Soacra, în… epigramă!

*

Diviziunea muncii

*

La noi domneşte-n casă armonia

Căci toate sarcinile-s împărţite:

La vase şi la cratiţe – soţia,

Iar eu cu mama-soacră… la cuţite!

Gheorghe SUCIU, Braşov

*

Vizita soacrei

*

Când se-apropie scadenţa

Să-mi perturbe ambianţa,

De la uşă-i simt prezenţa

După cum deschide clanţa!

George PETRONE, Iaşi

*

Obicei

*

Deşi-i departe, e firesc

C-am fost, de Paşti, cu Adelina

La soacră-mia, ca s-o stropesc:

Chiar… cu maşina!

Radu PĂCURAR, Cluj-Napoca

*

* 

Consens

 *

Azi, cu soacra-s gând la gând

Către culmea bucuriei:

Am nedreptăţit-o când

S-a opus căsătoriei!…

Dumitru GAVRELIUC, Milişăuţi, Suceava

 *

Soacra

*

N-avea simţ autocritic

Şi, de două săptămâni,

A cerut azil politic

La… azilul de bătrâni.

Nicolae DĂRĂBANŢ, Braşov

*

Afaceri

 *

– Încotro mergi pe alee?

– La talcioc, cu soacră-mea.

– Măi, să fie o idee!

Şi cât vrei să ceri pe ea?

Corneliu ENESCU, Bucureşti

*

Excursie

*

Cu autocaru-n apă

Toate soacrele-au căzut,

Dintre ele – una scapă:

A mea! Bleaga!… L-a pierdut!

Marian POPESCU, Cluj-Napoca

*

* 

Mustrare

*

Când soacra tu ţi-ai aruncat

De la etajul opt în stradă,

Nu te-ai gândit că o să cadă

În cap la vreun nevinovat?

Eugen ALBU, Cluj-Napoca

*

Îngrijorare

 *

Eu ţin uşa încuiată

Că mi-e teamă, oameni buni,

Soacră-mea e îngropată,

Dar s-au mai văzut minuni!

Iulius-Radu IVAN, Bistriţa

*

Comoara

 *

La o casă orice soacră

E tezaur, lucru sfânt,

Dar orice comoară sacră

Se păstrează… în pământ!

Alexandru IGNAT, Călăraşi

*

Nechibzuinţă

 *

De când pe soacră-mea o ştiu,

De ziua ei îi duc lalele,

Şi-n timp am dat la bani pe ele

C-aş fi putut să-i iau sicriu!

Eugen ALBU, Cluj-Napoca

*

Incident

*

Strig, mă zbucium. Istovit

Faţa mi se schimbă:

Soacră-mea s-a otrăvit,

S-a muşcat de limbă!

Iulius-Radu IVAN, Bistriţa

 *

*

Reciproca

*

Soacra m-a iertat mereu,

Faptele sunt certe,

Şi aştept să zic şi eu

„Dumnezeu s-o ierte!”.

Constantin TONE, Braşov

*

Prevedere

*

Pentru cei ce-mi calcă pragul,

Eu pe poartă-am scris aşa:

Pregătiţi-vă ciomagul,

Câine bun, dar soacră rea!

Alexandru MISIUGA, Bistriţa

*

Dialog soacră-ginere

 *

– Eu am să plec de-aici chiar mâine

Că eşti mai rău decât un câine…

– Ba du-te azi, în goana mare,

Că am simtome de… turbare!

C. POPESCU-FĂGET, Braşov

*

Alegere

 *

De-o vreme, soacră-mea m-alese

Să-i fac injecţii. Mă pricep!

Mi-e silă s-o palpez pe fese,

Dar ce plăcere-i s-o înţep!

Constantin TONE, Braşov

 *

*

Recunoştinţă

 *

Am avut o soacră bună,

Dar a strâns-o Dumnezeu

Înainte cu o lună

… Ca s-o strâng de gât şi eu!

Alexandru MISIUGA, Bistriţa

 *

Soacrei

 *

De când mi-a venit în casă

De nimic nu îmi mai pasă,

Sunt voios şi-mi merge bine

Că şi dânsa… bea cu mine!

C. POPESCU-FĂGET, Braşov

*

Încercarea ciupercilor

*

Cum sunt un ginere cuminte,

Întâi fac soacrei un sufleu

Şi-n funcţie de cum se simte

A doua zi mănânc şi eu!

