Paloşul lui Skanderbeg şi teatrul din Suceava

Paloşul lui Skanderbeg

*

Un comentariu al lui Nelu Marcean, despre cei care “au idei, dar nu se implică” în realizarea unui teatru profesionist la Suceava, mi-a amintit, brusc şi instantaneu (sic!), o anecdotă despre Gheorghi Skanderbeg, eroul albanezilor. Probabil că o ştiţi şi că vă amintiţi cum sultanul, înfrânt mereu în lupte, l-a recunoscut pe Skanderbeg conducător al vitejilor albanezi, cerându-i să pecetluiască înţelegerea cu un dar: paloşul lui Skanderbeg.

*

Eroul, amuzat de misticismul sultanului, care dăduse crezare zvonurilor că victoriile albanezilor asupra turcilor se datorează paloşului miraculos al lui Skanderbeg, a înmânat paloşul solului, apoi i-a zis:

*

– Paşă, spune sultanului că paloşul, fără braţele acestea, nu face nici cât o nuia!…

*

La fel se întâmplă şi cu ideile mele: nu mişcă firul ierbii din loc, dacă nu sunt însoţite şi de capul viu, care adăposteşte mintea ce le-a zămislit. Tu îţi închipui, Nelule, că ăştia chiar vor să facă teatru? Poate că doar unul precum Casa de Cultură a Studenţilor din Suceava, care nu are decât organigramă, deci nişte plasări de învârtiţi în scaune straşnic bugetate, dar nu şi sediu.

*

Bineînţeles că sediul viitorului teatru va fi în clădirea “Modern” a Centrului Cultural “Bucovina” şi că se va înscămoşa ceva cu iz de teatru. De noi, cei cu idei, nu-i nevoie la punerea în practică a ideilor. Suntem zvârliţi, cât colo, în leafa lunară a supravieţuirii. Şi, uite-aşa, ne alegem cu o nouă butaforie, în existenţa noastră comunitară la fel de butaforică.

Cum se poate face teatru la Suceava

TEATRU SUCEVEAN: Politicienii mint într-o veselie, iar mulţimea votează în prostie

*

Suceava poate avea un teatru şi, în primul rând, un public de teatru, doar evitând greşelile grave, care s-au făcut în anterioara tentativă. Şi încă într-un mod realist şi extrem de simplu, care să garanteze 15 săli de spectatori de spectacol (cum au Botoşanii, spre deosebire de Suceava, care are maximum două).

*

Ca instituţie în sine, teatrul s-ar constitui uşor, în cadrul Centrului Cultural “Bucovina”, prin transformarea Ansamblului Artistic “Ciprian Porumbescu” în Reuniunea Muzical-Dramatică “Ciprian Porumbescu”, cu două secţiii, Teatru şi Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” (dar fără Şeherezada director!), şi prin scoaterea la concurs a doar 5-6 posturi de actori profesionişti (ca prim pas) şi a 10-15 contracte de colaborare, plătite din vânzarea biletelor, cu cotă parte, pentru spectacolele din fiecare lună.

*

În cadrul Ansamblului, există, deja, o echipă de păpuşari (cam mică în comparaţie cu cea a incompetenţilor păpuşari din sistem), căreia trebuie să i se alăture, pentru creşterea unui public sucevean de teatru, şi un repertoriu de teatru pentru copii şi tineret, pus în scenă de regizori buni, în baza unor contracte de colaborare.

