Memoria bunicilor lui George Enescu
*
Pentru prima dată, în prefăcătoria bucovineano-pontică de-a eminescuţii-cozmeio-ruso-steiciucuţi, în judeţul Suceava se re-creează un patrimoniu de memorie, în ciuda îmbrâncirii mele, de către chirovnicii culturnici judeţeni, din cadrul manifestării pe care eu am gândit-o. Dar abia atunci ai adevărata satisfacţie, când nu tu, ci alţii, cu entuziasmul tinereţii lor, îţi materializează ideile.
*
Copiii din întreg judeţul Suceava, din oraşe, dar şi din multe sate, au pornit în căutarea contemporanilor bucovineni ai lui Eminescu şi au găsit mărturii incredibile, dar pe care nu am să le comentez acum, când vreau doar să atenţionez că, prin străbuni, şi George Enescu ne aparţine. Sau ar trebui să ne aparţină, dacă ne-am şi învrednici întru memorie.
*
Bunicul patern al lui George Enescu, descendent dintr-un neam de preoţi din ţinutul Hotinului (eu l-am găsit, în recensământul generalului Rumeanţev, din 1772-1773, drept “Inescu”, deci cel venit din… Ineu!), a fost preot la Zvoriştea, iar fotografiile atenţionează că mormântul bunicilor lui George Enescu încă există, deşi arată ca vai de el:
*
*
La Mihăileni (Sinăuţii de Jos), se află mormântul bunicilor materni ai lui George Enescu, preotul Ion Cozmovici şi soţia sa, Zenovia, pe cruce fiind menţionată şi fata lor, Maria Enescu, mama genialului compozitor român.
*
*
Mormântul arăta aidoma memoriei din ţara ponto-eroului… necunoscut, dar tinerii elevi sireteni, care atenţionează asupra acestui vestigiu de memorie bucovineană (partea de jos a satului Sinăuţi avea să se numească, ulterior, Mihăileni, George Enescu însuşi revendicându-se din mamă bucovineancă, inclusiv cu ocazia celor două concerte, pe care avea să le ţină, în memoria ei, la Suceava), şi-au făcut datoria într-un mod exemplar:
*
*
*
*
Sunt multe şi importante mormintele pe care elevii din judeţul Suceava le-au descoperit şi îngrijit (ale unor profesori de-ai lui Eminescu, ale unor prieteni bucovineni de-ai poetului, ale unor mari personalităţi bucovinene, îmbrâncite în uitare). Sunt multe şi incredibil de frumoase bisericuţele, cu tulburătoare istorie, despre care cei mai mulţi dintre noi nici nu ştiau că există.
*
Trecutul vibrează de viaţă adevărată şi tare fericit mai sunt că şi viitorul dă semne de adâncă vibraţie.