Bucovina: Harta cântecului naţional | Dragusanul.ro - Part 11

Cântecul naţional în Bucovina: Sadova

SADOVA

*

La Sadova, în Gura Sadovei, dar şi în Fundu Sadovei, cântecul naţional românesc era la el acasă. Meleagurile acelea minunate aveau şi o cântăreaţă sătească profesionistă, Paraschiva Erhan-Cnejec, născută în 1871, avea un fluieraş care valora cât un taraf, Nicolai al lui Iacob Cozma, născut în 1852, şi doi viorişti legendari, Nicolai Pazariu, născut în 1870, şi Nichita Zlotar, născut în 1884.

Sadova şi doar Sadova este însăşi expresia cântecului câmpulungean şi ar merita nu doar o cercetare multidisciplinară, ci şi o renaştere din propria ei cenuşă.

*

Cântece fonotecate:

 *

p32

p40

p56

p67

p69

p76

p97

p113

p190

p207

p269

p284

*

Repertoriul vechi al Sadovei:

*

Ţărăneasca – 1436, Nicolai Cozma, 1909

Balercuţa – 1435, Nicolai Cozma, 1909

Ciocăneasca – 1434, Nicolai Cozma, 1909

Lelea albă – 1433, Nicolai Cozma, 1909

Ursăreasca – 1432, Nicolai Cozma, 1909

Pădureanca – 751, Nichita Zlotar, 1908

Cărăşel – 754, Nicolai Pazariu, 1908

Sadoveanca – 721, Nicolai Cozma, 1908

Trandafir – 755, Nicolai Pazariu, 1908

Barbuncu – 724, Nicolai Cozma, 1908

La-nbalţatu miresei – 748, Nichita Zlotar, 1908

Busuioc la păhar dulce – 752, Nicolai Pazariu, 1908

Stroieşteanca – 753, Nicolai Pazariu, 1908

Brâu – 845, Nicolai Pazariu, 1908

Cântec de leagăn – 1945, Ana Timu, 1913

Munteneasca – 723, Nicolai Cozma, 1908

Arcan – 722, Nicolai Cozma, 1908

Horă veche – 750, Nichita Zlotar, 1908

Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar, 1908

La poartă la Ţaligrad – 731, Leon Cehovschi, 1908

Doi iubiţi despărţiţi – 734, Leon Cehovschi, 1908

Frunză verdi solzi di peşti – 1950, Ana şi Anghelina Timu, 1913

Foaie verde rozmalin – 1931, Nistor Timu, 1913

Frunză verde stuh de baltă – 1954, Simion Latiş, 1913

Trandafir cu frunză lată – 1933, Ana Timu, 1913

Frunză verde mărăraş – 742, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Colo-n deal, peste Opcină – 725, Ion Coca, 1908

Jurământul – 1951, Ana şi Anghelina Timu, 1913

Foaie verde lemn sucit – 1939, Mihai Rusu, 1913

Nevăstuică ca a me – 1937, Ana şi Anghelina Timu, 1913

Rujiţă di pi razor – 1932, Ana Timu, 1913

Mighiran, crenguţă rară – 1944, Ana Timu, 1913

Vai di mini, cie să fac! – 1957, Simion Cristinar, 1913

La cârşmuţa din deal – 739, Mihai Rusu, 1908

Cântecul haiducului – 733, Leon Cehov, 1908

Hai, bădiţă, hai! – 842, Paraschiva Erhan şi Nicolai Pazari, 1908

Dragă inimioară – 736, Leon Cehovschi, 1908

Iera noaptea-ntunecoasă – 732, Leon Cehovschi, 1908

Mândruliţa mea – 1947, Ana Timu, 1913

Tragănă şi leagănă – 1955, Nichita Crăciunar, 1913

Câte flori îs pi razor – 1946, Ana Timu, 1913

Când văd câmpu înverzându – 1930, Ana Timu, 1913

Foaie verde baraboi – 1938, Mihai Rusu, 1913

Cântă, cântă-un pui de cuc – 841, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Mândruliţa mea! – 895, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Mândruliţa mea! – 897, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Suflicată până la brâu – 925, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Hai, Ileană, la poiană! – 1943, Ana Timu, 1913

De la noi, a treia casă – 896, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Frunză verde stejărel – 926, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Voinicul şi puica – 898, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Toată lumea îmi pare – 729, Leon Cehovschi, 1908

