Cântecul naţional în Bucovina: Suceava

*

Suceava are o tradiţie lăutărească străveche, menţinută în vreme datorită celebrului ei iarmaroc, la care lumea auzea şi angaja lăutari pentru nunţi. Printre lăutarii legendari ai Sucevei se numără Vasile Pletosu, Nicolae Picu şi Grigore Vindereu – de la care s-au mai păstrat două hore, iar printre cei pe nedrept uitaţi: Anton Turcu, Miron Samson şi Matei Onofrei.

La Suceava, provocaţi de „moda nemţească”, toţi românii elitişti prinseseră gustul cântării, iar melodiile naţionale însemnau un adevărat stindard identitar. Sunt multe la număr şi de o frumuseţe dumnezeiască melodiile şi cântecele naţionale româneşti, care s-au adunat aici, iar influenţele ardeleneşti, ruseşti, armene, polone, evreieşti, nemţeşti şi ungureşti sunt „vizibile” şi pentru un nespecialist. Nu iau în calcul şi influenţele ţigăneşti pentru că, în fond, de-a lungul vremii, ţiganii ne-au făcut şi păstrat cântecele, desfătându-ne sufletele măreţe de mândri gospodari bucovineni.

*

Cântece fonotecate:

 *

p2

p3

p64

p153

p162

p171

p194

p195

p208

p230

p27

* 

Repertoriul vechi al Sucevei:

*

Portretul – 2118, Miron Samson, 1914

Oleandra – 2123, Miron Samson, 1914

Când eram la mama mea – 2107, Olimpia Mitrofan, 1914

Foaie verde tiriplic – 19a, Anton Turcu, 1907

Stroieşteanca – 2121, Miron Samson, 1914

Sîrbă – 340, Matei Onofrei, 1908

Sârbă – 522, Matei Onofrei, 1908

Ardelenească – 2122, Miron Samson, 1914

Horă bătrânească – 132, Grigore Vindireu, 1881

Horă bătrânească 2 – 132, Grigore Vindireu, 1881

Horă – 439, Grigori Moldovan, 1908

Horă de la munte – 422, Matei Onofrei, 1908

Horă – 133, Grigore Vindireu, 1881

Guriţa – 318, Porfira Turturean, 1907

Şi ear mă trimise – 338, Catrina Muntean, 1908

Ileană, fa Ileană! – 1256, Petru Marcean, 1909

Două mere, două pere – 5, Veronica Muntean, 1907

Foaie verde tiriplic – 19, Anton Turcu, 1907

Floricică de pe şes – 442, Matei Onofrei, 1908

Iubeşte-mă, dacă-ţi plac – 2100, Anton Turcu, 1914

Toţi duşmanii mă vorbesc – 2182, Vasâlca Onciul, 1914

Cântecul rezerviştilor, la plecare – 286, Vasile Cosmovici, 1907

Foaie verde de pe baltă – 323, Garofiţa Muntean, 1907

S-o vezi, mamă, n-o mai uiţi – 345, Catinca Muntean, 1908

Sărmană frunză – 288, Catinca Muntean, 1907

Testemel cu floare-albastră – 267, Veronica Voievidca, 1907

Cântecul miresei – 341, George Ciudin, 1908

Rămas bun patriei – 324, Veronica Voievidca, 1907

Foaie verde buruiană – 343, Catinca Muntean, 1908

Frunză verde de pe hat – 1334, Anton Turcu, 1909

Frunză verde de lichior – 284, Domnica Găină, 1907

Foaie verde de trii flori – 20, Anton Turcu, 1907

Frunză verde de nagară – 150, Gheorghe Ciudin, 1907

Frumuşica mea, frumuşelul meu! – 285, Domnica Găină, 1907

Mai încet cu dragostea! – 134, Veronica Voievidca, 1907

Frunză verde bob năut – 319, Veronica Voievidca, 1907

Amarul – 15, Anton Turcu, 1907

Domnul şi mielul – 287, Domnica Găină, 1907

Ungurean cu suman lăi – 283, Domnica Găină, 1907

Jidejii noştri – 282, Domnica Găină, 1907

Vai săraca golănime! – 281, Domnica Găină, 1907

Dor de fragi şi mure – 344, Porfira Turturean, 1908

Frunză verde de pe baltă – 77a, Anton Turcu, 1907

Ah, amar, jeli mi-i mie! – 2092, Domnica Găină, 1914

Mi-oi găsi şi eu păreche – 2111, Fevronia Gălătuş, 1914

Cine n-are dor – 2112, Dumitru Gălătuş, 1914

Pe uliţa armenească – 2110, Fevronia Gălătuş, 1914

Nevestică din Bosanci – 491, Anton Turcu, 1908

Năcăjita – 2093, Domnica Găină, 1914

Be, be, be, beţivule! – 2103, Dumitru Obşitari, 1914

Vină, puică, după mini! – 2104, Dumitru Obşitari, 1914

Beţivul – 957, Alexandru de Ţopa, 1909

Bordeiaşul – 268, Matei Onofrei, 1907

La munţii cu rouă – 290, Gheorghe Ciudin, 1907

Când din lume mă voi duce – 322, Ana Dubravschi, 1907

Mă suii, mă coborâi – 320, Ana Dubravschi, 1907

Nevăstuică dragă – 2102, Dumitru Obşitari, 1914

Negustor, negustoraş! – 494, Anton Turcu, 1908

Of, săraca ţara mea! – 2086, Domnica Găină, 1914

Dacă nu ţi-am trebuit – 2114, Natalia Furnică, 1914

Cântec foarte vechiu – 958, Veronica Voievidca, 1909

Foaie verde mărăcine – 450, Grigorie Moldovan, 1908

Foaie verde de-alunuşă – 492, Anton Turcu, 1908

Vaileo, că m-o batut! – 490, Anton Turcu, 1908

Frunză verde doi arginţi – 616, Iftimia Bolocan, 1908

Doina ciobanului – 443, Gheorghe Ciudin, 1908

Tu, străin, şi eu, străin! – 493, Anton Turcu, 1908

Dorul meu iubit – 1414, Petru Furnică, 1909

Mi-a vinit cuvânt asară – 2106, Olimpia Mitrofan, 1914

Frunză verde baraboi, măi! – 441, Matei Onofrei, 1908

Of, puicuţă, mor! – 438, Grigori Moldovan, 1908

Cum m-a bătut Dumnezeu – 2109, Ileana Mitrofan, 1914

Calul beţivului – 148, Filaret Doboş, 1907

Fă-mă, Doamne, ce mă-i face! – 1335, Anton Turcu, 1909

Măi Darie! – 2101, Dumitru Obşitari, 1914

Dragostea – 1257, Petru Marcean, 1909

Porumbiţă întristată – 135, Veronica Voievidca, 1907

Frunză verde şi-un burete – 2099, Anton Turcu, 1914

Mândrul dulce-a vieţii mele – 321, Garofiţa Muntean, 1907

Mărioară din Bărgău – 2113, Vasile Lăcătuş, 1914

Fă-mă, Doamne, ce me-i face! – 2108, Ileana Mitrofan, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Suceviţa

*

La Suceviţa, sat mănăstiresc, cântecul naţional, cu infuziile lui de lumesc, nu avea mare căutare. Îi cunoşteau frumuseţea doar feciorii care „au fost la catane”, precum Vasile Zaremba: „Când aud de sara bună, / Mi se leagă limba-n gură, / Mi se leagă, leagă, leagă / Cu fir de matasă neagră. / Dragul mamei, nu te duce, / Că te-oi scălda în lapte dulce”.

 *

Furul – 1133, Vasile Zaremba, 1909

Mă duc, maică, la catane – 1132, Vasile Zaremba, 1909

Sara bună mi-aş lua – 1131, Vasile Zaremba, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Şcheia

*

Şcheia a avut doi lăutari cu faimă, Gheorghi Rostoş şi Lazor Cherar, dar şi un vocalist pentru petreceri ţărăneşti, Ilie Păcurari, băiat tânăr pe atunci şi care, prin exemplul său, punea satul să cânte şi să încânte, repertoriul Şcheii fiind extrem de bogat. Se mai moşteneau, cu pronunţiile originale, câteva vechi cântece ardeleneşti („Dge-a vre puica, dge n-a vre”, „Dge dgin gios dge Oltul mare”, „Frunză verdge dge măr dulşie”), cântece care aveau să determine ivirea unui „grai” şcheian de un pitoresc aparte.

*

Cântece fonotecate:

 *

p58

p78

p89

p116

p123

p169

p178

p185

p193

* 

Repertoriul vechi al Şcheii:

*

Ţîgăneasca – 437, Gheorghi Rostoş, 1908

Corabeasca – 278, Gheorghi Rostoş, 1907

Brâu – 275, Gheorghi Rostoş, 1907

Ciofu – 436, Gheorghi Rostoş, 1908

Sîrbă – 279, Lazor Cherar, 1907

Arcanu – 276, Gheorghi Rostoş, 1907

Hora babelor – 435, Gheorghi Rostoş, 1908

Horă – 274, Gheorghe Rostoş, 1907

Tot ţi-am zis, maică, ţi-am zis – 114a, Aglaia Prelipcean, 1907

Când ieram cu părinţii – 186a, Ilie Păcurari şi Gh. Rostoş, 1907

Dge-a vre puica, dge n-a vre – 60, Ileana Păcurari, 1907

Dge dgin gios dge Oltul mare – 117, Ileana Pop, 1907

Cine bate noaptea? – 137, Domnica Păcurari, 1907

Hei, hei, hei! – 140, Galafira Faur, 1907

Plângi, mireasă! – 139, Maria Păcurari, 1907

Sus în naltul ceriului – 143, Paraschiva Oanea, 1907

Lelio, şi-oi să mor! – 61, Rahila Pop, 1907

Măi, măi, măi Ileană, măi! – 146, Rahila Pop, 1907

De la noi, a triia casă – 144, Paraschiva Oanea, 1907

Sus, Zoiţă, sus! – 141, Rahila Pop, 1907

Frunzuliţă drob de gheaţă – 59, Domnica Păcurari, 1907

Vâjai! – 271, Ilie Păcurari, 1907

Vine badea cu proţapu – 1566, Rahila Pop, 1910

Prutule, pe malul tău – 138, Ileana Păcurari, 1907

Frunză verdge dge măr dulşie – 145, Rahila Pop, 1910

Chiriacu mamei – 272, Domnica Păcurari, 1907

Mama şi fata – 269, Filomina Plăcintă, 1907

Ce mai avere, măi! – 145, Rahila Pop, 1907

Durduleană hăi! – 270, Panora Prelipean, 1907

Of, Doamne, Doamne! – 62, Domnica Păcurari, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Şerbăuţi

*

La Şerbăuţi, în satul în care se vorbea doar ucraineana, cântecele naţionale româneşti ademeneau sufletul şi conturau acea frăţietate a „legii”, a mersului la aceeaşi biserică, în care se predica în slavonă, şi la aceeaşi strânsură, unde se cânta româneşte, care îi apropiau, de-a lungul veacurilor, pe românii şi pe ucrainenii din Bucovina.

 *

Doina voinicilor – 2082, Pancrati Melneciuc, 1914

Cum cântă cucii – 2074, Domnica Tâniuc, 1914

Fuge fata de la mama – 2076, Varvara Prochipciuc, 1914

Nevasta leneşă – 2077, Varvara Prochipciuc, 1914

Vai, puiule, vai! – 2078, Varvara Prochipciuc, 1914

Cântecul naţional în Bucovina: Tişăuţi

*

La Tişăuţi şi la Lisaura, în absenţa unui lăutar sătesc, rolul de scripcar a fost asumat de învăţătorul superior Gavril Mleşniţă, cel care era şi sufletul cabinetului de lectură „Călăuzul Făt-frumos”, bibliotecă rurală care avea 57 de membri, o avere frumuşică (58 florini) şi… o singură carte. Dar nu cartea, ci cântecul îi este de trebuinţă bucovineanului, iar la Tişăuţi şi la Lisaura existau voci frumoase, Domnica Iftodi, Domnica Papuc, Maria Manciş, Zenovia şi Silvia Mleşniţă, Maria Curcă sau Veronica Scolobiuc împământenind cântece auzite prin iarmarocul Sucevei şi care le-au mers la inimă.

*

Cântec fonotecat:

 *

p186

*

Repertoriul vechi al Tişăuţilor şi al Lisaurei:

 *

Cântec de leagăn – 24, Zenovia Mleşniţă, 1907

Jîdaucuţa – 21, Gavril Mleşniţă, 1907

Tropăţîca – 440, Gavril Mleşniţă, 1908

Tropăţică – 26, Gavril Mleşniţă, 1907

Frunză verde şi un burete – 23, Domnica Iftodi, 1907

Vivat şi-o frăţie! – 1419, Domnica Papuc, 1909

Foaie verde pai săcară – 1417, Maria Manchiş, 1909

Sârbul şi sârboaica – 25, Zenovia Mleşniţă, 1907

Frunză verde cimbrişor – 31, Maria Curcă, 1907

Vărvară, Vărvăruţă – 7, Maria Curcă, 1907

Prin preluci, prin văi adânci – 27, Gavril Mleşniţă, 1907

Hai, cumătră, hai! – 9, Domnica Iftodi, 1907

Cucule haiducule – 29, Domnica Iftodi, 1907

Măi ciobane, măi – 10, Domnica Iftodi, 1907

Frunză verde de-alunică – 28, Silvia Mleşniţă, 1907

Frunză verde lozioară – 11, Veronica Scolobiuc, 1907

Turturică – 1421, Vasile Palamar, 1909

Peste cea pădure deasă – 1416, Maria Manchiş, 1909