Ionel IACOB-BENCEI, Timişoara

*

Soacră, soacră…

 *

O noră, fire şugubeaţă

Îşi lăuda soacra iubită:

– A mea nu-i acră, e dulceaţă

Puţin… zaharisită!

*

* 

Ginerele, despre soacră

*

Soacră-mea-i femeie blândă

Şi cu dânsa eu mă-mpac,

Aş putea să spun că-i sfântă,

De n-ar fi născut un… drac!

Bogdan CHIRIŢESCU, Piatra-Neamţ

*

Fricosul

 *

Când un vecin s-a spânzurat,

Eu, cam fricos, am leşinat,

Dar soacra-mi zice: „Eşti mişel,

Să iei exemplu de la el!”.

C. POPESCU-FĂGET, Braşov

Femeia, în… epigramă!

*

Pentru că am o mamă, o soţie, o fiică şi o nepoată, pentru că, în ciuda aparenţelor, eu chiar iubesc femeia, cred că e bine să le ofer tuturor femeilor (de acida satisfacţie a soţilor lor nu voi fi eu responsabil!) câteva zâmbete, alese din colecţia mea de primeniri primăvăratice (inclusiv desene de-ale prietenilor mei BERCEA, PIM şi BOA). Nu risc şi epigrame proprii, din motive mai mult decât întemeiate (I. D.).

*

Femeia

*

E cartea ce ne-am tot dorit-o

Din vremea când eram băieţi:

Din scoarţă-n scoarţă am citit-o

Şi tot suntem… analfabeţi!

Constantin ŢONE, Braşov

 *

Femeia

*

Femeia-i înger, e mister,

Zeiţă e (sculptată-n jad),

Fiinţa ce te urcă-n cer

Ca să te-arunce-apoi în iad!

Constantin HORBOVANU, Suceava

*

Femeia veşnic pierdută

*

S-a lăsat convinsă-n fine,

Nu-l iubeşte, dar îl place

Că-a ştiut s-o-mbrace bine

Ca să-l lase s-o dezbrace!

Nicolae PETRESCU, Piteşti

 *

Evoluţie

 *

Muşcând din mărul rumeior,

Slăvita Evă, cea străbună,

S-a rumenit ca un bujor

Şi-ajunse, azi, o poamă bună!

Elis RÂPEANU, Bucureşti

*

Întreprinzătoarele

 *

Fără scrupule sau frică

Întreprinzătoarele

Pe la noi, capu-l ridică,

Iar la turci… picioarele!

Radu ASANACHE, Slobozia

*

* 

Haina nu-l face pe om

 *

Privind atent în juru-ţi, vezi că taina

Zicalei nu rămâne fără cheie:

E drept că pe bărbat nu-l face haina,

Dar rochia o face pe femeie!

Stelian IONESCU, Braşov

 *

Sponsorizare

*

Un sponsor m-ar fi ajutat

Să nu întârzii să mă-nsor,

Râvnind, apoi, cum am aflat,

La… dreptul meu de autor!

Mihai COSMA, Iaşi

*

Întoarcerea doamnei de la băi

*

Dilema-i cutremurătoare,

De aia nu pot să-mi explic:

Cum s-a culcat cu unul mare

Şi s-a trezit cu unul mic?

Alexandru LIŢĂ, Drăgăşani-Vâlcea

* 

*

Noaptea nunţii

*

Fiind abia la început,

S-a confesat doar mamei ei

Că-n noaptea nunţii a avut

Emoţii… ca deobicei!

Neculai DARIE, Iaşi

 *

Problema demografică

 *

Cu vocea foarte sigură şi calmă

A spus un senator în Parlament:

Când fusta se scurtează cu o palmă,

Natalitatea creşte cu-un procent!

Vasile LARCO, Iaşi

*

* 

Ce e femeia?

*

Femeia e un imn, o încântare,

Un basm de-o frumuseţe ne-ntrecută,

Un ţărm sublim, de vis şi de uitare!…

Dar astea numai-n cazul că e… mută.

Petruş LUNCAŞU, Câmpina

*

Din pomul vieţii

*

Aproape toţi, frumoasă jună,

Mărturisesc că te-au văzut

În pomul vieţii poamă bună

… Au tras de cracă… şi-ai căzut!