*

Pentru că Suceava nu are, încă, un adevărat public de teatru, repertoriul secţiei de teatru trebuie să conţină, în primii ani, piese spumoase (gen “Concurs de frumuseţe”, de Tudor Popescu), spectacole de revisă, în care pot fi implicaţi şi artiştii Ansablului “Ciprian Porumbescu”, comedii clasice, dar deja uitate (de pildă, “Baba Hârca”, de Matei Millo). Spectatorul sucevean trebuie ademenit la teatru, în primii doi-trei ani, pentru o adevărată şi netrucată relaxare spirituală, pentru a râde şi a se despovăra în totalitate. Suceveanul nu are nevoie de aiuritele montări moderniste, gen comedia dell’arte, ci de un teatru complice sufletului său. Odată, când s-a pus în scenă, ultramodernist, o comedie, scrisă de Tudor Popescu, autorul, invitat la premieră, a întrebat: “Cine naiba a scris inepţia asta?”. Apoi, s-a uitat în caietul-program şi, când a aflat cine-i dramaturgul, a strigat: “Nu am scris eu stupizenia pe care aţi pus-o voi în scenă!”.

*

Suceava ar putea avea un teatru propriu în maximum trei luni de zile. Eu, de pildă, aş monta, mai întâi, “Concurs de frumuseţe”, cu Adrian Păduraru în rolul şefului, cu deja uitaţii Marcel Horodincă şi Georgel… de la Bibliotecă, în rolul cadriştilor (le-ar veni mănuşă aceste roluri) şi cu alţi trei actori amatori, selectaţi, prin concurs, în baza tipologiilor personajelor. Costurile ar fi nesemnificative. Ca regizor, aş folosi ori pe Bogdan Gheorghiu, ori pe fata, cu studii de regie în Ucraina, care lucrează la nu mai ştiu ce fundaţie umanitară, ori pe băiatul jurnalistului Nicu Amurăriţei, funcţie de viziunea lor regizorală. Dacă e umor, da! Dacă e doar viziune, categoric nu! E drept că, în afară de cei menţionaţi, mai există, în Suceava, şi alte competenţe, dar astea declamă cu patos “Vai de mine, tovarăşe şef, dar dumneavoastră nu puteţi greşi nici măcar positif!” pe la uşile Preşedintelui C. J. Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor. Şi bine o duc, dovadă că o replică de comedie, spusă cu seriozitate, unde trebuie, om te face!

*

Ioan Cătălin Nechifor, om cumsecade şi inteligent, dar prea lent în decizii pentru vârsta la care am ajuns eu, ar trebui, între timp, să aloce suma derizorie promisă şi necesară renovării şi încălzirii Casei de Cultură din Vatra Dornei (unde există un public de teatru numeros şi educat), să facă ordine, în toate privinţele, la Casa de Cultură din Câmpulung Moldovenesc, aflată la cheremul unui crâşmar local, împreună cu ţucălarul de primar. Probabil că mai există mici probleme şi pe la casele de cultură din celelalte oraşe din judeţ, dar pe astea nu le cunosc, pentru că nu am mai fost de mult prin ele.

*

Vorbesc foarte serios: e uşor să faci un teatru profesionist la Suceava, dar etapele menţionate de politică repertorială sunt obligatorii. Daţi-i suceveanului plăcere, şi-atunci va înghiţi bucuros chiar şi cultura! Apoi va deveni şi dependent de ea. În fond, cu toate pretenţiile ei de megalopolis, Suceava nu-i decât o periferie a satului Prelipca. Dovezi: primarul şi felul cum arată.

*

Tare mă tem, însă, că, precum, odinioară, Moise, şi eu vorbesc în pustiu, de pe stânca unei anumite experienţe. Tare mă tem că gargariselile demagogice ale politicienilor, care scrâşnesc patetic, prin studiourile televiziunilor locale, de dorul botoşănean al teatrului şi al filarmonicii, dar nu vin la un spectacol decât legaţi în frângiile parvenitismului masonic de tipul “cu participarea lumii bune a oraşului”, doar gargariseli vor rămâne. Câteva comedii bune, jucate cu bucuria jocului, i-ar transforma, peste noapte, chiar şi pe politicieni, chiar şi pe ceilalţi parveniţi ai târgului, în consumatori de teatru şi, implicit, de cultură.

