan

Mihai Bejan

Gal Gherghel

Ştefan Străjar

Ianoş Florinţa

Mărtin Dimcu

Petre Antal

Hode Ianăş

Antal, dogar

Ianăş, săcui

Ianeş Bejan

Antal sin (fiu) lui Bejan

Bejan Petre

Petre Martin

Petre Bejan

Giurgiu Bejan

Ianăş Giurgiu

Apostol, pas

Ştefan, slugă

Gavril Călin

Ion fiul lui Sandul

Ştefan Bode

Sandul, plugar

Vasile Castru

Ion, plugar

Tănasă, argat

Grigori Haotă

Mihai, pas

Mihalachi, văcar

Ioniţă, rotariu

Toader

Marin

Ion fiul lui Lungul

Ilii, solonar

Neculai, păscar

Andreiu fiul lui păscariu

Vasile

Manole

Grigoraş fiu lui văcar

Vasile, rusul

Vasile, liahul

Vasile, morariu

Vasile, vezeteu

Enache, pas din Fedeleşeni

Gavril, pas de acolo

Stoica, pas din Doljeşti

Ion Nistor

Rufeturi:

Popa Chiriacu

Iordache Lichioiu, ruptaş

Iorga, jude

Gligore, ţigan

Costandin, ţigan

Ion Prepeliacu, ţigan

Cozma, ţigan

Gheorghiţă, ţigan

Pricopi, ţigan

Ion Carp, ţigan

Andrei, ţigan

Toader fiul lui Andrei, ţigan

Grigoraş, ţigan

Lica, ţigan

Pavăl, ţigan

Miron, ţigan

Ion, plugar, ţigan

Sandul, tij (la fel)

Alicsandru

Lupul Răul

Toader Răul

Vasile Crăciun, ţigan

Ioniţă, ţigan, jude

Ion Basalic, ţigan

Vasile, ţigan

Gheorghe, ţigan

Ivan Vali, ţigan

Mutul, ţigan

Simion, pitar, ţigan

Petre fiul lui Iuga

Magda, săracă

Nastasia, săracă

Vărvara, săracă

Acsenia, săracă

Ştefana, săracă

Cătălina, săracă

Marghita, săracă

Iliana, săracă

Marta

Varvara

Aniţa

Iliana

In (altă) Iliana

In Iliana

Iliana

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 263, 264

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 27

Ţinutul Romanului: Şărăţei

iunie 1774

Ocolul de Sus

Şărăţei

Răzăseşti

Toată suma caselor: 7. Scădere rufeturi, însă 2: 1 diacon, 1 călăraş. Rămân birnici 5.

Birnici:

Timofti

Ursul

Nicolai

Ion, liahul

Ştefan Chiper

Rufeturi:

Ion, diacon

Pentelei, călăraş postelnicesc

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 263

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 27

Ţinutul Romanului: Oţelenii

iunie 1774

Ocolul de Sus

Oţelenii

A dumisale ceauşului Grigori

Toată suma caselor: 20. Scădere rufeturi, însă 4: 1 ţigan, 1 văduvă, 2 case pustii. Rămân birnici 16.

Birnici:

Petre, grădinar

Vasile Boboli, plugar

Dumitraşco, morar

Vasile, morariu

Agapii, slugă

Petre, slugă

Acsânte, ungur

Neculai, ungurian

Ilie, argat

Ilie, ungurian

Miron Dan

Ştefan Perjul

Apostol Onică

Gheorghiţă, ungurian

Costandin, ungurian

Toader, ungurian

Rufeturi:

Ştefan, ţigan

O babă săracă

2 case pustii

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 263

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Mar 27

Pictorul David Croitor, culegătorul de lumină

I-am văzut, pentru prima dată, lucrările într-o galerie de artă din Bistriţa. Am zăbovit mult, în faţa fiecărei lucrări, înainte de a mă interesa de numele pictorului. Mă copleşise lumina, desluşită în toate întrupările ei, lumina care zugrăveşte frumuseţea realităţii de fiecare zi. Lumina prin care trecem adesea indiferenţi, deşi înseamnă, fără tăgadă, privirea binevoitoare a bunului Dumnezeu. Lumina, pe care pictorul dornean, cu rădăcini în Moara de lângă Suceava, o culege răbdător, cu pricepere iniţiatică şi sigur pe sine, pentru a ne-o încredinţa, nu doar a o dezvălui. Lumina, spre şi la care datori suntem să tânjim, dar pe care puţini dintre noi izbutesc să o şi desluşească.

Violeta Codorean, directorul Casei de Cultură din Vatra Dornei şi, mai ales, mama unei superbe fetiţe, alături se Seniorul Artelor Plastice Bucovinene David Croitor

Ulterior, pentru că-i admiram nepământeşte opera, l-am cunoscut pe marele, dar discretul şi modestul creator, care trăieşte dumnezeirea cu înfrigurare, adesea şi ca spirit comunitar, şi pururea prin inspiraţie creatoare. Este creştin practicant şi, din această perspectivă, consideră că toate, dar absolut toate exprimările artistice ale oamenilor înseamnă “chipul şi asemănarea” cu cel care ne-a creat. Iar arta lui, întotdeauna luminoasă şi încrezătoare ca o închinare, înseamnă şi un omagiu adus frumuseţii efemerului, deci frumuseţii vieţii, pe care adesea o umbrim cu inutile dileme existenţiale. “Dacă trăieşti, bucură-te!”, pare să fie deviza creatoare a pictorului David Croitor, deşi nici deviza lui Alexandru Ioan Cuza (“Patrie şi Onoare!”) nu pare să se fi înstrăinat de sufletul lui încăpător şi toropit de blândeţea luminii.

Astăzi, culegătorul de lumină (cu penelul) împlineşte o anume vârstă, care nu este nici a sufletului său, nici a operei, ci doar a trupului, în călătoria lui printre miracole trăite şi, drept consecinţă, înţelese.

La mulţi ani, David Croitor,

şi Dumnezeu să ni te ţie

numai întru bucurie!

Cronici sentimentale No Comments Mar 27

1847, Vicenţiu Babeşiu: Cântec despre dare

În 8 mai 1847, în Arad, „Concetăţeanul Babeşiu” scria un „Cântec despre dare”, pe care îl trimitea gazetei „Amicul Poporului”, însoţit de o scrisoare, în 10 august 1848, fiind publicat în numărul din 12/24 august, deci în regim de urgenţă. Cântecul, conform precizărilor viitorului părinte al lui Victor Babeş, Vincenţiu Babeşiu, avea ca temă un subiect „din lumea veche, când ţăranii erau iobagi, supuşi tuturor greutăţilor şi despuiaţi mai de toate drepturile cetăţeneşti”. Cum nu există transcrieri în litere ale acestui „cântec” din vremurile înnoirii lumii, şi cum nu prea mai există ştiutori ai buchiilor chirilice, pun la dispoziţia celor interesaţi acest „amar” al anului 1847, atât de actual şi astăzi („Eu fac drumuri şi punţi grele, / Şi numai vamă dau la ele!”).

Nu am pâine, nici de sare,

Le-a dus toate darea mare.

Darea mare, ce m-apasă

Cât şi sufletu-mi mai iasă.

Când n-am bani să plătesc darea,

Nu ajută-atunci văitarea,

Nu mulţimea, ce-amar plânge

Că domnia rău mă strânge.

Vine judele cu carul,

Duce toate,-mi lasă-amarul:

Duce-mi patul şi buhaiul,

Duce-mi masa şi mălaiul!