Cântecul naţional în Bucovina: Mitocu Dragomirnei

*

Primul dintre cele două mii şi vreo trei sute de cântece, culese de Alexandru Voievidca din Bucovina, provine din Mitocu Dragomirnei. Ţăranca Maria Trifoiu, născută în 1878, din Mitocu Dragomirnei a cântat “Foaie verde merişoru”, în faţa domnului învăţător, venit pentru o asemenea misie tocmai de la Suceava. Voievidca a ales Mitocu Dragomirnei datorită prieteniei care îl lega de Procopie Rodinciuc, actor şi muzician în cadrul Reuniunii muzicale “Ciprian Porumbescu” din Suceava, de la care, de altfel, preia şi cele mai multe cântece atribuite Mitocului, inclusiv prin titluri, deşi sunt cântece moldoveneşti mult mai vechi şi mult mai de prin alte locuri.

*

Cântece fonotecate:

*

p24

p167

p249

p263

p276

p282

*

Repertoriul vechi al Mitocului Dragomirnei:

*

Mitocanca – 956, Procopie Rodinciuc, 1909

Moldovenească – 951, Procopie Rodinciuc, 1908

Horă din Mitoc – 346, Procopie Rodinciuc, 1908

Hora Mitocului – 540, Vasile Romaş, 1908

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc, 1909

Hora veche – 927, Procopie Rodinciuc, 1908

La munţii cu rouă – 3, Maria Trifoiu, 1907

Pi când vin primăverilie – 537, Vasile Stănescu, 1908

La munte cu rouă – 3, Maria Trifoiu, 1907

Străina – 539, Vasile Romaş, 1908

Foaie verde merişoru – 1, Maria Trifoiu, 1907

Petre, să mă iei! – 2, Maria Trifoiu, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Muşeniţa

*

Muşeniţa păstrează, datorită proprietarului Iancu de Preda şi datorită Zamfirei şi Iuliei Şotropa, câteva nestemate ale cântecului răzeşesc din Bucovina, cântec eşuat în tulbureala folclorică, deşi descinde din colindele şi din horele ritualice străvechi – după cum susţinea şi Dimitrie Cantemir.

*

Bujorel şi mândrele – 1097, Zamfira Şotropa, 1909

Iha, trealala, mândruliţa mea – 1096, Zamfira Şotropa, 1909

Frunză verde miez de nucă – 1084, Iancu de Preda, 1909

Peste toate satele – 1085, Iancu de Preda, 1909

Cucule cu pene sure – 1093, Iulia Şotropa, 1909

Cucule, pasere dragă! – 1094, Iulia Şotropa, 1909

Rabdă, inimă, şi taci! – 1092, Iancu de Preda, 1909

Frunză verde grâu spălat – 1089, Iancu de Preda, 1909

Cântec rezăşesc – 159, Iancu de Preda, 1907

Frunzuliţă foi de fag – 1083, Iulia Şotropa, 1909

Cântă cucul vinerea – 1088, Iancu de Preda, 1909

Satul meu – 1087, Iancu de Preda, 1909

Dragostea stricată – 1095, Iulia Şotropa, 1909

Turturica – 1081, Iulia Şotropa, 1909

Frunză verde şi una – 1090, Iancu de Preda, 1909

Frunză verde de pe coastă – 2243, Vasile Broască, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Păltinoasa

*

Ion Zlotar din Păltinoasa, cu horele şi jocurile lui (un sunet ca o rană de cuţit!), care stârneau la cântec sătenii din Păltinoasa şi din Capu Câmpului – al doilea Bucureşti, după Zvoriştea, din istoria României, înseamnă un reper important al cântecului naţional românesc din Bucovina.

*

Cântece fonotecate:

*

p168

p201

p242

*

Repertoriul vechi din Păltinoasa şi Capu Câmpului:

*

Sîrbeasca – 98, Ion Zlotar, 1907

Moldoveneasca – 97, Ion Zlotar, 1907

Horă veche – 108, Ion Zlotar, 1907

Horă – 107, Ion Zlotar, 1907

Frunză verde solz şi peşte – 94, Eleonora Malanca, 1907

O, iubita mea cea dulce! – 104, Samuil Bucevschi, 1907

Miresei – 88, Catrina Bodron, 1907

Frunză verde şi-un dudău – 93, Eleonora Malanca, 1907

Măi, măi, măi Ileană, măi – 91, Elisaveta Miroş, 1907

Niculai, peniţă neagră – 92, Catrina Bradu, 1907

Frunză verde brad rotundu – 96, Domnica Marin, 1907

Frunză verde iarbă crudă – 89, Catrina Bodron, 1907

Da de ce, mă? Ia-aşa, fă! – 105, Catrina Bradu, 1907

Mă duceam în lunculiţă – 90, Catrina Bodron, 1907

Tot mă-ntreabă frunza crudă – 87, Catrina Bodron, 1907

Păhăruţul – 834, Rahila Nuţu, 1908

Trandafir frumos – 106, Catrina Bradu şi Ion Zlotar, 1907

Frunză verde busuioc – 103, Domnica Marin, 1907

Foaie verde-a macului – 2230, Spiridon Croitor, 1914

Doina orbului – 99, Samuil Bucevschi, 1907

Costăcel – 835, Rahila Nuţu, 1908

Foiuliţă lemn topchit – 830, Saveta Nedele, 1908

De când puiu mi s-o dus – 838, Nicolai Catargiu, 1908

Of, inima mea! – 837, Nicolai Catargiu, 1908

Foiuliţă de trii fagi – 828, Saveta Nedele, 1908

Foaie verde lemn uscat – 831, Saveta Nedele, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Părhăuţi

*

Minunat lăutar a fost şi Gheorghe Cherar, din Părhăuţi, cel care se însoţea, adesea, cu Ghiorghi Rostoş, din Şcheia, pentru a cânta în satele risipite dintr-o zare într-alta. Şi mai cântau, la Părhăuţi, Casandra Pribagu, George Cozubaş, Domnica Teleagă, Victoria Ghervan, Ileana şi Saveta Rumedia, Ana Vacari şi Ioana  Pentelescu, dar Gheorghe Cherar era sufletul desferecării din vremelnicii, prin cântec şi joc.

*

Cântece fonotecate:

*

p88

p203

*

Repertoriul vechi al Părhăuţilor:

*

Busuioc – 256, Gheorghe Cherar, 1907

Busuioc – 277, Gheorghe Cherar, 1907

Sîrbeasca – 249, Gheorghe Cherar, 1907

Foaie verde lozioară – 71, Casandra Pribagu, 1907

De când mama m-au născut – 1535, Ana Vacari, 1910

Of, of, of şi auleu! – 255, Gheorghe Cherar, 1907

Foileană ceapă roată – 70, Casandra Pribagu, 1907

Of şi iar of – 68, Domnica Teleaga, 1907

Frunză verde trii zmicele – 1528, George Cozubaş, 1910

Frunză verde lozioară – 1529, Gheorghe Cozubaş, 1910

Frunză verde trii masline – 1527, Ioan Cozubaş, 1910

Of, of, mamă dragă – 1539, Ileana Rumedia, 1910

Frunză verde brădănaşu – 1537, Ana Vacari, 1910

Cucoşel cu pană neagră – 1538, Ileana Rumedia, 1910

Oi, saracu mnirele! – 1540, Ileana Rumedia, 1910

Foaie verde şi-un pelin – 1532, Casandra Pribagu, 1910

Frunză verde grâu spalatu – 1534, Casandra Pribagu, 1910

Părăuaş pe lângă moară – 1544, Victoria Ghervan, 1910

Vine lelea din Vaslui – 1543, Victoria Ghervan, 1910

Măi bădiţă, măi! – 1536, Ana Vacari, 1910

Frunză verde iasomie – 1531, Casandra Pribagu, 1910

Colo-n deal de după deal – 1541, Saveta Rumedia, 1910

Cântă cucu pe butuc – 1530, Gheorghi Cozubaş, 1910

Mândruliţă dragă – 1545, Ioana Pentelescu, 1910

Oliolio, badi Vasili! – 1542, Saveta Rumedia, 1910

Foaie verde lemn uscat – 1533, Casandra Pribagu, 1910

Cântecul naţional în Bucovina: Pârteştii

*

Satele urmaşilor legendarului Părtea, Pârteştii de Jos şi Pârteştii de Sus, atât de apreciate de Nicolae Iorga pentru deschiderea lor spre cultura românească, nu au avut lăutari, cu excepţia lui Iancu Paranici, din Părteştii de Jos, dar cântecele şi-au derulat şi pe aceste meleaguri clipele lor de alean sau de bucurie.

*

Cântec fonotecat:

*

p47

*

Repertoriul vechi din Pârteştii de Jos:

 *

Nevăstuica – 81, Simion Lungu, 1907

Un joc din Pârteştii de Jos – 82, Simion Lungu, 1907

Un joc ţărănesc – 86, Iancu Paranici, 1907

La scoaterea zestrei – 101, Iancu Paranici, 1907

Chiriacu mamei – 83, Irina Lungu, 1907

Cântec de primăvară – 80, Alexandru Cozarchievici, 1907

*

* 

Repertoriul vechi din Pârteştii de Sus:

 *

Frunză verde de cicoare – 944, Maranda Gherman, 1908

Hai, Ileană, la prăşât! – 945, Maranda Gherman, 1908

Cântă cucu pe-o creangă – 943, Maranda Gherman, 1908

Bucură-te, soacră mare! – 948, Ileana Turcu, 1908

Frunză verde stuh de baltă – 949, Ileana Turcu, 1908

Frunză verde iarbă lată – 946, Maranda Gherman, 1908