Huţulii Carpaţilor

*

O interesantă lucrare, „Huculscyna”, de Volodymyr Suchevyo, publicată la Lemberg, în 1899, ca „material pentru o etnologie ucraineano-ruteană”, lua în discuţie mitul acestei populaţii munteneşti din Bucovina şi nu numai, de care se ocupase şi Kaindl, cu o cultură specifică, în care elementele slave, româneşti, maghiare şi polone se armonizează într-o anume identitate, greu de descifrat în continuităţi, huţulii fiind, în fond, aşa cum inspirat formula Ion I. Nistor, „o enigmă etnologică”. O recenzie complexă, scrisă de Ivan Franko, şi publicată în Revista austriacă de folclor „Zeitschrft fur osterrechische Volkskunde”, 1902, pp. 200-218, obligă la căutarea cărţii lui Volodymyr Suchevyo pe orice pasionat de spiritualitatea ancestrală a munţilor Carpaţi.

*

*

Câteva peceţi săteşti din Bucovina

*

La sugestia poetului și istoricului Vasile Ursache, reiau și materialul acesta, despre pecețile sătești din Bucovina istorică.

*

Apărută, în 1896, la Viena şi la Praga, Revista austriacă de folclor „Zeitschrft fur osterrechische Volkskunde” cuprinde şi un studiu al Dr. W. Heine, „Gemeinde aus der Bukowina” (pp. 346-349), despre câteva peceţi săteşti din Bucovina, pe care le şi reproduce.

*

Acestea aparţin, în ordine alfabetică, satelor Bahrineşti, Bainţe, Balcăuţi, Calafindeşti, Călineşti Cuparencu, Camena, Camenca – două, Ceahor, Cerepcăuţi, Ciudei, Climăuţi, Corceşti, Corovia, Cotu Bainski, Crasna, Cuciuru Mare, Dorneşti, Huta Nouă, Huta Veche, Mahala, Muşeniţa, Panca, Prisăcăreni, Rogojeşti, Ropcea, Rus Mănăstioara, Rus Plavalari, Sfântu Onufri, Stârcea, Tereblecea, Ţibeni şi Udeşti.

*

*