*

Nu avem de ales, banii sunt la ei, aşa că lor trebuie să le vindem ce avem de oferit. Pentru că una dintre cele trei săli de spectacol, de odinioară, a Sucevei, a dispărut, publicul cu adevărat bun, în sensul iniţierii, fiind prea sărăcit şi prea disperat pentru a nu rămâne închis în casă, în compania unei cărţi vechi, pe care a mai citit-o de câteva ori.

*

Ion Drăguşanul

*

TEATRU SUCEVEAN: Râsul şi plânsul tot solidaritate înseamnă!

Eminescu, acces liber la Bucovina Rock Castle

Cei mai buni şase recitatori din judeţul Suceava ai operei lui Eminescu

*

Sâmbătă, 7 iunie 2014, un juriu de elită, format din doamnele profesoare şi autoare de opere literare Viorica Petrovici, Isabel Vintilă şi Rodica Mureşan, au stabilit care sunt cei şase cei mai buni recitatori din judeţul Suceava ai operei lui Eminescu, câştigători ai finalei-concurs, la care au participat, după ierarhizări în etape zonale, 19 elevi.

*

Peste un ceas, managerul Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi, directorul CCPTP Suceava, Victor Rusu şi subsemnatul au decis acordarea unui premiu special, unei viitoare actriţe (Ioana Cărare, din Rădăuţi), din raţiuni regizorale pentru manifestarea de la Putna, din 14 august 2014. Cei şase recitatori, aleşi de juriu, sunt, în ordine alfabetică: Adrian Andriu, Ionuţ Tiberiu Bălan, Andreea Câmpan, Robert Camelus Cosmaciuc,  Roberta Evelyn Olaru şi Emilia Tironeac, toţi aliniaţi şi de-a stânga şi de-a dreapta… tatălui (de fapt a tricoului “Vintage 1974… dar… / mai spumoşi ca vinul”, al Măriei Sale, Ştefan cel Mare liceu), în fotografiile următoare:

*

Tricoul promoţiei 74 de ştefanişti, încadrat de cei mai buni şase recitatori ai poeziei eminesciene din întreg judeţul Suceava

*

*

Şi tot cei trei crai de la Centrul Cultural “Bucovina”, inclusiv subsemnatul, au decis ca toţi participanţii la concursurile organizate de instituţie, cu ocazia comemorării lui Mihai Eminescu şi a străbunilor lui bucovineni, “La Putna”, “Contemporanii lui Eminescu” şi “Universul Eminescian”, să primească legitimaţii de acces gratuit la spectacolele din cele trei nopţi de august ale Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle“.

*

Câştigătorii concursului de recuperare a memoriei bucovinene, prin fotografierea şi îngrijirea unor morminte vechi, “Contemporanii lui Eminescu” sunt, în ordine alfabetică, următoarele instituţii de învăţământ: Şcoala „T. Popovici” din Colacu, Şcoala „Dimitrie Gusti” din Fundu Moldovei, Colegiul Tehnic „E.Hurmuzachi” din Rădăuţi, Colegiul „Laţcu Vodă” din Siret şi Şcoala Stulpicani, un premiu special, pentru artă fotografică, fiind conferit Teresei Ioana Pînzariu, de la Şcoala „Ion Creangă” din Suceava. Criteriul de bază al jurizării, săvârşită de Victor T. Rusu, Mihai Pânzaru-PIM şi Ion Drăguşanul, constituindu-l seriozitatea cu care au fost îngrijite acele morminte, peste care nu s-a mai dat cu sapa de peste un veac.

*

Juriul concursului “La Putna“, Rodica Mureşan, Isabel Vintilă şi Viorica Petrovici

*

Concursul de creaţie plastică, jurizat de Viorica Moruz, Isabela Ignătescu, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Ungureanu-BOX şi Alexandru C. Chifan, îi are drept câştigători, în ordine alfabetică, pe Oana Bejinari, Andreea Galan, Costin Laurenţiu Hatnean, David Mihaiu, Mihaela Stratu şi Cristina Strugari.