Of, măicuţă dragă! – 718, Aneta Doroftei, 1908

Frunză verde de măr dulce – 728, Foca Hagău, 1908

Foaie verde mintă creaţă – 1941, Simion Cristinar, 1913

Pentr-o puică – 741, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Horă veche – 743, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Dumnezeule ceal sfânt! – 844, Erhan-Cnejec, Pazari, 1908

Sete mi-i şi apă-aş be – 746, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Scârba – 726, Dochiţa Coca, 1908

Frunză verde şi-o lare – 774, Ioan Pisdeli, 1908

Scumpă, dragă copiliţă – 730, Leon Cehovschi, 1908

Când eram la maica fată – 1934, Ana Timu, 1913

Ah, te rog nu mă uita – 719, Aneta Doroftei, 1908

Earbă verde din prilaz – 1430, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Foaie verde trii zmicele – 1935, Anghelina Timu, 1913

Frunză verde guguliu – 899, Leon Cehovschi, 1908

Vin, fetiţo, vin! – 735, Leon Cehovschi, 1908

Dragu mândri băieţaş – 1952, Simion Latiş, 1913

De-a vre puica – 745, Paraschiva Erhan-Cnejec, 1908

Jelea – 1949, Anghelina Timu, 1913

Pe cel deal, pe cea costişă – 773, Ioan Pisdeli, 1908


Cântecul naţional în Bucovina: Satu Mare

SATU MARE

*

Satu Mare, aşezare cu 4.300 de locuitori, în 1890, cu un primar român şi cu unul german, cu şcoală românească şi cu şcoală germană, însemna un model de civilizaţie în Bucovina, preţuit ca atare, dar în care învăţătorii superiori Ioan Andruhovici şi Pancratie Prelipcean erau, cu excepţia ţăranului Pamfil Popescu, singurii păstrători ai cântecului strămoşesc, inclusiv al celui despre haiducul „Ion a Pietrariului”, despre care scrisese o superbă nuvelă Simion Florea Marian, care îl cunoscuse, pe când era copil.

 *

Cântec fonotecat:

*

p122

Repertoriul vechi al Satului Mare:

Corabască veche – 1109, Ioan Andruhovici, 1909

Frunză verde odolean – 72a, Pancratie Prelipcean, 1907

Ion a Pietrariului – 1105, Ioan Andruchovici, 1909

Om frumos la frumos trage – 2234, Pamfil Popescu, 1914

Dânguliţă fa! – 1104, Ioan Andruchovici, 1909

Puica me cu brâul lat – 1108, Ioan Andruchovici, 1909


Cântecul naţional în Bucovina: Sfântu Ilie

SFANTU ILIE

*

Sfântu Ilie, „ţinutul dealurilor rostogolite-n neorânduială, dealuri blânde, rotunde, învelite cu veselă iarbă tânără. E moşia mănăstirii de odinioară a Sfântului Ilie, deci face parte din fondul religionar şi, fireşte, acesta l-a arendat Evreilor, cari aici sunt totul. Ţărani zdraveni, înceţi, tăcuţi ară pentru domnul lor de astăzi, care a înlocuit cu burta, ochelarii şi ifosul său pe Domnul cel vechi de acolo, din cetate, pentru care se ara cu sabia şi se secera cu gloria” (Nicolae Iorga, 1904). Mai bine de jumătate dintre săteni proveneau din Galiţia, iar ceilalţi erau fie secui din Scaune, fie români din ţinutul Bistriţei şi Năsăudului, dar toată lumea vorbea româneşte, şi din pricina vecinătăţii cu Suceava, care avea un iarmaroc celebru, în care puteai face afaceri doar dacă vorbeai limba străveche a locului.

La Sfântu Ilie exista un lăutar celebru, Ioan Popovici, care cânta „cu pistonu”, în 1908, deşi nu fusese „la catane”, având doar 21 de ani, dar probabil că moştenea pasiunea şi ştiinţa de a cânta „la alămuri, precum nemţii” (Grigorovitza), de la vreo rubedenie, care slujise în Regimentul 41 Infanterie din Cernăuţi şi deprinsese meşteşugul interpretării melodiilor la trompetă.

