Cântecul naţional în Bucovina: Bosanci

*

În Bosanci, la cumpăna trecutelor veacuri, cântau lăutarii Nicolai Aliman şi Constantin Mihailescu, bosâncenii fiind, ca şi astăti, pasionaţi ai dansurilor naţionale şi ai tradiţiilor strămoşeşti. Întâmplarea face să avem fonotecate aproape toate cântecele din Bosanci, cu excepţia cântecelor vechi “Hora leliţei” şi “Frunză verde grâu mărunt”.

*

Cântece fonotecate:

*

p87

p91

p105

p141

p140

p155

p198

p209

p285

*

Repertoriul vechi din Bosanci:

*

Câte doi – 505, Constantin Mihailescu, 1908

Doi cu doi – 504, Constantin Mihailescu, 1908

Fudula – 502, Constantin Mihailescu, 1908

Doi cu doi – 503, Constantin Mihailescu, 1908

Caiser – 57, Nicolai Aliman, 1907

Tropoţică – 501, Constantin Mihailescu, 1908

Busuioc – 500, Constantin Mihailescu, 1908

Ţînţăroiu – 56, Nicolai Aliman, 1907

Turceasca – 58, Nicolai Aliman, 1907

Hora scuturată – 499, Constantin Mihailescu, 1908

Hora leliţei – 498, Constantin Mihailescu, 1908

Frunză verde grâu mărunt – 495, Constantin Mihailescu, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Botoşana

*

Doar trei cântece naţionale vechi, pentru că atâtea supravieţuiau în sat, s-au păstrat din Botoşana, culese de la Catrina Boca şi Gheorghe Burciu. Ce să-i faci, dacă nu existau instructori de la Ansamblul “Ciprian Porumbescu” din Suceava şi pe acele vremuri!

*

Cucule cu pana mură – 857, Catrina Boca, 1909

Pe ceal deal, pe ceal deluţ – 860, Gheorghe Burciu, 1909

Busuioc din trii sfinţi – 859, Catrina Boca, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Brăieşti

*

La Brăieşti, unde nu existau lăutari săteşti, ţăranii Casian Monor şi Ilie Pohaţă ştiau şi cântau, chiar şi pe la petrecerile din satele învecinate, câteva cântece naţionale româneşti.

*

 Frunzuliţă şi-un dudău – 810, Casian Monor, 1908

Frunzuliţă brad sucit – 809, Casian Monor, 1908

Frunzuliţă iarbă lată – 811, Casian Monor, 1908

Cântă-n luncă păsărele – 808, Casian Monor, 1908

Vai, dorule, vai! – 832, Ilie Pohaţă, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Cacica

*

În amestecul armonios de poloni, nemţi, români, ucraineni, evrei, slovaci, croaţi, unguri, cehi, de catolicism, ortodoxie şi protestantism, de hramuri ale neamurilor sărbătorite în mod egal şi cu acelaşi entuziasm de toate etniile, Cacica a avut un patrimoniu muzical est-european şi germanic, în care cu greu şi-au găsit locul în memorie şi câteva cântece naţionale româneşti.

*

De a brâu – 856, Alexandru Dulgher, 1908

Of, şi earăşi of! – 852, Casandra Ciocan, 1908

Binele – 854, Glicheria Hopulele, 1908

Frunză verde şi-o salvie – 851, Casandra Ciocan, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Cajvana

*

E o mare pierdere că în satul acesta cu origini comunitare majoritar maramureşene Alexandru Voievidca nu a avut curajul să intre, singurele două cântece din Cajvana fiindu-i comunicate, la Cernăuţi, de Ana Chirilă, în 14 august 1914.

*

Vine bărbăţelul meu! – 2220, Ana Chirilă, 1914

Of, părinte, of! – 2219, Ana Chirilă, 1914