*

Fiind vorba de un concurs de creaţie artistică, iată care au fost participanţii, ce instituţii de învăţământ au reprezentat şi ce lucrări i-au… reprezentat:

*

Costin Laurenţiu Hatnean, Colegiul „C. Prumbescu” Suceava „Vino-n codru”Ionela Alexandra

Gâză, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, „Abend in Berg”Mihaela Stratu, Bosanci, „Ce te legeni”

Ioana Rusu Sadovei, Colegiul „C. Prumbescu” Suceava „Avatarii regelui Thla”

Maria Grasuleac, Colegiul Tehic „Laţcu Vodă” Siret, „Lacul”

Iustin Rusu, Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”, C-lung Mold. „Lacul”

Costin Laurenţiu Hatnean, Colegiul „C. Prumbescu” Suceava „Vino-n codru”

Cristina Strugari, Şcoala „Ion Creangă” Suceava, „Veronica Micle”

David Mihaiu, Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, „Sara pe deal”

Iustin Rusu, Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”, C-lung Mold. „Lacul”

Vlad Gabriel Olariu, Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”, C-lung Mold. „Vis de poet”

Oana Bejinari, Colegiul Tehnic „E.Hurmuzachi” Rădăuţi, „Luceafărul”

Galan Andreea, Colegiul Tehnic „E.Hurmuzachi” Rădăuţi, „Luceafărul”

Cristina Strugari, Şcoala „Ion Creangă” Suceava, „Veronica Micle”

Mihaela Stratu, Bosanci, „Ce te legeni”

David Mihaiu, Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni, „Sara pe deal”

Ionela Doloşcan, Bosanci

*

Calificaţi în etapa judeţeană, în Concursul “la Putna”, au fost:

Bălan Ionuț Tiberiu, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei , prof.  Iuga Ioana Niculina

Sandu Edith Gabriela, clasa a VII-a, Școala Gimnazială Crucea, prof.  Păștinaru Andreia

Maftei Diana, clasa a XI-a , Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, prof.  Păștinaru Andreia

Olaru  Roberta  Evelyn, clasa a VII-a, Școala Gimnazială “Petru Mușat” Siret, prof.  Fraseniuc Camelia

Fraseniuc Maria, clasa  a XI-a, Colegiul Tehnic “Lațcu Vodă” Siret, prof.  Andriiciuc Daniela

Cosmaciuc Robert Camelus, clasa a XII-a, Colegiul Tehnic “Lațcu Vodă” Siret, prof. Duduman Andreea

Ilaş Armand Viorel, clasa a V-a, – Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Humorului, prof. Căinari Sorina Camelia

Covaliu Georgiana, clasa a VII-a, – Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Humorului, prof. Enea Nicoleta Laura

Mălăncrăveanu Elisa, clasa a VI-a, – Şcoala Gimnazială „Teodor Balan” Gura Humorului, prof. Atănăsoaie Brânduşa

10.  Butnaru Magdalena, clasa a XI-a, Colegiul „Vasile Lovinescu” Fălticeni, prof. Acatrinei Mihaela

Nechifor Vlad, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, prof. Pavel Dana

Tofan Daria, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, prof. Pavel Dana

Andriu Adrian, clasa a XI-a, Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, prof. Câmpan Mioara

Miculeac Antonia, clasa a VII-a, Școala Gimnazială ”Bogdan Vodă” Câmpulung Moldovenesc, prof. Latiș Nicoleta

Bedrule Bianca, clasa a V-a, Școala Gimnazială Pojorâta, prof. Vermeșan Daniela

Cîmpan Andreea, clasa a XI-a, Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, prof. Andronachi Carmen

Tironeac Emilia, clasa a XI-a, Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, prof. Andronachi Carmen

Cărare Ioana, clasa a X-a, Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, prof. Crăciun Sextilia