D. C. MAZILU, Bucureşti

*

Femeia fatală

*

Are cap de păpuşică,

Trup de fildeş, sâni bogaţi

Şi trăieşte singurică

… Cu-o mulţime de bărbaţi!

Nicolae GHIŢESCU, Bucureşti

 *

Femeia

 *

Femeia-i piscul neatins

Spre care tunzi adeseori;

Atunci când crezi că l-ai învins,

Te şi grăbeşti ca să cobori!

Jean BUHMAN, Iaşi

 *

Întâlnire romantică

*

Stau pe banca îngheţată,

De trei ore o aştept;

Tot ea vine înţepată

De la unul mai deştept!

Ioan POP, Cluj-Napoca

*

Femeia la 40 de ani

*

E ca şi vinul bun, sadea,

Din viţă nobilă şi pură

Ce mulţi bărbaţi ar vrea să-l bea

… Dar nu toţi ţin la băutură!

Nicolae BUNDURI, Braşov

*

* 

Uneia

*

Vampa cu mişcări feline

Şi cu ifose-n exces,

Ca să se îmbrace bine,

Se… dezbracă foarte des!

Alexandru CLENCIU, Bucureşti

 *

Protejaţi fauna!

*

Lupul a mâncat Scufiţa,

Dar muri şi el îndată.

În concluzie: Fetiţa

Era bună, dar stricată!

Eugen ALBU, Cluj-Napoca

*

Soţia

 *

E femeia ideală:

Vorba rea nu mi-o întoarce,

Îmi găteşte şi mă spală,

Mă usucă şi mă stoarce.

Gheorghe SUCIU, Braşov

*

Femeia

*

Femeia-n suflet şi trupeşte,

Cum demonstrează-atât de des,

E îngerul ce ne păzeşte

… De altele, bine-nţeles!

Paul DUMITRESCU, Galaţi

*

Comparaţie riscantă

 *

Riscând s-o iau la sănătoasa,

O spun aşa, ca-ntre bărbaţi:

Femeia este ca şi coasa…

Se dă pe brazdă… dacă-o baţi!…

Constantin IRIMIA, Suceava

*

Destin amar

*

Poem de dulce întrupare,

Leitmotiv ce o consacră,

Femeia e un înger care

În mod normal ajunge… soacră!

Paul DUMITRESCU, Galaţi

 *

8 Martie şi inflaţia

 *

Ziua ce îmi dă fiori,

Când, deşi sărac lipit,

Eu îi cumpăr soacrei flori…

Deh, coroană nu-mi permit!

Gheorghe SUCIU, Braşov

Ascensiune politică în Grădina Carpaţilor

Traian Băsescu: După Elena, ăsta a fost al doilea meu proiect politic major!

*

Pe vatra sfântă, milenară,

aleşii au un obicei

ca doar din dragoste de ţară

s-o tot împartă între ei!

Radu Iaţcu e caricaturist şi în Franţa

Radu Iaţcu, într-un cotidian francez cu tiraj uriaş

*

Caricaturistul sucevean Radu Iaţcu, originar din Ipoteşti, dar plecat, din 2009, în Franţa, a izbutit să-şi menţină statutul de mare maestru al peniţei ascuţite, expunând şi publicând caricatură, în care temele lui clasice, care ţin de “absurdul normalităţii, la români” (şi în politică, şi în societate, şi în unele familii), se bucură de mare succes.

*

Un desen satiric, în care artistul îşi evocă trecutul românesc – cel puţin asta “văd” ziariştii francezi în caricatura cu pricina – , dar în care eu “citesc” doar ieftinătatea pasiunilor omeneşti, ilustrează ştirea despre expoziţia caricaturistului sucevean, care, în fiecare după-amiază, este prezent în mijlocul lucrărilor sale.

*

O caricatură de Radu Iaţcu

*

Cum Radu, în loc să-mi trimită materiale prin poşta electronică, doar mă mai atenţionează, uneori, asupra unor pagini virtuale cu desene minuscule, nu am cum să vă reproduc mai nimic dintre argumentele care-i justifică fireasca glorie creatoare şi în Franţa. Leneş şi comod, precum îl ştiu dintotdeauna! Dar talentat şi cerebral în toate imagisticile lui satirice. Bravos, Radule!