*

Cântece fonotecate:

 *

p54

p124

p179

*

Repertoriul vechi al satului Sfântu Ilie:

 *

Anicuţa – 330, Ioan Popovici, 1908

Rusasca – 334, Ioan Popovici, 1908

Corabeasca – 333, Ioan Popovici, 1908

Doină – 329, Gheorghi Cojocari, 1908

Tot aştept şi aştept – 328, Nicolai Cojocariu, 1908

Mândruliţă dragă – 49, Maria Reuţ, 1907

Sara bună, mândruliţă – 49, Maria Reuţ, 1907

Fa Frăsână – 51, Panora Bondar, 1907

Of, a mea fetiţă! – 52, Olga Reuţ, 1907

Tot aştept şi-aştept – 328, Nicolai Cojocari, 1908

Ieşi, Mariţă, la portiţă! – 50, Saveta Ieremievici, 1907

Foaie verde trii masline – 331, Ioan Popovici, 1908

Foaie verde şi-un dudău – 331, Ioan Popovici, 1908

Doină veche – 330, Ioan Popovici, 1908


Cântecul naţional în Bucovina: Siret

SIRET

*

Siretul a fost, dintotdeauna, un amestec de limbi şi de culturi, cu români traşi mai spre margini sau prin satele din vecinătate, dar cu bătrâni de o minunată reprezentativitate, precum Vasile Siretean, născut în 1833, şi Toader Palamar, născut în 1827, care purtau cu ei, dintr-un veac, în altul, crâmpeie de memorie şi de cultură obştească românească.

*

„La Siret, între anii 1850-1870, era vestitul taraf al lui Kir Ionică Doboş, format din trei viori, o clarinetă sau un flaut şi un bas”, dar şi Ionică Doboş devenise amintire. Nu memorie, care durează şi pe care o au numai anumite popoare, ci doar amintire.

*

Strigături – 2244, Grigori Nastasi, 1914

Nevasta frumoasă – 2169, Maxim Jemna, 1914

Cântecul cărăuşilor la plecare – 1100, Vasile Siretean, 1909

Frunză verde măr domnesc – 459, Toader Palamar, 1908

Of şi earăşi of! – 456, Veronica Popovici, 1908

Cântecul Catincuţei – 1099, Vasile Siretean, 1909

Tânguirea unei neveste – 1080, Vasile Siretean, 1909

Până ieram tinirel – 458, Toader Palamar, 1908

Măi, măi, măi, Marandă măi! – 521, Grigori Agapi, 1908

Tinirel m-am însurat – 460, Toader Palamar, 1908

Vai, mândruţă, ce să fac? – 1102, Vasile Siretean, 1909


Cântecul naţional în Bucovina: Solca

SOLCA

*

„Solca e o stradă, dar o stradă dreaptă, bine orânduită, destul de noroioasă. În calea mea spre mănăstire nu văd alta decât ţerani de-ai noştri, ca cei de asară, ba chiar şi câte o munteancă purtând catrinţa neagră cu marginea roşie. În curţi stau căruţele lor deshămate. Oamenii au venit ca să plătească la perceptor şi ca să se spoveduiască la preot”, scria Nicolae Iorga, în 1904, în Joia Paştelui. Dar Solca devenise staţiunea balneară de renume („al doilea Meran”), cu două aşezăminte pentru cură, înconjurate de vile de vacanţă ale celor mai bogaţi oameni din Bucovina, cu un parc în care cântau muzică vieneză orchestre evreieşti celebre, care încântau inima nomenclaturii locale, în frunte cu Tigran Ritter von Pruncul, care ţinea sus steagul românismului, în casa lui fiinţând, din 1896, cabinetul de lectură „Sentinela Poporului”, care avea, încă din start, 300 de cărţi (un număr impresionant pentru vremurile acelea), 4 abonamente la gazete şi o avere de 56 florini şi 68 creiţari.

*

„La Solca, Bucovina, e colaborator lăutarul Gheorghe Gorovei credincios al academicianului Simion Florea Marian, la culegerea cântecelor”, dar nu şi în 1914, când Alexandru Voievidca ajunge în Solca şi când, ca şi Marian, lăutarul plecase în veşnicie. Cântecul naţional românesc nu prea mai încăpea în această oază de europenism, numită Solca, dar Alexandru Voievidca tot avea să descopere câteva relicve ale identităţii noastre naţionale:

*

Frunză verde de-alunică – 2191, Nicolai Burdă, 1914

Astă vară la Ispas – 2185, Ioan Burdă, 1914

La cârşmă, la făgădău – 2184, Ioan Burdă, 1914

Seleaca inima mea! – 2189, Paraschiva Ciobotar, 1914

Frunză verde trii migdale – 2190, Veronica Manea, 1914

Foaie verde grâu mărunt – 2245, Iroftei Bilan, 1914


Pagina 11 din 16« Prima...910111213...Ultima »