Bumbu Georgiana, clasa a IX-a, Colegiul de Artă ”Ciprian Porumbescu” Suceava

Jilavu Dragoș Mihai, clasa a X-a, Colegiul de Artă ”Ciprian Porumbescu” Suceava

Gorea Alexandru, clasa a X-a, Colegiul de Artă ”Ciprian Porumbescu” Suceava

*

Impresionantă şi demnă de salutat a fost colaborarea exemplară dintre Centrul Cultural “Bucovina” şi Inspectoratul Judeţean Şcolar Suceava. Şi cum să nu fie, când colaborarea respectivă s-a materializat prin intermediul domnişoarei inspector prof. Rita Cântiuc?

*

Ion Drăguşanul

Memoria bunicilor lui George Enescu

Mormântul bunicilor paterni, de la Zvoriştea

*

Pentru prima dată, în prefăcătoria bucovineano-pontică de-a eminescuţii-cozmeio-ruso-steiciucuţi, în judeţul Suceava se re-creează un patrimoniu de memorie, în ciuda îmbrâncirii mele, de către chirovnicii culturnici judeţeni, din cadrul manifestării pe care eu am gândit-o. Dar abia atunci ai adevărata satisfacţie, când nu tu, ci alţii, cu entuziasmul tinereţii lor, îţi materializează ideile.

*

Copiii din întreg judeţul Suceava, din oraşe, dar şi din multe sate, au pornit în căutarea contemporanilor bucovineni ai lui Eminescu şi au găsit mărturii incredibile, dar pe care nu am să le comentez acum, când vreau doar să atenţionez că, prin străbuni, şi George Enescu ne aparţine. Sau ar trebui să ne aparţină, dacă ne-am şi învrednici întru memorie.

*

Bunicul patern al lui George Enescu, descendent dintr-un neam de preoţi din ţinutul Hotinului (eu l-am găsit, în recensământul generalului Rumeanţev, din 1772-1773, drept “Inescu”, deci cel venit din… Ineu!), a fost preot la Zvoriştea, iar fotografiile atenţionează că mormântul bunicilor lui George Enescu încă există, deşi arată ca vai de el:

*

Un loc sfânt al spiritualităţii româneşti din judeţul Suceava, total necunoscut

*

La Mihăileni (Sinăuţii de Jos), se află mormântul bunicilor materni ai lui George Enescu, preotul Ion Cozmovici şi soţia sa, Zenovia, pe cruce fiind menţionată şi fata lor, Maria Enescu, mama genialului compozitor român.

*

Mormântul bunicilor materni ai lui George Enescu

*

Mormântul arăta aidoma memoriei din ţara ponto-eroului… necunoscut, dar tinerii elevi sireteni, care atenţionează asupra acestui vestigiu de memorie bucovineană (partea de jos a satului Sinăuţi avea să se numească, ulterior, Mihăileni, George Enescu însuşi revendicându-se din mamă bucovineancă, inclusiv cu ocazia celor două concerte, pe care avea să le ţină, în memoria ei, la Suceava), şi-au făcut datoria într-un mod exemplar:

*

Mormântul bunicilor materni ai lui Enescu, în ţara eroului necunoscut

*

Evlavie reală faţă de cultura neamului românesc

*

Un capitol de memorie recuperată

*

Sunt multe şi importante mormintele pe care elevii din judeţul Suceava le-au descoperit şi îngrijit (ale unor profesori de-ai lui Eminescu, ale unor prieteni bucovineni de-ai poetului, ale unor mari personalităţi bucovinene, îmbrâncite în uitare). Sunt multe şi incredibil de frumoase bisericuţele, cu tulburătoare istorie, despre care cei mai mulţi dintre noi nici nu ştiau că există.

*

Trecutul vibrează de viaţă adevărată şi tare fericit mai sunt că şi viitorul dă semne de adâncă vibraţie.